România vrea confiscarea activelor rusești „înghețate”, pentru reconstrucția Ucrainei. Odobescu (MAE): „Legislația nu permite, dar se caută soluții juridice solide” – VIDEO

Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a declarat că România susţine identificarea unei soluţii solide din punct de vedere juridic pentru a utiliza activele ruseşti îngheţate şi imobilizate pe teritoriul Uniunii Europene, în vederea reconstrucţiei Ucrainei. Precizările au fost făcute în cadrul unei declaraţii de presă susţinute alături de omologul lituanian, Gabrielius Landsbergis, în marja Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române.

„Am trecut în revistă măsurile vizând sancţionarea şi tragerea la răspundere a Rusiei. Am agreat relevanţa sancţiunilor coordonate adoptate în cooperare cu aliaţii şi partenerii noştri, cu accent pe consolidarea relaţiei transatlantice şi acţiunile iniţiate împreună cu G7. Am evidenţiat că, în cazul agresiunii ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei, coordonarea trebuie să aibă loc pe trei paliere: al adoptării, al implementării şi al contracarării eludării sancţiunilor. În acest sens, am salutat accentul puternic pus pe contracararea eludării sancţiunilor în cadrul celui de-al unsprezecelea pachet de sancţiuni. Am transmis că România susţine identificarea unei soluţii solide din punct de vedere juridic pentru a utiliza activele ruseşti îngheţate şi imobilizate pe teritoriul Uniunii Europene, în vederea reconstrucţiei Ucrainei”, a spus ea, potrivit Agerpres.

Luminiţa Odobescu a menţionat că, în cadrul discuţiilor bilaterale, a fost reafirmat „sprijinul puternic” al celor două state pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

„Am reiterat sprijinul ferm şi aplicat pentru integrarea europeană şi aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei. Am concluzionat că susţinerea comunităţii internaţionale nu vine doar în sprijinul Ucrainei, ci apără principiile şi normele ordinii internaţionale bazate pe reguli”, a arătat aceasta.

Ministrul român al Afacerilor Externe a subliniat şi necesitatea unui „răspuns adecvat şi ferm la încercările de destabilizare” a Republicii Moldova.

„Am evidenţiat totodată că este necesară furnizarea unui răspuns adecvat şi ferm la încercările de destabilizare a Republicii Moldova. De asemenea, am subliniat relevanţa specială a consolidării rezilienţei acestui stat, pe fondul războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei, precum şi al acţiunilor hibride, care vizează destabilizarea Republicii Moldova”, a precizat aceasta.

Totodată, Luminiţa Odobescu a remarcat „evoluţia încurajatoare” a schimburilor comerciale cu Lituania şi a exprimat interesul României pentru dezvoltarea legăturilor în domeniile: energiei, securităţii ciberneticii, apărării, educaţiei şi culturii. Ea a mulţumit şi pentru susţinerea în vederea aderării la spaţiul Schengen.

„Discuţiile de astăzi au reconfirmat conlucrarea strânsă pe care o avem pe marile dosare în plan european şi pe faptul că avem poziţii foarte apropiate care urmăresc consolidarea şi susţinerea construcţiei europene. Am abordat totodată cu omologul meu lituanian şi obiectivul României privind finalizarea rapidă a procesului de aderare a României la spaţiul Schengen, mulţumindu-i încă o dată pentru sprijinul ferm al Lituaniei în favoarea României”, a mai afirmat diplomatul român.

Ea a declarat că prezenţa ministrului Afacerilor Externe din Lituania, Gabrielius Landsbergis, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române este o dovadă a „relaţiilor foarte apropiate”, bazate pe interese şi valori comune, pe o coordonare eficientă în cadrul UE, NATO şi al unor formate regionale precum Iniţiativa Celor Trei Mări şi Bucureşti 9.

Ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat, marţi, că ţara sa apreciază rolul pe care România l-a avut în exportul de cereale din Ucraina. Diplomatul este invitat al Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române şi a avut o declaraţie comună cu omologul său, Luminiţa Odobescu.

„Apreciem eforturile României de a intensifica exporturile de cereale din Ucraina. Ruta baltică ar putea fi una viabilă, de încredere şi suplimentară pentru tranzitul produselor ucrainene”, a afirmat Landsbergis.

El a vorbit despre susţinerea Ucrainei şi a descris România drept un „jucător-cheie” în acest context.

„Locul Ucrainei este în NATO. Pacea este posibilă doar după victoria clară a Ucrainei iar noi trebuie să ajutăm ca acest lucru să se întâmple. Trebuie să avem o strategie care să ducă la victoria Ucrainei, anume, cum ajutăm Ucraina să câştige acest război şi să recupereze toate teritoriile ocupate. Din punctul nostru de vedere, România este un jucător-cheie în acest context. Trebuie să facem planuri pentru o victorie, nu pentru un război care să dureze cât este nevoie”, a subliniat ministrul lituanian.

În finalul intervenţiei sale, diplomatul a transmis un mesaj de compasiune pentru victimele şi familiile victimelor exploziilor de la Crevedia.

A doua zi a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române

Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române continuă miercuri, la Bucureşti, cea de-a doua zi fiind dedicată sesiunilor plenare tematice, la care vor participa invitaţi din cadrul aparatului guvernamental. Potrivit MAE, vor fi abordate tematici precum: contribuţia diplomaţiei române la consolidarea proiectului european; strategii de dezvoltare economică, imperativul schimbărilor climatice, tranziţie verde şi digitală; organizarea, în străinătate, a celor trei runde de alegeri din anul 2024, cu accent pe derularea în bune condiţii a proceselor electorale în diaspora; rolul misiunilor României în promovarea diplomaţiei culturale şi cooperării ştiinţifice.

Tema din acest an a evenimentului este „O politică externă fermă a României: gestionând provocările şi maximizând oportunităţile”.

Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române se organizează, în mod tradiţional, în fiecare an, în apropierea Zilei Diplomaţiei Române – care, începând cu anul 2005, este marcată la data de 1 septembrie.

Evenimentul oferă un prilej pentru realizarea unei evaluări a activităţii Ministerului Afacerilor Externe din ultimul an, dar şi analizării provocărilor internaţionale cărora România trebuie să le facă faţă în viitor. De asemenea, Reuniunea permite identificarea de modalităţi eficiente de realizare a obiectivelor prioritare urmărite, în contextul evoluţiilor globale, transatlantice, europene şi regionale. Dezbaterile vizează, în egală măsură, şi identificarea oportunităţilor care trebuie valorificate, precum şi stabilirea principalelor direcţii de acţiune ale Ministerului Afacerilor Externe şi ale serviciului diplomatic, pe termen scurt, mediu şi lung, menţionează MAE.