Daea (Agricultură): „NU se mai poate iriga din Dunăre în 4 județe. Oamenii fac plajă pe unde trebuiau să treacă vapoarele!”

Culturile de porumb, floarea soarelui şi soia au fost grav afectate de secetă în acest an, în multe zone din ţară, iar în prezent în patru judeţe nu se mai poate iriga din cauza nivelului scăzut al Dunării, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Culturile prăşitoare din acest an au fost grav afectate, sunt judeţe întregi, cum este cazul la Vrancea, unde tot judeţul este afectat, pe partea de nord a judeţului Galaţi, o bună parte din judeţul Buzău şi alte judeţe în partea de nord-vest, cum este cazul la Bihor, Arad şi Timiş, culturile de porumb, de floarea soarelui şi de soia sunt afectate. Sigur că aici se pune problema ce măsuri a luat Ministerul Agriculturii în această perioadă pentru a fi aproape de fermieri şi a le da sprijinul necesar pentru a reduce efectele negative produse de acest fenomen extrem de aprig pentru o ţară, ştiind că nu există nicio palmă de pământ în România la această dată care să nu fie afectată de secetă pedologică”, a precizat Daea.

Pe de altă parte, acesta a susţinut că în perimetrele irigabile situaţia este bună din punct de vedere al stării de vegetaţie, însă sunt patru judeţe unde nu se mai poate iriga, respectiv în Olt, Dolj, Teleorman şi Brăila, din cauza nivelului scăzut al Dunării.

Anul acesta s-au irigat peste un milion de hectare prin norme succesive de irigaţii. Avem o situaţie bună din punct de vedere al stării de vegetaţie la culturile aflate în perimetrul irigabil, aceasta datorită faptului că am putut să conectăm staţiile de pompare la sursele de apă şi să le ţinem în stare de funcţionare, până când sursa dispărut. Spun că până când sursa dispărut pentru că în Olt, în Dolj şi în Teleorman şi de joi s-a oprit şi staţia de la Brăila IM Gheorghiu, care avea în spate o suprafaţă de 250.000 hectare şi deservea teritoriul celor două judeţe Brăila şi Ialomiţa, s-a oprit din cauza nivelului scăzut al Dunării. Apele fluviului s-au îndepărtat de mal, practic, în anumite zone, cum este cazul la Zimnicea, în vadul Dunării, se face plajă acum şi această situaţie nu este confortabilă din niciun punct de vedere. Cu toate intervenţiile pe care le-am făcut pentru a curăţa canalele de aducţiune, cu toate acestea, n-am putut să ţinem în stare de funcţionare staţiile de pompare„, a explicat oficialul MADR.

Potrivit sursei citate, din cele 86 de staţii de pompare, la ora actuală se mai lucrează cu 54 „peste tot în ţară”, deoarece nu mai există nivele de exploatare la staţiile de pompare.

Se observă în judeţe situaţii diferite. Situaţii bune, care înseamnă stare de vegetaţie corespunzătoare, acolo unde s-au putut aplica udări din diferite surse. O situaţie mulţumitoare, acolo unde ploile au căzut pe areale mai restrânse, dar care au putut să menţină starea de vegetaţie a culturilor prăşitoare, însă sunt situaţii foarte grele în judeţele acestea de partea de est a ţării şi în partea de vest a ţării, cum spuneam în Vrancea, în Buzău, în Vaslui, în Galaţi, partea nord şi partea de centru şi vest a ţării, în Sălaj, Satu Mare, Bihor, Arad şi chiar Timiş”, a subliniat Daea.

Acesta a afirmat că România s-a mai confruntat cu o astfel de secetă în anul 2002, însă în acel an s-au pierdut peste 1,5 milioane de hectare cu grâu, şi nu doar din cauza secetei, ci şi a îngheţului din timpul iernii.

„Sigur, a fost o secetă în anul 2002, atunci datorită îngheţului din timpul iernii am pierdut 500.000 hectare de grâu, iar din cauza secetei din primăvară şi din vară am mai pierdut un milion de hectare şi am fost în imposibilitatea de a asigura seminţe în interiorul judeţelor, motiv pentru care am apelat la măsuri de întrajutorare, între judeţe. Atunci am luat sămânţa de grâu din partea de vest, din Satu Mare, Bihor, Timiş şi Arad, am transportat-o în estul şi în sudul ţării, în Constanţa, în Tulcea, Brăila, Ialomiţa, practic în Bărăgan, pentru a putea continua lucrările în aşa fel încât să putem asigura anul agricol 2002/2003. Atunci cultura grâului a fost mai puternic afectată, iar acum avem o altă situaţie: culturile prăşitoare sunt mai afectate şi din acest punct de vedere plecarea mea în teren s-a soldat cu o serie întreagă de măsuri operative pe care le-am putut lua imediat şi pe care le-am pus în dispozitivul deciziei ministrului şi actelor normative pe care le-am dus la Guvern”, a punctat şeful MADR.

Măsurile anunţate până în prezent pentru ajutorarea fermierilor au vizat ordinul comun semnat de ministrul Agriculturii şi de cel de Interne care oferă posibilitatea fermierilor să decidă la faţa locului ce vor face cu cultura afectată din cauza secetei, promovarea unui act normativ privind asigurarea subvenţiei pentru acciza la motorină în aşa fel încât să poată fi executate lucrările în câmp, notificarea la Bruxelles pentru acordarea subvenţiei pe suprafaţă, într-un procent mai mare ca avans, până la 70%, convenţia între Ministerul Agriculturii, Fondul de Garantare a Creditului Rural şi CEC pentru a putea facilita drumul spre „creditare uşoară, rapidă şi fără presiune asupra fermierilor”. Ministrul a precizat că în prezent sunt discuţii cu alte 15 bănci care vor să dea credite prin Programul „De trei ori subvenţia”.

O altă măsură pe care noi am considerat-o necesară şi pe care am pus-o în mişcare a fost să reducem perioada de retenţie la zootehnie, ştiind că prin procedurile Uniunii Europene eşti obligat să păstrezi efectivele de animale după ce ai depus cererea pentru a lua subvenţiile de la APIA, o perioadă de timp, respectiv 6 luni de zile la taurine şi de 100 de zile la ovine. Am uniformizat perioada pentru cele două specii, la 90 de zile, pentru că este această situaţie dificilă, dar şi din cauza lipsei de furaje. Am solicitat Comisiei Europene, pentru a analiza şi, evident, pentru a aproba derogarea respectivă de reducere a acestei perioade, în aşa fel încât să putem, pe de o parte, să avem mobilitatea necesară ca să mutăm animale dintr-o zonă în alta, în funcţie de furaje, să scoatem reforma din efectivele de animale pentru a putea da furajele animalelor care rămân şi în final, ceea ce este foarte important, să putem să le dăm şi celor din zootehnie avans începând cu 15 octombrie„, a explicat Petre Daea.

În privinţa pregătirii noului an agricol, ministrul susţine că nu vor fi probleme din cauza secetei, pentru că „fermierii ştiu ce au de făcut şi sunt hotărâţi să continue activitatea în agricultură”.

„Nu cred că sunt probleme din acest punct de vedere. Fermierii ştiu ce au de făcut. Ei sunt hotărâţi să continue activitatea în agricultură şi sunt hotărâţi şi încrezători că împreună vom putea trece peste aceste momente dificile. Sunt convins că vom însămânţa suprafaţa de grâu necesară ţării în aşa fel încât să putem aproviziona populaţia cu grâu pentru anul viitor. Vom vedea cum evoluează şi vremea. Am constatat din datele pe care le-am primit şi că în anumite zone au căzut precipitaţii, adevărat pe areale restrânse, de la cantităţi nesemnificative până la cantităţi importante de 30 de litri/metru pătrat. Eu cred că natura nu va rămâne datoare şi ne va aduce precipitaţiile necesare pentru a putea executa la timp lucrările în câmp şi să însămânţăm în epoca optimă, asigurând astfel condiţii pentru germinare şi pentru închegarea culturii”, a subliniat ministrul Agriculturii.

Totodată, Petre Daea a menţionat că începând de săptămâna viitoare va fi prezentat fermierilor un ghid de bune practici, „realizat cu Academia de Ştiinţe Agricole şi cu cei mai valoroşi specialişti din România”, pentru că, în opinia sa, seceta poate fi combătută şi atenuată nu numai prin irigarea culturilor ci şi prin tehnologiile aplicate şi prin alegerea soiurilor.

Este un ghid pe care îl vom pune la dispoziţia fermierilor începând de săptămâna viitoare. Este un îndrumar bun pentru a putea fi utilizat în condiţiile acestea deosebit de grele pe care le-am avut în acest an. De asemenea, am solicitat ASAS să se gândească foarte bine din punct de vedere al structurii soiurilor şi prin reţelele de cercetare pe care le avem să producem şi soiuri umblătoare sau soiuri de grâu de primăvară, adică soiuri care se pot însămânţa de la un an la altul, şi toamna şi primăvara, şi să fim pregătiţi. Tot timpul trebuie să avem în vedere aceste lucruri, pentru că pierderile sunt de regulă constante în agricultură. De regulă, pierderile tehnologice pot să ajungă în anii buni până la 10 % din suprafaţa pe care o însămânţăm”, a concluzionat ministrul Agriculturii.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *