România se USUCĂ: Suprafaţa afectată de secetă a urcat la aproape 155.000 de ha! Daea: „Am prevăzut 500 de milioane euro pentru modernizarea sistemelor secundare de irigaţii”

Suprafaţa afectată de secetă a urcat la 154.773 de hectare în 20 de judeţe, a anunţat joi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Situaţia suprafeţelor la culturile calamitate se raportează zilnic pe baza proceselor verbale de constatare a pagubelor încheiate. Astfel, până în prezent, au comunicat suprafeţe afectate de secetă judeţele: Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Teleorman, Tulcea, Timiş, Vaslui şi Vrancea.

Potrivit prognozei de specialitate emise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 28 iulie – 3 august, în cultura de porumb neirigat, conţinutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă), în Dobrogea, Banat, Crişana şi Maramureş, pe suprafeţe agricole extinse din Moldova, Muntenia, Transilvania şi Oltenia. Rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite satisfăcătoare, local în nordul şi sud-vestul Olteniei, nordul, nord-vestul şi vestul Munteniei, izolat sudul, sud-vestul şi estul Transilvaniei, nordul Moldovei.

Menţinerea temperaturilor ridicate din aer, asociate cu deficitele accentuate de umiditate în sol, vor determina deprecierea accentuată a stării de vegetaţie la culturile prăşitoare neirigate (porumb, floarea-soarelui), îndeosebi pe suprafeţele agricole din sud-estul, sudul, estul şi local vestul ţării. Ca urmare, în aceste zone se va generaliza fenomenul de ofilire şi răsucire a frunzelor în orele de amiază, uscarea aparatului foliar, forţarea proceselor vegetative mergând până la stagnarea acestora. Astfel, pe arealele unde ofilirea plantelor va fi ireversibilă se vor putea extinde suprafeţele agricole compromise”, se arată în prognoza ANM.

Specialiştii spun că lucrările de recoltare la grâul de toamnă se vor putea finaliza, pe aproape întreg teritoriul agricol.

La floarea-soarelui, datorită condiţiilor nefavorabile din perioadele anterioare (secetă pedologică, arşiţă) se va generaliza forţat faza de maturitate ceară, îndeosebi pe suprafeţele agricole din jumătatea de sud a ţării. În restul zonelor, va predomina înflorirea şi creşterea capitulului (10-100%). Cultura de porumb va parcurge apariţia paniculului, înflorirea şi mătăsirea (50-100%) pe majoritatea suprafeţelor, iar la hibrizii extratimpurii şi timpurii se va înregistra maturitatea în lapte (10-60%). În majoritatea bazinelor specializate, sfecla de zahăr îşi va continua fazele de alungire şi îngroşare a axei hipocotile (30-100%), iar cartoful, formarea şi creşterea tuberculilor. Pe suprafeţele afectate de seceta pedologică se va semnala uscarea prematură a vrejilor la cartof, tuberculii având totodată dimensiuni reduse. La pomii fructiferi predominante vor fi creşterea rodului şi acumularea zahărului, precum şi maturarea fructelor şi recoltarea. Viţa-de-vie va parcurge fazele de creştere şi dezvoltare a boabelor. Local în podgoriile din jumătatea de sud a ţării, la soiurile timpurii de masă se va putea declanşa coacerea boabelor”, subliniază agrometeorologii.

În general, condiţiile meteorologice vor permite desfăşurarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare la fructe şi cereale, precum şi a celor de întreţinere la prăşitoare, pomii fructiferi şi viţa-de-vie. În această perioadă se va menţine o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, chiar caniculară, pe întreg teritoriul agricol.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 17 – 30 grade Celsius la nivelul întregii ţări, valori mai ridicate cu 1 – 5 grade Celsius în raport cu mediile multianuale. Temperatura maximă a aerului se va încadra între 23 – 37 grade Celsius, în toate zonele de cultură, iar cea minimă va fi cuprinsă între 10 – 23 grade Celsius, în majoritatea regiunilor agricole, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare. Se întrevăd ploi locale cu caracter de aversă, dar şi torenţiale, acestea fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, precum şi căderi de grindină. Izolat, se pot înregistra cantităţi de apă mai însemnate din punct de vedere agricol.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirmă, în urma unor vizite pe teren făcute împreună cu ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloş, că „în câmp se folosesc cele mai moderne instalaţii de irigare” şi că în Planul Naţional de Irigaţii este prevăzută modernizarea sistemului, pe reţeaua existentă. „Prin Planul Naţional Strategic am prevăzut o sumă de 500 milioane euro pentru modernizarea sistemelor secundare de irigaţii si realizarea de sisteme locale. Este şansa noastră de a dezvolta agricultura prin folosirea resurselor de apă de care dispunem. Să le valorificam înainte de a ajunge în mare, când nu le mai putem folosi!”, susţine Daea.

Daea a arătat, joi, într-o postare pe Facebook, că a avut, la începutul săptămânii, o întâlnire la Ministerul Agriculturii cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, şi cu echipa sa de consilieri, pentru a stabili paşii ce trebuie parcurşi în vederea susţinerii la Bruxelles a intereselor agriculturii româneşti, căutând soluţii pentru introducerea acestora în PNRR.

Cu acea ocazie am convenit să mergem împreună în teren pentru a vedea şi înţelege cum este organizat sistemul de irigaţii in România, care a trecut prin etape succesive de degradare, dar şi de modernizare, susţinut cu sume importante de la bugetul statului, aşa cum este cuprins în Programul Naţional de Irigaţii. Lucrările de investiţii, pornite, realizate sau aflate în derulare au avut ca obiective modernizarea staţiilor, creşterea randamentelor de exploatare, reducerea consumului de energie, eliminarea pierderilor de apă, irigarea uniformă a culturilor. Organizarea şi multiplicarea asociaţiilor utilizatorilor de apă şi susţinerea acestora cu bani de la Uniunea Europeană şi din bugetul statului este o soluţie viabilă pentru contracararea efectelor negative ale secetei”, a susţinut el.

Potrivit lui Petre Daea, „în câmp se folosesc cele mai moderne instalaţii de irigare”.

Nu putem vorbi sub nicio formă de un concept învechit. Constatarea la faţa locului a situaţiei din sistemele de irigaţii, acolo unde procesul de modernizare s-a încheiat sau este în derulare, a constituit pentru domnul ministrul Boloş o surpriză plăcută pe care a împărtăşit-o cu harnicii noştri fermieri”, a adăugat ministrul Agriculturii.

El a explicat că reabilitarea acestui sistem prevăzută prin Planul National de Irigaţii se realizează într-un concept nou, pe reţeaua existentă, neavând restricţii privind proprietatea sau scoaterea din circuit a terenului.

Proprietatea statului asupra infrastructurii principale ne dă libertatea de acţiune. Să nu pierdem niciun moment şi să folosim toate pârghiile pentru reabilitarea sistemului de irigaţii şi extinderea acestuia. Prin Planul Naţional Strategic am prevăzut o suma de 500 milioane euro pentru modernizarea sistemelor secundare de irigaţii si realizarea de sisteme locale. Este şansa noastră de a dezvolta agricultura prin folosirea resurselor de apă de care dispunem. Să le valorificam înainte de a ajunge în mare, când nu le mai putem folosi!”, a îndemnat el.

Miercuri, miniştrii Marcel Boloş şi Petre Daea au vizitat Amenajarea de Irigaţii Pietroiu-Ştefan cel Mare pentru a înţelege mecanismul de funcţionare. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor europene a transmis că este vizată identificarea de surse de finanţare din fonduri europene pentru investiţii în utilizarea eficientă a apei.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

One thought on “România se USUCĂ: Suprafaţa afectată de secetă a urcat la aproape 155.000 de ha! Daea: „Am prevăzut 500 de milioane euro pentru modernizarea sistemelor secundare de irigaţii”

  • joi, 28 iulie 2022 la 15:39
    Legătură permanentă

    De ce nu platesc cei care s-au facut ca nu vad atunci cand sistemul de irigatii era jefuit ? De ce nu baga banul fermierii nou botezati ca proprietari si de ce se apeleaza la banii tuturor ? Mai urmeaza sa le pazim noi si pe acestea

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *