Cum și-a făcut city-managerul Ovanesian apărarea în procesul Regulamentului zonei peninsulare: Constănțenii trebuie… educați! „Nu ne-am consultat cu oamenii, pentru că oricum nu erau de acord!” – DOCUMENT
Judecătorii Secției de Contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța, au decis în luna decembrie 2022 că, în condițiile actuale, se impune menținerea suspendării aplicării regulamentului din Peninsula Constanța până la încheierea definitivă a procesului pentru anularea acestuia. Referitor la studiul de impact făcut la adoptarea regulamentului, instanța a arătat faptul că lipsa indicării unor elemente anume la care studiul trebuie să facă referire, potrivit legii, „este de natură să nască îndoieli cu privire la legalitatea studiului de impact efectuat în cauză, criticile reclamanților care privesc acest aspect părând a fi întemeiate“. De asemenea, judecătorii au vorbit despre „excesul de putere” al municipalității, oferind ca exemplu lipsa avizului Poliției Rutiere pentru restricții pe drumuri publice, dar și despre posibila încălcare a dreptului la liberă circulație pentru anumite categorii de persoane.
„Nu ne-am consultat cu oamenii, pentru că oricum nu erau de acord!”
În condițiile din prezent, se impune menținerea suspendării aplicării regulamentului din Peninsula Constanța până la încheierea definitivă a procesului pentru anulare. De altfel, apărarea Consiliului Local Municipal Constanța – redactată de facto de city-managerul Constanței, Felicia Ovanesian – a invocat constant acest studiu de impact, pe care nu l-a văzut nimeni. În întâmpinarea CLM, referitor la acest studiu, exprimarea este halucinantă: „Evident că studiul nu poate avea ca obiectiv interogarea persoanelor implicate în legătură cu acordul lor pentru implementarea unor restricții, fiind mai mult decât evident ce va răspunde o persoană atunci când este întrebată dacă este de acord cu o restricție”.
De asemenea, tot referitor la studiu, CLM admite faptul că acesta nu este perfect: „Studiul de impact întocmit relevă, cum era și predictibil, că reglementarea condițiilor de acces în peninsulă va necesita și în viitor o colaborare activă dinspre toate părțile implicate”.
Consiliul Local și-a formulat apărarea în baza ideii că „oricum peninsula era destinată circulației pietonale”:
„Autoritatea locală și-a asumat transformarea peninsulei, ca centru istoric al municipiului. În zona pietonală, pentru întâia dată prin HCL 222/2011 (privind aprobarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenție și a principalilor indicatori tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Reamenajarea integrată a zonei pietonale din centrul istoric al Municipiului Constanța”). Fondurile europene au fost accesate în baza programului operațional regional 2014-2020, având „obiectivul specific reducerea emisiilor de carbon în municipiile de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană durabilă”. Astfel, atâta vreme cât sumele au fost solicitate, autoritatea locală și-a asumat obligația restrângerii traficului în zonă. În baza acestui act de voință al Consiliului Local, adoptat cu unanimitatea voturilor consilierilor locali, a fost încheiat un nou contract de finanțare (6690/2021) tot în vederea finanțării lucrărilor de amenajare a zonei respective și de transformare a acesteia în zonă pietonală. (…) „Prin răspunsul dat la cererile de clarificări formulate de autoritatea de management, s -a arătat clar că „nu va fi permisă parcarea pe străzile reabilitate prin proiect. Autovehiculele riveranilor vor putea fi parcate pe străzile care nu fac obiectul proiectului”. În acest context a fost încheiat cel de -al doilea contract pentru finanțarea lucrărilor de reabilitare a zonei peninsulare. Prin urmare, apreciem că finanțarea lucrărilor din fonduri nerambursabile și restrângerea circulației în zona în discuție sunt obligații sinalagmatice”, se arată în întâmpinare.
„Nu suntem în situația unor restricții pentru executare de lucrări”, dar se reamenajează 27 de străzi
În apărarea sa, CLM a invocat faptul că depune eforturi serioase pentru reabilitarea clădirilor istorice, deși – legal vorbind – nu pot interveni în nici un fel în ceea ce privește proprietățile private: „clădirile sunt neîngrijite — autoritatea a luat măsuri pentru obligarea proprietarilor la refacerea fațadelor”, se arată în motivare, Consiliul Local susținând în mod halucinant în instannță faptul că Regulamentul zonei peninsulare, în esență, este „o încercare de educare și a locuitorilor, care trebuie să înțeleagă că în anumite zone și condiții, accesul trebuie să se facă în anumite condiții”.
În aceeași întâmpinare, CLM s-a contrazis singur. În încercarea de a convinge judecătorii de temeinicia impunerii Regulamentului, CLM a arătat faptul că „ nu suntem în situația unor restricții pentru executare de lucrări ori restricții temporare pentru protecția unor sectoare de drumuri”, iar după câteva pagini a admis că vorbim despre lucrări edilitare: „Investiția propusă în cadrul proiectului vizează reamenajarea a 27 de străzi, în lungime totală de 2679 m, ca și (sic!) spații exclusiv pietonale și pentru transportul nemotorizat”.
În final, CLM a utilizat – literalmente – o minciună, susținând faptul că a amenajat locuri de parcare în afara perimetrului peninsulei: „Eliberarea unui singur permis pentru fiecare unitate locativă nu discriminează, în condițiile în care domeniul public nu poate fi afectat exclusiv de locuri de parcare. Au fost prevăzute locuri de parcare situate în afara perimetrului Peninsulei, iar ocuparea acestora în baza unei taxe de parcare nu este o împrejurare discriminatorie”.
În fața unei asemenea apărări, este lesne de înțeles cum avocații riveranilor zonei peninsulare, Mirela Doicescu și Emil Tatu, au avut sorți de izbândă într-un timp foarte scurt.
Ultimele articole
