Urbanism cu două măsuri la Constanța: Cum s-a transformat un teren „neconstruibil” din Mamaia în șantier de aparthotel

Transformarea urbanistică a stațiunii Mamaia continuă să genereze controverse aprinse, aducând în prim-plan acuzații legate de betonarea excesivă a zonei și de dispariția treptată a spațiilor verzi, aspecte care contrastează puternic cu așteptările comunității de la actualele administrații locale. Un exemplu elocvent în acest sens este semnalat în zona hotelului Delta și a căii pietonale adiacente, unde o societate comercială a demarat lucrări de defrișare a spațiilor verzi cu mijloace proprii pentru a pregăti terenul în vederea ridicării unui imobil cu destinația de apartamente de vacanță.

Proiectul imobiliar, planificat cu un regim de înălțime de subsol, parter și două etaje, este dezvoltat prin intermediul societății Simpione SRL. Structura acționariatului și a managementului companiei o leagă direct de figura lui Ionuț Nacee, care deține 99,99% din acțiuni și calitatea de administrator, restul de 0,001% aparținând Iuliei Alida Nacee. Omul de afaceri nu este la prima sa interacțiune cu peisajul economic și turistic din stațiune, el fiind cunoscut și ca administrator al Terasei Țărănești din zona Cazino, dar și ca reprezentant al societății Ianachis SRL, cea care controlează Hotelul Hawaii și care s-a adjudecat în urmă cu doi ani un sector de plajă de 5.397 de metri pătrați în Mamaia II la un preț de 61.919,76 lei pe an.

Situația urbanistică a terenului pe care urmează să se ridice noul aparthotel este însă marcată de controverse administrative semnificative. În data de 25 ianuarie 2024, societatea Simpione SRL a obținut un certificat de urbanism prin care autoritățile îi aduceau la cunoștință în mod oficial că nu poate edifica un imobil cu două etaje pe amplasamentul respectivei parcele. Motivul invocat la acel moment se baza pe faptul că terenul era considerat neconstruibil și lipsit de acces carosabil și pietonal dintr-o circulație publică, direct sau prin servitute, o cerință imperativă impusă de prevederile articolelor 25 și 26 din Hotărârea Guvernului României nr. 525/1996. Cu toate acestea, după scurgerea a doi ani, poziția Primăriei Constanța s-a modificat radical, societatea reușind să obțină avizele și autorizațiile necesare demarării lucrărilor. Această răzgândire a aparatului administrativ local ridică semne de întrebare legitime privind transparența decizională și consecvența în aplicarea normelor de urbanism, în timp ce specialiștii și opinia publică atrag atenția că apropierea excesivă dintre noile unități de cazare și hotelurile deja existente afectează viața privată a turiștilor dintr-o stațiune a cărei scădere a atractivității este pusă, printre altele, pe seama lipsei cronice de spații verzi.