Unul din patru elevi au luat parte la jocuri de noroc, mulți înainte să împlinească 14 ani. Bolojan: „Autorizarea va fi trecută la primării”

Studiul Betting on a Better Future realizat de Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP) trage un semnal de alarmă privind expunerea tinerilor din România la jocurile de noroc. Cei mai mulți adolescenți sunt influențați să joace de prietenii lor, apoi de vedete și de reclamele pe care le văd. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 942 de liceeni la nivel național, cu o marjă de eroare de 3,2%.

Conform studiului, 1 din 4 liceeni (22,4%) dintre liceenii din România au declarat că au participat cel puțin o dată la jocuri de noroc, conform datelor ponderate după regiune, mediu și gen.

„Această cifră indică o prevalență semnificativă, mai ales având în vedere vârsta fragilă a respondenților și accesibilitatea crescută a ofertelor de jocuri de noroc”, atenționează CeSIP în raport. Aproape un sfert dintre cei care au zis că au jucat deja (23,85%) afirmă că a început să joace înainte de a avea 14 ani.

Păcănele și pariurile sportive, în topul alegerilor

În privința frecvenței practicării de jocuri de noroc, jumătate dintre respondenți au declarat că practică jocurile de noroc ocazional. Cu toate acestea, 21% dintre respondenți au declarat că practică jocuri de noroc zilnic. Când vine vorba despre tipurile de jocuri de noroc pe care adolescenții ajung să le joace, pariurile sportive se află pe primul loc. Ele sunt urmate apoi de jocurile de tip slot machine online, cunoscute drept păcănele și de jocurile de casino online. Băieții din mediul rural sunt cei mai expuși la dependența de jocuri de noroc, mai arată studiul citat. Comparativ cu fetele, băieții sunt de două ori mai predispuși să joace.

„Sunt invadate toate orașele noastre de aceste puncte”

Ilie Bolojan anunță că autorizațiile pentru funcționare la jocuri de noroc nu trebuie să mai fie obținută doar de la nivel central, ci și autoritățile locale vor avea această posibilitate.

„E nevoie să ne creștem capacitatea administrativă, să se poată încasa datoriile. O altă componentă este descentralizarea. Vom veni cu o prevedere care va descentraliza jocurile de noroc. Nu se poate să iei autorizație doar de la nivel central, poate să fie aprobat de primărie. Administrația locală va putea spune dacă are nevoie tot orașul sau doar o zonă. Sunt invadate toate orașele noastre de aceste puncte. Avem o groază de active în paragină. Cei din zona sportivă nu au susținut această descentralizare. Trebuie să renormăm personalul, care să ținem cont de realități. Avem orașe cu 1.900 de locuitori, avem municipii cu 11.000, 15.000 de locuitori. Avem multe de toate culorile politice. Se poate funcționa și cu mai puțini oameni, încât să avem servicii mai bune, dar cu cheltuieli mai puține. O bună parte din administrație este subvenționată. E nevoie să venim cu reglementări, cu evaluarea funcționarilor. Este nevoie ca banii care pleacă să fi în concordanță cu încasarea impozitelor. Nu poți să nu vezi casa P+2 de peste drum de la Primărie”, a spus Ilie Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan a anunţat, vineri, că al doilea pachet de măsuri de reducere a deficitului va cuprinde reforma administraţiei locale, urmând a se ţine cont de realităţile din teren. Localităţile mici vor trebui să-şi reducă personalul din primării, dacă nu se pot susţine din taxele şi impozitele pe care le încasează.

„Un alt pachet la care se lucrează de către un alt grup, sub conducerea ministrului Cseke Attila, este reforma administraţiei publice. Ne propunem ca tot pachetul să fie pus în dezbatere publică şi adoptat după consultări”, a anunţat, vineri, premierul Ilie Bolojan. Acesta a precizat că ”impozitarea proprietăţii care este un jalon pe care trebuie să-l îndeplinim”.

„E nevoie să creştrem capacitatea administrativă –să poată încasa impozitele (…) Ai datorii, nu mai poţi să primeşti bani de la stat”, a precizat premierul.

Acesta s-a mai referit la descentralizare: „S-a vorbit mult de jocurile de noroc. Vom veni cu o prevedere de a descentraliza autorizarea acestora”, a explicat premierul, precizănd că fiecare primărie va avea posibilitatea să decidă unde şi câte astfel de facilităţi  va autoriza. „Comunităţile locale vor decide – au nevoie de jocuri de noroc sau nu, au nevoie să fie 1 sau 100 (…) Sunt invadate toate oraşele nostre de aceste puncte de lucru”, a adăugat premierul.

Potrivit lui Bolojan, această reformă urmăreşte ”să avem administraţii loale mai eficiente, să renormăm personalul care să ţină cont de realităţi şi numărul de locuitori”.

„O bună parte din administraţie este subvenţionată (…) este neovie să venim cu reglementări legate de salarizare, cu evaluarea personalului – periodică. Dacă îţi faci datoria şi eşti perfornmant să poţi rămâne în continuare”, a completat premierul.

Potrivit acestuia se urmăreşte cca banii care pleacă ca sprijin financiar de la Guvern să fie proporţional cu gradul de încasare a taxelor şi impozitelor.