Bolojan: „Sper ca estimările pe care le-am făcut la aceste măsuri fiscale să fie de natură a recâștiga încrederea Comisiei Europene. Să nu fim puși în situația să recurgem la alte măsuri” – VIDEO

Premierul Ilie Bolojan a oferit noi detalii privind modificările fiscale pregătite de Guvern, incluzând schimbarea modului de calcul al impozitului pe proprietate, introducerea unei taxe pentru mașinile poluante și reformele privind salarizarea în sectorul public. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă, în contextul în care executivul pregătește un pachet fiscal major ce urmează să fie aplicat de la 1 ianuarie 2026.

Una dintre principalele schimbări vizează modul de calcul al impozitului pe proprietăți. Potrivit premierului, acesta va fi corelat mai clar cu valoarea reală a locuinței: „Calculul acestor impozite va fi stabilit în urma unui dialog cu autoritățile publice locale. Acesta trebuie să reflecte cât mai fidel valoarea reală a proprietății, care este determinată atât de suprafața imobilului, cât și de localizarea sa. Toți acești indicatori vor fi analizați, iar în funcție de ghidul notarilor sau de evaluările făcute de primării, vor fi stabilite mecanismele de impozitare care să reflecte valoarea de piață”, a explicat Ilie Bolojan.

El a dat exemplul Capitalei: „Pentru un imobil din București ar trebui plătit un impozit mai mare decât pentru unul din alt oraș reședință de județ. Acest principiu al valorii de piață trebuie să se regăsească în viitorul sistem.”

Modelul final va fi anunțat până la 1 septembrie, pentru a putea fi aplicat de la începutul anului viitor. În privința unei eventuale taxe pentru autovehiculele poluante, premierul a precizat că aceasta este un jalon asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și va fi prezentată curând.

„Ministerul Transporturilor urmează să vină cu o propunere concretă în perioada următoare, după o dezbatere publică”, a spus premierul.

Întrebat despre noua lege a salarizării, Bolojan a transmis un mesaj de prudență: „Suntem rezervați în a le promova pe toate măsurile simultan. Cu cât vor fi calibrate mai atent, cu atât vor avea un impact mai echilibrat asupra bugetului.”

În legătură cu impactul financiar al întregului pachet de reforme, premierul a arătat că detaliile vor fi prezentate în perioada imediat următoare: „Există o estimare preliminară, iar domnul Năsui o va prezenta săptămâna viitoare.”

Premierul a dat asigurări că în mandatul său nu vor mai exista tranzacții ascunse cu bunurile statului, făcute prin instituții precum R.A.-A.P.P.S.: „În efortul de transparentizare, vă asigur că nu vom permite ca R.A.-A.P.P.S. să mai vândă proprietăți publice fără să anunțe cui. Vom asigura transparență totală și în cazul R.A.-A.P.P.S.”

Posibilitatea unei noi majorări a TVA în luna octombrie: „Nu e vorba de ce vrea Guvernul”

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, într-o conferință de presă privind al doilea pachet de măsuri fiscale, că în luna octombrie este programată o evaluare a Comisiei Europene, iar până atunci Guvernul trebuie să implementeze o serie de măsuri. Întrebat dacă în cazul în care Guvernul nu reușește să strângă suficienți bani la buget sau dacă oficialii Comisiei Europene nu se declară mulțumiți, există posibilitatea majorării TVA sau a introducerii unor noi taxe, Bolojan a răspuns:

„În luna octombrie va fi într-adevăr o evaluare. Până atunci ne-am asumat să punem în practică încă câteva măsuri care țin de jaloane, de eșalonare a investițiilor, de prioritizare a acestora, de componenta de impozitare a proprietății. Avem deci câteva lucruri care trebuie făcute din această vară spre toamnă.”

Premierul a adăugat că speră ca efectele acestor măsuri să contribuie la stabilitate și încredere: „Sper ca estimările pe care le-am făcut și efectele așteptate de la aceste măsuri pe care le vom lua în cursul acestei veri să fie de natură a recâștiga încrederea piețelor și a Comisiei Europene, pentru o stabilizare, astfel încât din octombrie încolo să lucrăm la probleme mai mici și să nu fim puși în situația să recurgem la alte măsuri.”

Ilie Bolojan a ținut să sublinieze că intenția Guvernului nu este introducerea de noi taxe: „Nu e vorba de ce vrea Guvernul. Niciun guvern nu dorește să crească taxele și impozitele sau să scadă cheltuieli. Aici discutăm de o perioadă dificilă prin care trebuie să trecem”, a declarat acesta.

El a mai arătat că această perioadă critică poate fi scurtată prin consecvență și responsabilitate fiscală: „Această perioadă sper să fie cât mai scurtă. Va fi scurtă dacă menținem o disciplină fiscală și dacă nu facem erori. Și sper să ținem această direcție.”

„Nu poți să acumulezi datorii imense fără să te ajute cineva din sistem”

În conferința de presă de vineri, premierul Ilie Bolojan a fost întrebat despre măsurile pe care le are în vedere pentru eficientizarea activității ANAF și combaterea evaziunii fiscale, în contextul în care există suspiciuni că unele firme sunt avertizate înaintea controalelor fiscale.

„Ați spus că există societăți comerciale care sunt avertizate când sunt controlate. Ținând cont de acest aspect, ce măsuri intenționați dumneavoastră, din poziția de premier, să luați? Ce măsuri de reformă veți implementa pentru creșterea capacității ANAF de a combate evaziunea? Și ce rol vor juca Serviciul Român de Informații sau celelalte servicii de informații în acest proces — dacă vor juca vreun rol? Știm că președintele Nicușor Dan a avut o propunere în acest sens” a fost întrebarea jurnalistului Explicativ.com.

Premierul a venit cu lămuriri: „Conducerea ANAF cred că știe aceste cazuri. Nu poți să acumulezi datorii imense, să nu te întrebe nimeni ani de zile ce faci, fără să te ajute cineva din sistem. Așa s-ar presupune. Prin urmare, trebuie luate măsuri în așa fel încât astfel de situații să fie reduse la minimum și să se închidă. Noul președinte al ANAF o să vă prezinte în perioada următoare toate măsurile pe care le ia pentru a combate această situație — de a face instituția mai eficientă. Astfel, cazurile marginale, dar cu impact, gestionate de oameni de decizie, să fie reduse cât mai mult, iar instituția să fie una cât mai eficientă posibil. Iar veniturile pe care statul le are de încasat să fie încasate într-o proporție cât mai mare.”

Întrebat și despre implicarea instituțiilor de forță în sprijinul luptei împotriva evaziunii fiscale, premierul a adăugat: „Cred că orice formă de sprijin pe care orice instituție o poate oferi — fie că vorbim de parchete, care se ocupă de aspecte de evaziune și criminalitate, fie că vorbim de serviciile de informații — este binevenit, atât timp cât se respectă toate prevederile legale. Repet: să se respecte cadrul legal.”

Legat de modul în care pot fi verificate obiectiv controalele ANAF și evitarea suspiciunilor de interese, premierul a clarificat: „Nu are nicio legătură. Sau poate nu m-am exprimat eu bine, sau nu ați înțeles dumneavoastră. Controlele trebuie făcute în principal pe baza unor analize de risc. Pentru că ANAF-ul nu este încă digitalizat, capacitatea lor de a identifica exact unde sunt problemele este, din păcate, destul de scăzută. Și asta face ca randamentele la încasare să lase de dorit. Problema este să controlezi nu firmele unor anumiți acționari, indiferent cine sunt, ci acele firme care în mod clar rezultă că fac evaziune — pentru că datele dintr-un soft specializat indică acest lucru. Gândiți-vă la un exemplu: ai niște adaosuri foarte mari, sau ai o firmă în spatele căreia se află aceiași acționari care duc în insolvență cinci firme într-o săptămână. Asta e acțiune premeditată. Dacă ai datele fiscale, te duci și îl întrebi direct. Pentru că altfel, omul continuă. Avem zeci de miliarde care sunt pierdute din cauza unui grup de companii, care foarte probabil sunt controlate de un număr foarte mic de oameni.”

Bolojan a lăsat să se înțeleagă că în perioada imediat următoare noua conducere a ANAF va detalia pachetul de reforme pentru a face instituția „mai eficientă” și a reduce semnificativ pierderile bugetare cauzate de evaziunea fiscală.

Guvernul abandonează oficial ținta de 7% deficit bugetar. Bolojan recunoaște că nu mai sunt soluții

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, într-o conferință de presă, că obiectivul Guvernului este menținerea traiectoriei de reducere a deficitului bugetar, însă a admis că în acest an ținta de 7% nu mai poate fi atinsă. Întrebat care ar fi o țintă realistă pentru deficitul bugetar în acest an și în 2026, premierul a afirmat:

„Noi vom face tot ce e posibil ca angajamentele pe care ni le-am luat și planurile pe care le-am făcut de a reduce deficitul, de a reintra pe o traiectorie pe care România și-a asumat-o anii trecuți, s-o facem anul acesta și anul viitor. Deci nu vom putea să fim la 7% anul acesta. Sub nicio formă. Nu mai avem nicio soluție pe tema asta”, a afirmat premierul României.

Bolojan a subliniat că toate măsurile luate până acum vizează atingerea unui deficit de aproximativ 8%: „Facem tot ceea ce este posibil și toate măsurile sunt luate astfel încât să fim în jur de 8%.”

În ceea ce privește anul viitor, premierul a fost rezervat în a da o estimare exactă, dar a reafirmat obiectivul de revenire treptată pe traiectoria fiscală angajată: „Nu-mi place să vin cu cifre care nu au astăzi un fundament și, anul viitor, sigur trebuie să ne apropiem de ținta pe care ne-am asumat-o anii trecuți.”

„Nu fac gesturi populiste, voi anunța dacă voi reduce salariul”

Premierul Ilie Bolojan a comentat recent inițiativa ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care și-a redus benevol salariul cu 20%, virând această sumă în contul Trezoreriei statului român, într-un gest de solidaritate asumat personal. Despre această reducere salarială benevolă, premierul Bolojan a declarat: „Fiecare om are posibilitatea să facă gesturi, așa cum consideră de cuviință. Cei care mă știu, știu că nu fac gesturi populiste. O să vă anunț în perioada următoare dacă va fi cazul de astfel de lucruri.”

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că a virat 20% din salariul său către stat și a cerut același lucru directorilor și membrilor consiliilor de administrație din companiile aflate în subordinea ministerului. „Azi am dat 20% din salariul meu de ministru către statul român. Le-am cerut să facă același lucru și directorilor din companiile din portofoliu. Prima dată eu, apoi ei!”, a precizat Ivan.

Într-un context mai larg, premierul a făcut referire și la criticile sociale și retorica politică actuală, evidențiind dificultățile cu care se confruntă guvernul: „Eu mulțumesc tuturor partidelor din coaliție pentru susținerea acordată guvernamental. A fost o retorică pe care partidele românești au folosit-o ani de zile. Nu poți trece la o retorică total diferită de pe o zi pe alta. Aceste măsuri nu și le-a dorit nici premierul, nici partidele, ci au fost impuse de o realitate dificilă în care ne aflăm. Înțelegând dificultățile, nu ne așteptăm la aplauze pentru aceste lucruri, dar e o perioadă tranzitorie și cu cât rămânem mai consecvenți în a explica că nu există nimic gratuit și că cineva plătește cumva, că trebuie să ne gestionăm mai bine banii, nu va mai deconta nimeni în viitor aceste lucruri.”

Referitor la compania națională TAROM, premierul a fost sincer în privința problemelor existente, dar și a necesității unui management eficient: „Privatizarea TAROM? Nu am o soluție pe care să o promovez, altfel aș fi managerul de la TAROM, dar cred că ar fi loc de mai bine. Orice aș spune, mă gândesc la companii care au trecut prin situația TAROM. Uitați-vă la Polonia, unde există compania lor națională, iar cei din conducerea TAROM ar trebui să se gândească unde suntem noi. Cred că spațiul aerian românesc poate fi administrat și de o companie românească, gestionată corect, cu flote cumpărate cu cap și nu cred că nu putem face lucrurile mult mai bine, dar este nevoie de un management mult mai bun, de un plan și o strategie. Credeți că în perioada în care managerii TAROM erau schimbați o dată la câteva luni…”