Trump minimalizează războiul cu Iranul, fiind „un mic ocol”. Piețele reacționează la redeschiderea Strâmtorii Ormuz – Petrolul cade cu 10%

Războiul cu Iranul, prezentat de Donald Trump drept „un mic ocol”, începe să apese tot mai greu pe nervul public din SUA și pe piețele globale. În timp ce președintele american își apără performanța economică și justifică operațiunea militară prin riscul nuclear, sondajele arată o creștere a nemulțumirii interne. În paralel, un anunț al Teheranului privind Strâmtoarea Ormuz a produs o mișcare bruscă pe piața petrolului: Brent a scăzut cu 10%, iar WTI cu 10,5%.

La un eveniment în Las Vegas, Trump a încercat să transmită că economia americană „doborăște recorduri”, în pofida „micului ocol” prin Iran. În formularea sa, intervenția a fost necesară pentru a preveni „lucruri rele, lucruri cu adevărat rele”, în contextul temerilor legate de dezvoltarea unei arme nucleare de către Iran.

Problema este că, în interior, această justificare nu mai funcționează pentru o parte tot mai mare a electoratului. Un sondaj Ipsos (10–12 aprilie), realizat pe peste 1.000 de americani, indică faptul că 51% dintre respondenți consideră că operațiunea militară împotriva Iranului „nu a meritat”, având în vedere costurile asociate. Doar 24% susțin contrariul. Un alt sondaj, publicat de Universitatea Quinnipiac, arată că 65% dintre alegători îl învinovățesc pe Trump pentru creșterea recentă a prețurilor la benzină. La întrebarea despre gestionarea situației cu Iranul, 36% aprobă, iar 58% dezaprobă.

Această tensiune internă se suprapune peste volatilitatea energetică, unde fiecare declarație devine un instrument de presiune economică. Vineri, prețurile petrolului au scăzut după ce Iranul a anunțat redeschiderea „completă” a traficului comercial prin Strâmtoarea Ormuz pe durata armistițiului de zece zile dintre Liban și Israel. Declarația a fost făcută de ministrul iranian de externe, Seyed Abbas Araghchi, care a precizat că strâmtoarea va fi „complet deschisă” pentru tranzitul comercial pe durata restului perioadei de încetare a focului.

Efectul a fost imediat. Potrivit CNN, Brent – referința globală – a scăzut cu 10%, până la 89,2 dolari/baril, iar WTI – referința americană – cu 10,5%, până la 81,50 dolari/baril. După anunț, prețurile s-au tranzacționat la cele mai scăzute niveluri din ultimele cinci săptămâni. În același timp, acțiunile americane au crescut: Dow a urcat cu 745 de puncte (1,54%), S&P 500 a câștigat 0,9%, iar Nasdaq a crescut cu 1%.

Trump a reacționat public, într-o postare scrisă cu majuscule pe Truth Social, salutând anunțul Teheranului: „IRANUL TOCMAI A ANUNȚAT CĂ STRÂMTOAREA IRAN ESTE COMPLET DESCHISĂ ȘI ESTE GATA DE TRECEREA COMPLETĂ. MULȚUMESC!”. Însă mesajul a venit cu o nuanță care păstrează conflictul deschis: președintele american a subliniat că blocada impusă de SUA navelor și porturilor iraniene va rămâne „pe deplin în vigoare”, în ciuda redeschiderii strâmtorii pentru traficul maritim.

În esență, tabloul e dublu: pe de o parte, Casa Albă încearcă să vândă războiul ca pe o deviație controlată, un cost „necesar” pentru securitate. Pe de altă parte, electoratul vede factura – în special la pompă – și începe să lege direct scumpirile de deciziile de politică externă. Iar piețele, indiferent de retorică, reacționează la semnale: Ormuz deschis înseamnă o relaxare temporară a riscului, deci o corecție violentă a prețului.

Rămâne întrebarea centrală: cât timp poate fi menținută această contradicție – un război prezentat ca „mic ocol”, dar cu efecte mari în buzunarul oamenilor și în stabilitatea energetică globală – fără ca presiunea internă să devină, la rândul ei, o criză politică.