Trump a aruncat „în aer” piața petrolului, după un „discurs istoric” despre bombardamentele asupra Iranului: „Sunt victorii cum puțini oameni au mai văzut vreodată!”

Miercuri seara, Donald Trump a susținut primul discurs oficial de la Casa Albă despre război cu Iranul, după declanșarea conflictului cu o lună în urmă. Într-un discurs de aproximativ 20 de minute, președintele american a prezentat atacul SUA ca o răzbunare pentru aproape jumătate de secol de violență din partea Iranului, argumentând că această țară nu se poate permite să dezvolte o armă nucleară. Trump a laudat progresele militare înregistrate de SUA în ultimele săptămâni, descriind bombardamentele drept „victorii cum puțini oameni au mai văzut vreodată”. El a declarat că Marina iraniană a dispărut, forțele aeriene sunt în ruine, iar liderii, în marea lor majoritate, sunt acum morți.

Deși a afirmat că obiectivele strategice esențiale sunt pe cale de a fi îndeplinite, Trump a refuzat să ofere detalii noi cu privire la strategia sa de ieșire din conflict. În schimb, și-a repetat amenințarea de a bombardă Iranul până îl aduce „înapoi în epoca de piatră” în următoarele două-trei săptămâni. Președintele nu a abordat direct subiectul NATO, deși declarase anterior că-și va exprima dezgustul față de alianță pentru ceea ce el consideră a fi lipsa de sprijin în privința obiectivelor SUA în Iran.

Trump a amenințat că va opri furnizarea de arme către Ucraina dacă aliații europeni nu se alătură unei „coaliții de voință” pentru redeschiderea Stramtorii Hormuz, potrivit unor persoane informate despre aceste discuții, citate de Financial Times. Strâmtoarea a fost efectiv închisă de Iran după ce SUA și Israelul au atacat republica islamică la sfârșitul lunii februarie, blocând o rută prin care trece de obicei o cincime din petrolul mondial. Trei oficiali familiarizați cu discuțiile au declarat că Trump a răspuns amenințând că va opri livrările către PURL, inițiativa NATO de achiziționare de arme pentru Ucraina finanțată de țările europene. Un oficial a spus că „Rutte a fost cel care a insistat asupra declarației comune, deoarece Trump amenințase că se va retrage din PURL și, în general, din Ucraina.”

Mark Rutte, secretarul general al NATO, a explicat că Trump era „destul de isteric” din cauza refuzului europenilor de a ajuta la protejarea Stramtorii Hormuz. Ca urmare, un grup de 35 de țări, inclusiv membri cheie ai alianței precum Franța, Germania și Marea Britanie, a emis o declarație convenit în grabă pe 19 martie, exprimând disponibilitatea de a contribui la eforturile pentru a asigura trecerea în siguranță prin Strâmtoare.

Discursul lui Trump a avut efecte imediate pe piețele financiare globale. Prețurile petrolului au crescut brusc în urma declarațiilor sale:

Țițeiul Brent (standardul internațional) a urcat cu 5%, ajungând la 106,22 dolari pe baril

Țițeiul de referință din SUA a crescut cu 4,2%, ajungând la 104,36 dolari pe baril

Prețul aurului a scăzut cu 2%, ajungând la 4.718,90 dolari pe uncie

Pe piețele asiatice, reacția a fost mai pesimistă:Indicele Nikkei 225 din Tokyo a scăzut cu 1,4%, ajungând la 53.004,81 puncte

Indicele Kospi din Coreea de Sud a pierdut 3,4%, ajungând la 5.292,36 puncte

Indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 0,8%, ajungând la 25.082,59 puncte

Contractele futures din SUA au scăzut cu peste 0,9%

Cu toate acestea, miercuri, bursele americane au crescut după anunțul anterior al lui Trump privind posibila încheiere a ofensivei în două-trei săptămâni:

S&P 500 a crescut cu 0,7%, ajungând la 6.575,32

Dow Jones Industrial Average a crescut cu 0,5%, ajungând la 46.565,74

Nasdaq a urcat cu 1,2%, ajungând la 21.840,95

Trump nu a menționat termenul limită pe care l-a stabilit pentru ca Iranul să redeschidă Stramtoarea Hormuz, calea navigabilă esențială pentru transportul global de petrol și gaze. El nu a oferit o soluție clară pentru a pune capăt întreruperilor de aprovizionare care au dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie. Operațiunile SUA-Israel împotriva Iranului au intensificat concurența globală pentru rachetele interceptoare Pac-3 lansate de sistemele de apărare aeriană Patriot și utilizate de țările din Golf pentru a se apăra împotriva atacurilor iraniene. Interceptoarele sunt, de asemenea, o parte vitală a apărării Ucrainei împotriva rachetelor ruse.

Într-o scrisoare deschisă adresată poporului american, președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a spus că relațiile dintre Washington și Teheran au fost „înțelese greșit” și că Iranul nu este un agresor. Iranul „nu are niciun fel de dușmănie față de alte națiuni, inclusiv față de poporul american, european sau al țărilor vecine”, a spus el. Miercuri dimineață, Trump a anunțat o evoluție majoră, afirmând că președintele Iranului dorește un armistițiu. Acest lucru a fost rapid infirmat de Ministerul de Externe al Iranului, care a acuzat, de asemenea, Washingtonul că formulează cereri „maximaliste și iraționale”.

Prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer, a declarat că va găzdui în această săptămână discuții între cele 35 de țări semnatare privind formarea unei coaliții pentru redeschiderea Stramtorii Hormuz „după încetarea luptelor”. Oficialii britanici au insistat că Marea Britanie și SUA discutau „la nivel militar” opțiuni pentru securizarea stramtorii încă înainte de 19 martie, dar nu au negat că Washingtonul amenințase că-și va retrage sprijinul pentru Ucraina dacă țările NATO nu-și intensifică eforturile.

Discursul lui Trump a demonstrat o strategie duală: pe de o parte, prezintă conflictul ca fiind aproape câștigat din punct de vedere militar, iar pe de altă parte, amenință cu escaladare și presiuni asupra Europei. Incertitudinea privind termenul real de încheiere a conflictului și lipsa unui plan clar pentru redeschiderea Stramtorii Hormuz continuă să genereze volatilitate pe piețele globale și tensiuni în relațiile transatlantice.