Iran transmite că „nu există nici un temei pentru negocieri”, în timp ce Trump susține că vorbește „cu președintele țării”. Criza din Ormuz împinge marile puteri spre confruntare

Războiul din Orientul Mijlociu intră într-o fază de maximă tensiune, cu evoluții simultane pe frontul militar, diplomatic și energetic. În timp ce Iranul a lansat miercuri cel mai amplu atac cu rachete balistice asupra Israelului de la începutul conflictului, Teheranul respinge public ideea unor negocieri reale cu Statele Unite, deși Washingtonul susține că există semnale privind o posibilă deschidere către armistițiu. În paralel, blocarea Strâmtorii Ormuz provoacă o criză internațională majoră, iar Londra și aliații occidentali caută soluții urgente pentru redeschiderea uneia dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că între Teheran și Washington nu există negocieri propriu-zise, ci doar schimburi de mesaje, unele directe, altele transmise prin intermediari regionali. Oficialul iranian a precizat clar că nu există „niciun temei pentru negocieri” și că Iranul nu a răspuns planului american de oprire a războiului. Declarația vine după informațiile potrivit cărora SUA ar fi transmis Iranului, prin Pakistan, un plan în 15 puncte pentru încheierea conflictului. Deși în presa regională au apărut relatări despre o posibilă contrapropunere iraniană în cinci puncte, Araghchi a negat că Teheranul ar fi oferit un răspuns oficial și a catalogat aceste informații drept simple speculații. Mai mult, ministrul iranian a transmis că nivelul de încredere în Statele Unite este „zero”, iar Iranul nu acceptă o simplă încetare a focului, ci cere oprirea completă a războiului și plata unor despăgubiri. În același timp, oficialii iranieni avertizează că o eventuală intervenție terestră americană ar provoca „pierderi grele”.

În acest context exploziv, Iranul a lansat miercuri seară cel mai puternic atac împotriva Israelului de la începutul războiului. Potrivit relatărilor citate de presa israeliană, aproximativ zece rachete balistice au fost trase spre centrul Israelului, în special în zona Tel Aviv, unde martorii au vorbit despre șase alerte aeriene într-un interval de doar o oră. Majoritatea rachetelor au fost interceptate de sistemele de apărare aeriană israeliene, însă unele au fost lăsate să cadă în zone nepopulate. Atacul a avut loc chiar înainte de începerea Paștelui evreiesc și pare să fi fost conceput și ca o replică simbolică la loviturile lansate anterior de SUA și Israel asupra Iranului în timpul sărbătorii persane Nowruz. Ca reacție, armata israeliană a anunțat că a lansat lovituri asupra a zeci de „ținte teroriste” din centrul Teheranului, semnalând că spirala represaliilor este departe de a se opri.

Pe fondul acestor evoluții, Donald Trump a afirmat că președintele Iranului i-ar fi transmis că dorește un armistițiu. Liderul american a susținut că noul lider iranian este „mult mai puțin radicalizat și mult mai inteligent” decât predecesorii săi și a condiționat orice luare în considerare a armistițiului de redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz. În același timp însă, Trump a folosit și un ton extrem de agresiv, amenințând că, dacă nu se ajunge rapid la o soluție diplomatică, SUA ar putea distruge infrastructura energetică a Iranului, inclusiv centrale electrice, sonde petroliere, Insula Kharg și chiar stații de desalinizare. Tot Trump a spus că Statele Unite ar putea încheia campania militară din Iran în două sau trei săptămâni și că retragerea americană ar putea veni „foarte curând”. Declarațiile sale au influențat imediat piața petrolului: barilul Brent a coborât sub 100 de dolari, pe fondul speranțelor privind o posibilă detensionare.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a vorbit despre existența unor „fracturi” în interiorul conducerii iraniene și despre mesaje private pozitive primite de Washington din partea unor cercuri de putere de la Teheran. Cu toate acestea, oficialii iranieni neagă orice negocieri directe cu SUA și insistă că toate mesajele au fost transmise exclusiv prin intermediari.

Dincolo de confruntarea militară directă, adevărata miză strategică rămâne Strâmtoarea Ormuz, ruta prin care trece o parte semnificativă din transportul mondial de petrol. Blocarea acesteia de către Iran a perturbat serios traficul maritim și a amplificat temerile privind securitatea energetică globală. Emiratele Arabe Unite fac deja lobby pentru o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care să autorizeze o intervenție menită să forțeze redeschiderea strâmtorii. În paralel, diplomații emiratezi încearcă să convingă SUA și puterile militare din Europa și Asia să formeze o coaliție internațională cu acest scop. Oficialii din Emirate analizează inclusiv scenarii privind o participare militară directă la securizarea zonei. Totuși, o asemenea implicare ar transforma Emiratele într-un beligerant direct împotriva Iranului, cu riscul unor tensiuni regionale de durată, inclusiv după eventualul sfârșit al războiului. În același timp, Arabia Saudită și alte state din Golf ar prefera ca războiul să continue până la neutralizarea sau chiar răsturnarea regimului de la Teheran.

În fața riscului unei crize globale de aprovizionare și a unei escaladări regionale necontrolate, Marea Britanie a anunțat convocarea unui summit internațional de urgență pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Reuniunea, organizată online, va aduce la aceeași masă reprezentanți din 35 de state. Premierul britanic Keir Starmer a transmis că Londra va analiza toate opțiunile diplomatice și politice pentru restabilirea libertății de navigație și pentru protejarea navelor și echipajelor blocate. Printre statele implicate în inițiativă se numără Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Olanda și Emiratele Arabe Unite. Pe lângă efortul diplomatic, britanicii pregătesc și scenarii post-conflict, inclusiv consultări cu planificatori militari pentru identificarea unor soluții de redeschidere și securizare a rutei maritime după încetarea ostilităților.

În tot acest tablou, premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis că ofensiva împotriva Iranului nu s-a încheiat și că regimul de la Teheran „va cădea mai devreme sau mai târziu”. El a afirmat că Israelul a zdruncinat deja regimul iranian și a sugerat că urmează noi alianțe regionale importante. Potrivit datelor prezentate de Semiluna Roșie iraniană, de la începutul războiului au fost avariate în Iran peste 113.000 de locuințe și unități comerciale, 307 unități medicale și 760 de școli.

Războiul dintre Iran, SUA și Israel nu mai este doar o confruntare regională. El a devenit deja o criză globală, cu efecte directe asupra pieței energiei, transportului maritim, stabilității financiare și echilibrului geopolitic internațional. În timp ce Iranul refuză public negocierile, dar transmite mesaje prin canale indirecte, iar Washingtonul vorbește simultan despre armistițiu și despre distrugere totală, lumea se apropie de un punct în care orice nouă lovitură poate schimba radical configurația conflictului.