Situația escaladează între Armenia și Azerbaidjan. Pierderi grele în ambele tabere
Armenia şi Azerbaidjanul au raportat, marţi, aproape 100 de morţi în rândul trupelor, în cele mai grave lupte de la războiul din 2020 pentru regiunea disputată Nagorno-Karabah, transmite AFP. Ultimul val de lupte asupra enclavei tensionate din Azerbaidjan, populată de armeni, s-a încheiat cu un armistiţiu fragil mediat de Rusia. Dar marţi, Ministerul Apărării de la Baku a declarat că „50 de militari azeri au murit ca urmare a provocării pe scară largă a Armeniei”, în timp ce Armenia a raportat anterior moartea a cel puţin 49 dintre soldaţii săi.
Azerbaidjanul a acuzat Armenia că a încălcat armistiţiul după o noapte de confruntări care au reaprins temerile privind un nou conflict total între duşmanii istorici. Rusia a declarat că a ajuns la un acord de încetare a focului între părţile beligerante care a adus câteva ore de calm relativ, dar Azerbaidjanul a acuzat ulterior forţele armeneşti de încălcarea „intensă” a acordului.
„În pofida declarării unei încetări a focului începând cu ora 09:00 (ora Moscovei, 06.00 GMT), Armenia încalcă intensiv încetarea focului de-a lungul frontierei, folosind artileria şi alte arme grele”, a declarat armata de la Baku.
Armenia a cerut ajutorul liderilor mondiali după izbucnirea luptelor, acuzând Azerbaidjanul că încearcă să avanseze pe teritoriul său.
Secretarul de stat american Antony Blinken i-a sunat marţi pe liderii celor două ţări, purtătorul său de cuvânt declarând că Washingtonul va „face presiuni pentru oprirea imediată a luptelor şi pentru o soluţionare a conflictului de pace” între vecini. Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a sunat marţi pe omologul său din Azerbaidjan, Ilham Aliyev, pentru a-şi exprima „marea îngrijorare” şi pentru a îndemna la „revenirea la respectarea încetării focului”. De asemenea, el a făcut apel la intensificarea negocierilor şi s-a oferit să contribuie alături de Uniunea Europeană, a precizat Elysee.
Premierul armean Nikol Pashinyan vorbise anterior cu Macron, precum şi cu liderul rus Vladimir Putin şi cu Blinken pentru a cere un răspuns la „actele agresive ale Azerbaidjanului”.
Escaladarea de marţi a avut loc în condiţiile în care cel mai apropiat aliat al Erevanului, Moscova – care a desfăşurat mii de pacificatori în regiune după războiul din 2020 – este distrasă de invazia sa din Ucraina, care durează de şase luni. Ministerul Apărării din Armenia a declarat că ciocnirile s-au diminuat după încetarea focului, dar că situaţia de la graniţă este în continuare „extrem de tensionată”.
Ministerul Apărării de la Erevan a declarat că ciocnirile au început marţi dimineaţa devreme, teritoriul armean fiind supus unor tiruri de artilerie, mortiere şi drone în direcţia oraşelor Goris, Sotk şi Jermuk. „Inamicul încearcă să avanseze” pe teritoriul armean, a precizat miniterul într-un comunicat.
Cu toate acestea, Azerbaidjanul a acuzat Armenia de „acte subversive pe scară largă” în apropierea districtelor Dashkesan, Kelbajar şi Lachin şi a declarat că forţele sale armate iau „măsuri limitate şi direcţionate, neutralizând poziţiile de tragere armeneşti”.
Turcia, sponsorul politic şi militar de lungă durată al Baku, a acuzat Armenia şi a îndemnat-o în schimb să „se concentreze asupra negocierilor de pace”.
Iranul, care are o graniţă comună cu ambele ţări, a îndemnat la „reţinere” şi la o „rezolvare paşnică” a luptelor.
UE şi Naţiunile Unite şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la escaladarea situaţiei şi au solicitat încetarea luptelor.
Înainte de a fi anunţată încetarea focului, Consiliul de securitate al Armeniei a cerut ajutor militar din partea Moscovei, care este obligată, în temeiul unui tratat, să apere Armenia în cazul unei invazii străine. Săptămâna trecută, Armenia a acuzat Azerbaidjanul de uciderea unuia dintre soldaţii săi într-un schimb de focuri la frontieră. În august, Azerbaidjanul a declarat că a pierdut un soldat, iar armata din Karabah a declarat că doi dintre soldaţii săi au fost ucişi şi mai mult de o duzină au fost răniţi.
Vecinii au purtat două războaie – în anii 1990 şi în 2020 – pentru această regiune. Cele şase săptămâni de lupte brutale din toamna anului 2020 s-au încheiat cu o încetare a focului mediată de Rusia. În cadrul acordului, Armenia a cedat porţiuni de teritoriu pe care le-a controlat timp de decenii, iar Moscova a desfăşurat aproximativ 2.000 de pacificatori ruşi pentru a supraveghea armistiţiul fragil.
În timpul discuţiilor mediate de UE la Bruxelles în mai şi aprilie, Aliyev şi Pashinyan au convenit să „avanseze discuţiile” privind un viitor tratat de pace.
Separatiştii etnici armeni din Nagorno-Karabah s-au desprins de Azerbaidjan odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991. Conflictul care a urmat s-a soldat cu aproximativ 30.000 de morţi. Forțele armate azere au lansat lovituri asupra unor vehicule ale polițiștilor de frontieră ruși din Armenia, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului armean al Apărării, Aram Torosyan.
„Începând cu ora 15:00 (15:00, ora României), situația la granița dintre Armenia și Azerbaidjan este extrem de tensionată. Forțele armate azere au lovit vehicule ale Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) care efectuau o misiune umanitară în zona de luptă”, a declarat Torosyan în cadrul unui briefing miercuri, potrivit agenției Interfax.
El a declarat că întreaga linie de frontieră de la Sotk la Goris – de la est la sud de Armenia – a fost sub tir intensiv de rachete și artilerie începând cu ora 13.00.
„Loviturile sunt îndreptate și împotriva așezărilor armenești pașnice. Se folosesc drone. Subunități ale forțelor armate azere au început încercări de avansare pozițională“, a declarat Torosyan. Potrivit acestuia, armata armeană ia măsuri pentru a răspunde în mod proporțional inamicului.
La rândul său, presa armeană relatează că forțele armate azere au lansat lovituri de artilerie asupra unei locații a trupelor de frontieră ale Serviciului Federal de Securitate al Rusiei din regiunea Gegharkunik, în estul Armeniei.
„În noaptea de 12 spre 13 septembrie, punctul de desfășurare a trupelor de frontieră ale Serviciului Federal de Securitate al Rusiei din regiunea Gegharkunik din Armenia a fost bombardat de forțele armate azere. Personalul a fost forțat de urgență să părăsească punctul de desfășurare“, a relatat presa armeană, care a distribuit și fotografii de la fața locului.
Se menționează că, în urma bombardamentelor, au fost avariate clădirea în care se aflau polițiștii de frontieră ruși și echipamentele militare.
Alianța condusă de Rusia trimite o misiune în Armenia
Consiliul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) a decis, în cadrul unei sesiuni extraordinare desfășurate ca videoconferință, marți, să trimită o misiune condusă de secretarul general în Armenia pentru estimarea situației din cauza escaladării graniței dintre Armenia și Azerbaidjan, informează TASS.
„În cadrul ședinței Consiliului de Securitate Colectivă s-a convenit trimiterea unei misiuni a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă condusă de secretarul general al OTSC Stanislav Zas, cu participarea șefului Statului Major Comun al OTSC, colonelul general Anatoli Sidorov și reprezentanți ai statelor membre OTSC. Republica Armenia pentru estimarea situației actuale, întocmirea unui raport aprofundat către șefilor de state la următoarea sesiune a Consiliului de Securitate Colectivă (care este planificată să aibă loc în toamnă la Erevan) despre situația din regiune și elaborarea de propuneri privind de-escaladarea tensiunilor actuale”, a informat serviciul de presă al secretariatului organizației.
Mai mult, în cadrul ședinței s-a decis înființarea unui grup de lucru „format din personalul de secretariat și membri ai armatei comandamentului comun pentru monitorizarea constantă a situației din zona de responsabilitate a OTSC”. La rândul său, președintele rus Vladimir Putin i-a informat pe membrii reuniunii despre măsurile practice suplimentare întreprinse de Moscova pentru detensionarea actualelor tensiuni de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan, a adăugat secretariatul OTSC:
„A avut loc un schimb de opinii detaliat și echitabil. Toți participanții la ședința Consiliului de Securitate Colectivă și-au exprimat îngrijorarea cu privire la deteriorarea situației din regiune și au susținut soluționarea acesteia folosind exclusiv mijloace politice și diplomatice bazate pe principiile universal recunoscute ale dreptului și acordurilor internaționale. stabilite în declarații trilaterale ale liderilor din Azerbaidjan, Armenia și Rusia la 9 noiembrie 2020. Eforturile de mediere ale Federației Ruse care vizează stabilizarea situației din regiune au fost susținute pe deplin”, a menționat secretariatul. De asemenea, participanții au exprimat condoleanțe părții armene pentru victimele acțiunilor militare cu folosirea armelor grele și a aeronavelor pilotate de la distanță.
Erdogan trece la amenințări: „Atitudinea Armeniei față de Azerbaidjan va avea consecințe”
Atitudinea Armeniei față de Azerbaidjan este inacceptabilă și va avea consecințe, după zile de ciocniri între cei doi vecini, spune președintele turc Recep Tayyip Erdogan.
„Considerăm că situația care a apărut din cauza încălcării de către Armenia a acordului – încheiat după războiul (din 2020) care a dus la victoria Azerbaidjanului – este inacceptabilă”, a declarat Erdogan la un miting în capitala turcă Ankara, conform Reuters. „Sperăm ca Armenia să se întoarcă de pe această cale greșită cât mai curând posibil și să își folosească timpul și energia pentru a consolida pacea”, a adăugat Erdogan: „Această atitudine va provoca, desigur, consecințe pentru partea armeană, care nu numai că nu îndeplinește termenii acordului semnat, dar manifestă în mod constant o atitudine agresivă”.
Armenia și Azerbaidjanul, care se află în conflict de zeci de ani din cauza enclavei Nagorno-Karabah, s-au acuzat reciproc de declanșarea unei serii de confruntări la graniță care au izbucnit luni. Un conflict în Caucazul de Sud, la răscrucea dintre Europa, Asia și Orientul Mijlociu, ar putea atrage marile puteri precum Rusia și Turcia, punând în același timp în pericol conductele care aduc petrolul și gazele din Marea Caspică spre vest.
Erdogan și președintele rus Vladimir Putin vor discuta despre recentele lupte atunci când se vor întâlni la Samarkand, Uzbekistan, la sfârșitul acestei săptămâni, a declarat miercuri un oficial turc de rang înalt.