S-au deschis secțiile de vot pentru Referendumul privind alipirea la Rusia în Luhansk, Donetk, Zaporojie și Herson

Patru oficiali proruși din patru regiuni contestate din Ucraina au anunțat că au deschis sediile de vot pentru așa-numite referendumuri cu privire la posibilitatea ca localnicii să aleagă alipirea la Federația Rusă, anunță BBC preluat de Rador. Procesele de vot în regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijjia și Herson au fost descrise de către țările occidentale drept o simulare.

Potrivit unor informații, sunt folosite buletine de vot pe suport de hârtie, deoarece nu a fost timp, săptămâna aceasta, când au fost anunțate referendumurile, să se organizeze o procedură de vot electronic. Referendumurile ilegale de anexare din Ucraina, în regiunile Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporijjea, care au început vineri dimineaţa, la ora 5.00 GMT (8.00, ora României), folosesc doar buletine de vot pe hârtie şi nu votul electromic, precizează agenţia oficială rusă de presă Tass, relatează AFP. Tass oferă câteva precizări cu privire la desfăşurarea acestui vot ilegal în zone din Ucraina, devastată de războiul rus, controlate de Rusia.

Din cauza unor întârzieri mici şi unor „probleme tehnice, s-a decis să se folosească buletine de vot de hârtie, tradiţionale, şi să se abţină de la votul electronic”, precizează agenţia oficială rusă de presă. Votul în persoană, în secţii de votare, are loc numai la 27 septembrie, iar de vineri şi până marţi votul are loc „în colectivităţi şi din uşă în uşă, din motive de securitate”, mai precizează Tass.

Rezidenţii „republicilor” de la Doneţk şi de la Lugansk sunt întrebaţi, pe aceste buletine, dacă „susţin aderarea republicii la Rusia ca subiect al federaţiei”. Rezidenţii regiunilor ucrainene Zaporijjea şi Herson sunt întrebaţi dacă sunt „în favoarea secesiunii de regiunea din Ucraina, crearea unei ţări independente şi aderarea ulterioară la Rusia ca subiect a federaţiei”.

În Donbass, buletinele de vot sunt imprimate în rusă, iar în Zaporijjea şi Herson, întrebarea de pe buletinul de vot este scrisă atât în ucraineană, cât şi în rusă. Locuitorii din Herson – inclusiv cei care au fugit – au posibilitatea să voteze în Peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi într-un număr de oraşe ruseşti, inclusiv la Moscova.

Explozie în prima zi a referendumului în regiunea Zaporojie

Primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, a raportat, vineri, că la ora 07:00, a avut loc o explozie, care a fost resimţită de locuitorii din centrul orașului, scrie Rador. Fedorov a remarcat că oamenilor le este frică să iasă din casă, iar această frică este în avantajul ocupanților, care vor ca, în prima zi de „vot” în cadrul „pseudoreferendumului”, toată lumea să stea liniștită acasă.

Primarul i-a sfătuit pe locuitorii orașului să stea cât mai departe de militarii ruşi şi echipamentele acestora, pentru că „în apropierea acestora, în mod frecvent ceva explodează”.

Patru oficiali proruși din patru regiuni contestate din Ucraina au anunțat că au deschis sediile de vot pentru așa-numite referendumuri cu privire la posibilitatea ca localnicii să aleagă alipirea la Federația Rusă. Procesele de vot în regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijjia și Herson au fost descrise de către țările occidentale drept o simulare.

SBU ucrainean: „Separatiștii din Donețk vor să îi pună și pe minori să voteze la referendum

Serviciul de Securitate al Ucrainei spune că a interceptat documente potrivit cărora separatiștii pro-ruși din regiunea Donețk plănuiesc să îi implice și pe copiii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani în referendumurile de unire cu Rusia. Minorii vor putea „vota” dacă sunt însoțiți la „secțiile de votare” de către părinți sau tutori. Astfel, agresorii speră să extindă „baza electorală” de sprijin pentru proiectul Kremlinului de a alătura o parte din estul Ucrainei țării agresoare. Potrivit materialelor primite, liderii administrației ocupației plănuiesc să implice localnicii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani în pseudo-referendum, arată comunicatul SBU. În detrimentul „alegătorilor” minori, ocupanții încearcă să sporească artificial lipsa catastrofală de „voturi” pentru a legitima falsul plebiscit.

Pentru a întări controlul asupra „prezenței la vot”, minorii trebuie să fie însoțiți la „secțiile de votare” de către părinții lor, tutorii sau reprezentanții așa-numitelor „case de copii” din teritoriul ocupat temporar al regiunii. De asemenea, pentru a „umfla indicatorii” pseudo-referendumului, ei plănuiesc să implice familii din regiunea Doneţk, care au adresa în Donețk, dar plecate temporar în Federaţia Rusă.

Modificările corespunzătoare ale „procesului electoral” au fost încredințate de Moscova așa-numitei „Comisii Electorale Centrale a Republicii Populare Ucraina”. Această entitate pseudo-statală a fost cea care a pregătit proiectele documentelor sub forma unei „decizii” și a unei anexe privind desfășurarea referendumului cu participarea minorilor. Până acum, Serviciul de Securitate a identificat toți organizatorii „activității ilegale, a stabilit locația acestora și a documentat infracțiunile”.

Vladimir Putin și-a exprimat sprijinul pentru referendumurile de anexare

Autoritățile separatiste din toate teritoriile ucrainene ocupate de ruși au anunțat coordonat pe 20 septembrie că vor organiza referendumuri de unire cu Rusia, o inițiativă față de care mai mulți oficiali înalți de la Moscova și-au exprimat imediat sprijinul. În discursul pe care l-a susținut miercuri dimineața pentru a anunța mobilizarea parțială în Rusia, președintele Vladimir Putin a afirmat la rândul său că susține organizarea referendumurilor ce vor avea loc între 23 și 27 septembrie.

Jurnaliștii de la Meduza afirmă că Putin ar fi fost convins să meargă înainte cu aceste referendumuri în pofida faptului că armata rusă nu a reușit să ocupe decât în jur de 60% din regiunea Donețk de panica instalată în rândul separatiștilor pro-ruși după prăbușirea frontului din Harkov și îngrijorările că forțele armate ale Moscovei ar putea pierde și mai multe din teritoriile cucerite în Ucraina. Mai mulți interlocutori ai celor de la Meduza au subliniat că autoritățile ruse nici măcar nu intenționează să creeze o „iluzie a legitimității” în ceea ce privește referendumurile de anexare.

Va fi important să organizăm un fel de vot și să raportăm rezultatul”, a explicat una dintre surse, adăugând că se plănuiește folosirea votului electronic fiindcă este mai ușor de manipulat.

Separatiștii pro-ruși din Herson anunțaseră pe 5 septembrie că „suspendă” planurile de organizare a unui referendum cu Rusia în contextul contraofensivei declanșate de ucraineni în această regiune din sudul țării lor.

Ce ar plănui de fapt Rusia pentru teritoriile ucrainene ocupate

Jurnaliștii de investigație de la Meduza, cei care au scris pentru prima oară încă din luna iunie despre faptul că Vladimir Putin vrea să anexeze toate teritoriile ucrainene ocupate, nu doar așa zisele republici populare Donețk și Lugansk, afirmau la momentul respectiv că Kremlinul intenționează să încorporeze aceste teritorii într-un singur district federal care să fie încorporat Rusiei. Una dintre sursele apropiate Kremlinului citate de cei de la Meduza, site interzis în Rusia încă din luna martie, afirma că șefii actuali ai celor două „republici populare” din estul Ucrainei, Denis Pușilin și Leonid Pasecinik, și-ar putea pierde posturile, ei urmând să fie înlocuiți de oficiali ruși considerați mai loiali.

România critică „aşa-zisele referendumuri” din regiunile ocupate și escaladările din partea Rusiei

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu a participat, joi, la New York, la reuniunea de nivel înalt a Consiliului de Securitate al ONU, dedicată temei menţinerii păcii şi securităţii în Ucraina, prilej cu care a subliniat „caracterul complet inacceptabil” al deciziei Rusiei de a susţine organizarea aşa-ziselor referendumuri din regiunile ocupate, transmite MAE. Cu această, ministrul român a reiterat condamnarea războiului de agresiune, neprovocat şi nejustificat, declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, subliniind caracterul complet inacceptabil al recentei escaladări din partea Rusiei prin decizia de a susţine organizarea de aşa-zise „referendumuri” pentru anexarea unor teritorii ocupate de trupele ruse şi prin proferarea de ameninţări cu folosirea armei nucleare, se arată în comunicatul transmis de MAE.

Bogdan Aurescu a punctat, în mesajul său, că România a sprijinit Ucraina din prima zi a acestei agresiuni, arătând că este inadmisibil ca acţiunile unui stat membru permanent al Consiliului de Securitate, respectiv Rusia, să pună în pericol ordinea internaţională bazată pe reguli. Şeful diplomaţiei române a evidenţiat faptul că atrocităţile comise de trupele ruse au şocat comunitatea internaţională, precizând că aceste acte nu pot rămâne fără răspuns în plan internaţional, fiind necesară tragerea la răspundere a celor vinovaţi. Ministrul român a reafirmat angajamentul de lungă durată al României de a promova respectarea dreptului internaţional, ca pilon fundamental al politicii sale externe.

La reuniunea Consiliului de Securitate al ONU au participat reprezentanţi de nivel înalt ai statelor membre permanente ale Consiliului de Securitate (CS) al ONU, fiind prezidată de către ministrul pentru Europa şi al afacerilor externe al Republicii Franceze, Catherine Colonna, în calitate de Preşedinţie în curs a CS ONU.

NATO „condamnă ferm referendumurile false” de anexare a regiunilor ucrainene la Rusia

Alianţa Nord-Atlantică „condamnă ferm referendumurile false” de anexare a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson la Rusia, pe motiv că reprezintă ”o încălcare flagrantă a Cartei ONU”, potrivit noul comunicat al blocului militar. De asemenea, NATO subliniază că nu va recunoaşte „niciodată anexarea ilegală şi ilegitimă a Crimeei de către Moscova”.

„Condamnăm în termeni cât mai fermi posibil planul de a organiza aşa-numitele «referendumuri» privind aderarea la Federaţia Rusă în regiunile ucrainene controlate parţial de armata rusă”, se arată în comunicat. Comunicatul reafirmă faptul că „nicio achiziţie teritorială rezultată din ameninţarea cu forţa sau utilizarea forţei nu va fi recunoscută ca fiind legală”. De asemenea, NATO subliniază că statele aliate „nu recunosc şi nu vor recunoaşte niciodată anexarea ilegală şi ilegitimă a Crimeei de către Rusia”. În plus, comunicatul precizează că „referendumurile false” din regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson „nu sunt legitime” şi vor constitui „o încălcare flagrantă a Cartei ONU”. Alianţa Nord-Atlantică face apel la toate statele „să respingă încercările flagrante ale Rusiei de cucerire teritorială”.

Decizia preşedintelui rus Vladimir Putin referitoare la mobilizarea parţială reprezintă „o nouă escaladare a războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei”, anunţă NATO, care adaugă că alianţa militară „continuă să respingă retorica nucleară iresponsabilă a Rusiei”.

„Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru război, suferinţa imensă pe care agresiunea ei o aduce asupra poporului ucrainean, precum şi costul războiului său, inclusiv pentru poporul rus, care este în prezent mobilizat (…). Rusia trebuie să oprească imediat acest război şi să se retragă din Ucraina”, mai menţionează comunicatul. Alianţa Nord-Atlantică îşi reafirmă „sprijinul neclintit pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional şi pentru dreptul inerent al Ucrainei la autoapărare”. Comunicatul oferă asigurări că aliaţii NATO „rămân hotărâţi în a oferi sprijin politic şi practic Ucrainei”.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.