Reuniunea de la Davos marchează câteva premiere importante, dar rămâne cea mai pesimistă adunare din ultimii 10 ani – ANALIZĂ

Reuniunea de anul acesta de la Davos, la care România este reprezentată de ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, s-a aflat sub semnul mai multor evenimente globale – războiul din Ucraina, inflație și schimbări climatice.

În urmă cu zece ani, reprezentanții veniți la Davos erau mult mai optimiști. Acela a fost un moment al „dinamismului”, așa cum declarau organizatorii reuniunii Forumului Economic Mondial din 2013. După criza economică din 2008, lumea se afla acum într-o perioadă de „post-criză”, așa cum spuneau liderii strânși la Davos. Tot atunci, aceștia spuneau că e nevoie de reforme profunde pentru a relansa „competitivitatea” economică. A urmat însă o pandemie globală și apoi agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. Astfel că, la zece ani distanță, optimismul elitelor de la Davos pare mai scăzut. În loc de „post-criză” acum se vorbește despre „permacriză”, o criză permanentă în care se află lumea din motive multiple: încălzirea globală, război, criză energetică, inflație, epidemii, foamete, boli, instabilitate politică și inegalități economice tot mai profunde.

Tema reuniunii a fost legată de identificarea acelor mecanisme care să permită o „cooperare într-o lume fragmentată”. Cu alte cuvinte, liderii mondiali strânși la Davos au încercat să salveze lumea de pe marginea prăpastiei. Pe primul loc pe ordinea de zi s-au aflat preocupările legate de o posibilă recesiune globală. Există, de asemenea, temele schimbărilor climatice și războiul în curs de desfășurare din Ucraina și efectele sale globale –  blocarea comerțului mondial cu cereale, care a contribuit la apariția foametei în zone din Africa Subsahariană.

Grupul de discuții de marți dimineață, la care au participat istoricii economici Adam Tooze și Niall Ferguson, a fost concentrat în jurul temei globalizării, altădată o tema apreciată de toată lumea. Acum se vorbește tot mai des despre „de-globalizare”, în timp ce alții vor o „re-globalizare”. Acest din urmă concept reflectă noile tendințe ale momentului: guvernele și companiile multinaționale încearcă să reconfigureze lanțurile de aprovizionare globale. Lucrul acesta devine cu atât mai important cu cât sancțiunile impuse Rusiei au dar peste cap lanțurile globale de aprovizionare.

Forumul estima că la această ediție vor participa cei mai mulți lideri politici și de afaceri din istorie. Vorbim despre peste 50 de șefi de stat sau de guvern, 56 de mniștri de finanțe, 19 guvernatori de bănci centrale, 30 de minisștri ai comerțului și  35 de miniștri de externe. Această prezență importantă semnifică importanța momentului. Totuși, putem remarca și absența unor nume importante. Cancelarul german Olaf Scholz a fost singurul lider al unei națiuni din Grupul celor șapte care își va face apariția. Principalii oficiali din administrația Biden au fost John F. Kerry, emisarul american pentru climă, și Katherine Tai, reprezentanta SUA pentru comerț. După o pauză în timpul pandemiei, China și-a trimis propria delegație la cel mai înalt nivel, condusă de vicepremierul Liu He. Acest lucru marchează o revenire a angajamentului Beijingului față de forum, deși încă nu la nivelul celui din 2017, când însuși președintele chinez Xi Jinping a ținut un discurs.

Per total, liderii prezenți la această ediție a Forumului de la Davos și-au propus să vorbească despre ținte ambițioase. Rămâne de văzut dacă s-au rezumat doar la discuții sau vom asista și la implementarea unor astfel de măsuri.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *