Elita lumii continuă să viseze la următorul lider, dar „succesiunea” se lasă așteptată la Davos. Klaus Schwab, președinte pe viață al Forumului Economic Mondial

Klaus Schwab va rămâne în funcție până la moarte, afirmă surse apropiate celui care a fondat Forumul Economic Mondial, potrivit politico. La Davos, în Elveția, toată lumea se teme să vorbeacă despre actuala cursă politică. Timp de 52 de ani, Forumul Economic Mondial a fost sinonim cu fondatorul și președintele său executiv, Klaus Schwab, al cărui mod de lucru discret și umil contrazice descrierea făcută de mulți dintre cei care îl cunosc: un om cu o ambiție și o energie fără limite. Schwab a crescut capitalul inițial al Forumului Economic Mondial de la 6.000 de dolari în 1971 la 390 milioane de dolari pe an, transformând o organizație minoră cândva în cel mai puternic think tank al lumii. Astăzi, reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial atrage mai mulți miliardari și directori executivi decât orice alt eveniment și mai mulți lideri politici decât orice reuniune, afară de cea a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.
În martie anul acesta, Schwab împlinește 85 de ani în martie și, pe bună dreptate, mulți se întreabă dacă va preda ștafeta. Rupert Murdoch nu a făcut-o, Warren Buffet – la fel. Într-o eră a îmbătrânirii active, Schwab de ce ar trebui să facă acest lucru?
Publicația POLITICO a stat de vorbă cu 29 de parteneri strategici, actuali și foști angajați precum și cu membri ai comitetelor și comunităților Forumului Economic Mondial. Toți sunt de acord: Schwab supraveghează atent orice discuțe despre succesiune, astfel încât chiar și cei care-l cunosc bine știu puține lucruri despre planurile sale.
Membrii Forumului s-au obișnuit deja cu propunerea unei figuri politice cunoscute, doar pentru a vedea reacția lor înainte ca planul să prindă contur. Schwab este reticent față de chestiunea succesiunii și refuză în mod constant să discute un calendar. Unii apropiați susțin chiar că acesta va rămâne în funcție până la finalul vieții, pe modelul papilor și monarhilor însă cei mai mulți se tem că vor fi excluși dacă vorbesc deschis despre acest subiect. Forumul Economic Mondial este o organizație non-profit dar și o afacere de familie: copiii lui Schwab, Nicole și Olivier dețin funcții înalte, în timp ce Hilde, soția lui, este președinta unei fundații care organizează ceremonia de acordare a premiilor la Davos. Toți membrii familiei fac parte din bordul Forumului. În 2017, Schwab l-a prezentat pe Børge Brende, fost ministru de externe norvegian, drept președintele Forumului, urmând ca el să ocupe o funcție executivă. Dacă unii se așteptau atunci ca Børge Brende să ocupe scena, s-au înșelat: site-ul organizației îl prezenta în continuare pe Profesorul Klaus Schwab drept fondatorul și președintele acesteia. Stilul de conducere al lui Schwab precum și lipsa oricărui plan de viitor a permis organizației să evite întrebări delicate despre viitorul său, afirmă Marietje Schaake, fostă membră a Programului Young Global Leaders, derulat de Forumul Economic Mondial și fost europarlamentar.
Plecarea lui Schwab „ar da un impuls pentru regândirea rolului și identității Forumului Mondial”, mai spune Schaake, în prezent profesor la Centrul de politici cibernetice al Universității Stanford. Unii dintre cei mai mari susținători financiari ai forumului se întreabă dacă reticența lui Schwab de a numi un succesor pune în pericol viitorul organizației, în timp ce comunitatea Young Global Leader a renunțat la speranța că acesta va numi vreodată un înlocuitor.
Rugat să răspundă criticilor cu privire la lipsa unui plan de succesiune, Yann Zopf, șeful deprtamentului de comunicare și membru al comitetului executiv al Forumului a declarat că acesta „are o structură suficient de puternică pentru a-și susține pe deplin misiunea”, adăugând că cei 36 de membri ai Consiliului de Administrație „decid orice viitoare numire în conducerea instituției”.
Menționăm faptul că Forumul Economic Mondial nu a răspuns publicației la întrebarea privind articolul 11 din statutul organizației, care prevede că „fondatorul își desemnează succesorul”, iar președintele acesteia, Klaus Schwab nu a fost disponibil pentru un interviu. „Nu există niciun semn că Klaus va demisiona”, a declarat un angajat al Forumului, adăugând că „acesta are o stare excelentă de sănătate”. De altfel, potrivit legii elvețiene, organizația nu prevede examene medicale și nici limită de vârstă pentru membrii Consiliului de administrație.
„Schwab are complexul lui Dumnezeu și crede că se înscrie în procentul de 0,1% cei mai sănătoși oameni ai lumii. Dar nimeni nu este nemuritor”, a declarat un veteran al conferințelor de la Davos.
Când Schwab vorbește despre „sistemul de guvernare de clasă mondială” al forumului, ceea ce nu menționează este faptul că statutul organizației rezervă privilegii speciale pentru el și familia sa. Schwab „sau cel puțin un membru al familiei sale” are dreptul de a fi membru în bordul Forumului. Și acel membru al Consiliului de administrație are, de asemenea, un drept de veto asupra lichidării organizației, în conformitate cu statutul acesteia.
Un alt membru al organizației susține că Schwab ar putea încerca să o controleze și dincolo de mormânt. Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a fost mult timp considerată un candidat ideal pentru acest rol de către membrii Forumului; în 2015, Schwab chiar a descris-o în Financial Times drept o persoană „pe care s-ar putea baza”, dacă ar fi necesar.
„Dar și ea îmbătânește, iar acest lucru este valabil pentru mulți bărbați și femei din Davos”, a declarat un fost angajat. Marc Benioff și Peter Maurer, fostul șef al Comitetului Internațional pentru Crucea Roșie – ambii administratori ai fondului – au fost, de asemenea, potențiali succesori. Ambii au refuzat să comenteze.
Timp de mulți ani, cei din interiorul forumului au crezut că Nicole, fiica lui Klaus Schwab, va fi următoarea succesoare. Aceasta are diplome de masterat de la universitățile Harvard și Cambridge și a fost director fondator al programului Young Global Leaders. Însă, în paralel cu mandatul său la Forum, Nicole este consilier pentru organizații non-profit axate pe „reîmpădurire, pe bunăstarea și emanciparea femeilor”. Fratele ei, Olivier Schwab, lucrează cu normă întreagă pentru Forum, ca șef al departamentului tehnic și este membru al Consiliului de administrație (alături de alți nouă membri). Nici Nicole, nici Olivier Schwab nu au răspuns la întrebările POLITICO.
Alți candidați la succesiune din afara familiei Schwab sunt Philipp Rösler, cel mai tânăr vicecancelar al Germaniei, sau Jeremy Jurgens, director executiv al Forumului. Amândoi au refuzat să comenteze.
În timp ce, pe site-ul său, organizația afirmă că susține permanent o „strategie de succesiune proactivă și deschisă”, unii membri sunt pur și simplu sătui de felul în care Schwab controlează totul.
„Este clar că există mulți oameni de valoare în această organizație și este evident că vorbim aici despre o rețea mare, prin urmare nu e ușor de numit un succesor. Dar este o organizație bazată pe personalitatea unui singur om, așa că nu o mai iau în serios”, a declarat Marietje Schaake, fosta lideră a Young Global Leaders.
Vicepremierul Chinei anunță o schimbare a ordinii mondiale, pe scena forumului de la Davos
Vicepremierul Chinei Liu He a declarat marţi, la Davos, că lumea trebuie să renunţe la mentalitatea de Război Rece şi să caute să consolideze cooperarea internaţională, transmite CNBC. Într-un discurs special susţinut la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia, Liu a cerut în mod repetat ţărilor să îmbunătăţească legăturile diplomatice, „pentru a proteja ferm pacea mondială”.
„Trebuie să renunţăm la mentalitatea Războiului Rece, să încercăm să înţelegem esenţa lucrurilor din perspectiva dualităţii materiale, să ne străduim să construim o comunitate cu un viitor comun pentru omenire şi să ne unim mâinile pentru a răspunde provocărilor globale. Credem că o ordine economică internaţională echitabilă trebuie păstrată de noi toţi”, a spus Liu informează News.ro.
Referindu-se la tema WEF „Cooperarea într-o lume fragmentată” din acest an, Liu a spus că este imperativ ca China să se deschidă către lume. El a adăugat că Beijingul s-a opus unilateralismului şi protecţionismului.
China, care a fost aspru criticată pentru că nu a condamnat războiul Rusiei cu Ucraina de aproape un an, s-a angajat recent să-şi menţină „poziţia obiectivă şi clară” asupra conflictului.
Liu a insistat pentru un răspuns global la criza climatică şi a cerut mai multă atenţie asupra potenţialelor riscuri de propagare asupra pieţelor emergente, pe măsură ce marile bănci centrale majorează ratele dobânzilor. El a descris separat situaţia Covid din China ca fiind „stabilă”.
Beijingul a încheiat brusc majoritatea restricţiilor pentru prevenirea extinderii Covid, la începutul lunii decembrie, ducând la o creştere a infecţiilor în rândul celor 1,4 miliarde de oameni. China face paşi în direcţia extinderii. Marţi mai devreme, Ministerul Comerţului din China a declarat că vicepremierul ţării se va întâlni în curând cu secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, în Elveţia.
Întâlnirea, care urmează să aibă loc miercuri, la Zurich, va marca prima întâlnire faţă în faţă dintre Liu şi Yellen. Cei doi vor discuta despre cum „să consolideze coordonarea politicilor macroeconomice şi financiare”, a spus ministerul.
La sfârşitul anului trecut, preşedintele american Joe Biden şi preşedintele chinez Xi Jinping au semnalat dorinţa de a îmbunătăţi relaţiile bilaterale. Apropierea dintre cele mai mari două economii ale lumii are loc în ciuda tensiunilor mocnite pe probleme precum Taiwan, politica comercială şi drepturile omului.
Clădirile de birouri ar trebui să fie transformate în apartamente!
Clădirile de birouri goale din întreaga lume ar trebui convertite în apartamente pentru a rezolva criza spaţiilor de locuit din multe ţări, au apreciat miercuri mai mulţi directori de companii imobiliare prezenţi la Forumul de la Davos, transmite Reuters. Valoarea clădirilor de birouri scade pe măsură ce încetinirea economiei diminuează cererea pentru spaţii în rândul companiilor interesate să îşi reducă costurile şi ai căror angajaţi petrec mai puţin timp la birou după pandemia de COVID-19, scrie Agerpres. Însă asta ar putea oferi o oportunitate pentru a răspunde la criza spaţiilor de locuit, susţin mai mulţi directori de companii imobiliare.
„Clădirile de birouri trebuie convertite în proiecte rezidenţiale. Vor deveni un spin în ochi şi problema trebuie rezolvată”, a spus Howard Lutnick, director general la firma de investiţii Cantor Fitzgerald, la un panel organizat în cadrul Forumului de la Davos.
Birourile sunt mai goale decât sugerează datele oficiale, în condiţiile în care majoritatea clădirilor generează în continuare venituri pentru proprietarii lor. Cu toate acestea, pe măsură ce contractele de închiriere expiră, oraşe precum New York vor avea un număr semnificativ de clădiri învechite, susţine Christian Ulbrich, director la firma de consultanţă în imobiliare JLL Inc.
„Trebuie să schimbăm într-un fel destinaţia acestor clădiri altfel vor fi goale şi vor fi dărâmate”, consideră Christian Ulbrich.
Milioane de muncitori au fost forţaţi să lucreze de acasă în timpul carantinelor destinate opririi răspândirii COVID-19 în 2020. Acum, directorii au dificultăţi în a convinge o mare parte din angajaţi să renunţe la avantajele oferite de munca de acasă, a adăugat Ulbrich.
„Ai un strat de mijloc de manageri sau lideri cărora le place să muncească din casele lor din suburbii şi nu mai vor să facă naveta şi asta ridică desigur problema tinerilor care nu se mai întorc la birou”, a apreciat Christian Ulbrich.
Însă oraşele care şi-au pierdut freamătul săptămânii de lucru ar putea fi revigorate dacă autorităţile publice ar fi dispuse să ofere sprijin financiar pentru convertirea clădirilor de birouri care nu sunt utilizate în clădiri de apartamente, având în vedere că schimbarea destinaţiei clădirilor existente poate fi un proces costisitor, au apreciat paneliştii. În plus, construcţia unor clădiri de locuit sustenabile este de asemenea o provocare, au adăugat paneliştii.
„Spaţiile de locuit pentru cei cu venituri mici nu pot fi verzi, ele trebuie să fie ieftine. Acesta este un conflict major în toată lumea…. şi este foarte dificil de rezolvat”, susţine Howard Lutnick.
Nathalie Palladitcheff, director general la compania imobiliară canadiană Ivanhoe Cambridge, s-a declarat optimistă că mai multe clădiri vor fi transformate în clădiri sustenabile graţie investiţiilor în tehnologii şi materiale. „Cea mai bună clădire pentru planetă este clădirea pe care nu o construieşti”, a spus Nathalie Palladitcheff.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google


