Recurs în 24 de ore și deliberări 5 minute: Înalta Curte a desființat decizia de la CA Ploiești, decizie definitivă
Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au terminat ședința în care au dezbătut recursul la decizia Curții de Apel Ploiești, care a suspendat hotărârea CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul făcut de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Turul doi nu se va relua. Judecătorii de la instanța supremă au decis să admită recursul pe care l-au intentat atât procurorul, cât și Curtea Constituțională a României. Prin urmare, după această decizie, nu mai poate fi contestat absolut nimic. Aceasta este o decizie definitivă.
Procurorul de ședință l-a criticat pe magistratul de la Ploiești că s-a autoproclamat ca o instanță și că este o ilogic să suspenzi ceva ce s-a suspendat deja. Ședința a durat doar 5 minute. Joi, un judecător de la Curtea de Apel Ploieşti a admis o cerere prin care se solicita suspendarea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 de anulare a alegerilor prezidenţiale.
Marinescu (Justiție): „Nu există dispoziție legală care să permită instanțelor să cenzureze sau să anuleze decizii ale CCR”
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, susține că soluția Curții de Apel Ploiești care anulează decizia CCR este o premieră pentru jurisprudența românească. Pe de altă parte, potrivit spuselor sale, nu există dispoziție legală care să permită instanțelor să cenzureze sau să anuleze decizii ale CCR. Ministrul Justiției a intervenit la B1 TV și a făcut o serie de comentarii referitoare la acest subiect. Radu Marinescu a precizat că nu va comenta hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, dar a făcut o serie de considerații legate de jurisprudență.
„Nu o să comentez hotărârea judecătorească de la Ploiești în substanțialitatea sa de drept material și drept procedural pentru că aceste chestiuni sunt în competența ÎCCJ care va pronunța o soluție în recurs și, astfel, vom avea o viziune finală asupra perspectivei judiciare în acestă chestiune. Pot să comentez niște chestiuni care țin de evidența jurisprudențială. În jurisprudența națională românească din 1990 și până în prezent nu există absolut nici o situație în care judecătorii să fi considerat că au competența de a cenzura decizii sau hotărâri ale CCR. Această decizie, după 30 de ani de sistem de drept național, liber, democratic apare ca o situație nemaiîntâlnită. Din perspectivă legală, legea trebuie cunoscută de noi toți, poate fi comentată și discutată de oricare dintre noi, din perspectivă legală, nu există nici o dispoziție care să permită exercitarea unor căi de atac de contencios administativ împotriva unor decizii sau hotărâri CCR. În acestă ecuație a evidențelor aveți și răspunsul cu privire la elementele de absolut inedit juridic pe care le aduce această hotărâre de la Ploiești”, a explicat ministrul Justiției.
Ministrul Justiției a comentat și afirmațiile fostei judecătoare Lăcrămioara Axinte care a inițiat operațiunea prin care au fost depuse în jur de 130 de acțiuni în justiție, pentru anularea deciziei CCR. Aceasta a afirmat că este nevoie de cât mai multe cereri depuse pentru a găsi un judecător favorabil, s-a dovedit a fi Alexandru Vasile, de la Curtea de Apel Ploiești.
„Sunt două chestiuni aici. Una legată de ce ați spus, că s-a găsit judecătorul. Ce pot să spun este că CSM a decis sesizarea Inspecției Judiciare într-un context care rezultă din comunicatul CSM al unui efect major în opinia publică, creat de acceastă hotărâre și a unor susțineri făcute de mai multe persoane cu privire la contextul pronunțării acestei hotărâri. Vom avea o cercetare a Inspecției Judiciare și vom vedea și pe această coordonată care este adevărul. În ce privește susținerea doamnei judecător – am văzut-o în această dimineață – este deosebit de îngrijorătoare cu privire la «să găsim judecătorul» sau «să aflăm judecătorul» pentru că în sistemul de justiție din România nu părțile își aleg judecătorul. Există un sistem de repartizare aleatorie care își propune tocmai ca o cauză să nu poată fi judecată de un judecător anume dorit de părți și atunci acest îndemn de căutare a unui judecător favorabil uneia din părți este un îndemn care nu are nimic de-a face cu justiția și care aduce o dimensiune de politizare a acestui demers ceea ce este total inadmisibil într-o societate democratică și într-un stat de drept”, a mai spus Radu Marinescu.
Totodată, ministrul Radu Marinescu a declarat că această operațiune este o formă de atac judiciar concertat care nu are legătură cu preocuparea de a stabili o chestiune juridică, ci cu atingerea unui obiectiv politic. În opinia sa, aceste chestiuni legate de manipularea sistemului de distribuire a cauzelor în mod aleatoriu, vor fi clarificate de ancheta Inspecției Judiciare.
„Dacă au existat fenomene de manipulare a sistemului de manipulare a sistemului de distribuire a cauzelor în mod aleatoriu, dacă au existat rațiuni care să realizeze conținutul unor elemente disciplinare, toate aceste chestiuni vor fi lămurite de Inspecția Judiciară. Ceea ce pot spune eu dintr-o preocupare pentru statul de drept este că, pe de-o parte accesul la justiție este recunoscut și este o componentă esențială la un proces echitabil. dar pe de altă parte, încercări de manipulare a unor persoane, a acestor principii, pentru a atinge scopuri politice, iar nu juridice, sunt demersuri care tind să afecteze justiția și în nici un caz nu sunt unele care să tindă la stabilirea unor adevăruri judiciare. Este o formă de atac judiciar concertat, atât timp cât aceste aspecte sunt revelate în spațiul public, îndemnuri de a se depune sute de dosare, depuneri de sute de dosare cu același obiect și la interval foarte scurt înainte de alegeri, îndemnul de a se căuta judecători favorabili… toate aceste chestiuni se îndepărtează de legitimitatea unei preocupări de a stabili o chestiune juridică. Până la urmă un sistem de drept care este obiectiv, imparțial și european ajunge o singură speță ca să dezlegi un raport juridic. De ce este nevoie să faci sute de acțiuni, acest lucru este sub un mare semn de întrebare”, a subliniat Radu Marinescu.
CCR: „Fără temei constituțional și legal”
Curtea Constituțională a României, în calitate de garant al supremației Constituției, a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate în data de 24 aprilie 2025 de Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.301/42/2025, prin care a fost anulată și suspendată executarea Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024.
În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acționeze procesual pentru a apăra ordinea constituțională și efectele Hotărârii nr.32/2024.
Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 este un act jurisdicțional, adoptat în exercitarea competenței proprii și exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție. Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. Ca atare, toate efectele constituționale și legale ale Hotărârii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritățile întrucât fac parte din ordinea constituțională, în temeiul competenței exclusive a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României.
România este un stat de drept în care Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și propriei legi, iar competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică. Toți cetățenii au acces la justiție, însă, exercitarea acestui drept și înfăptuirea justiției se realizează numai în condițiile legii, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, cu respectarea competenței exprese a instanțelor judecătorești, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc.
Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituțională a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituționale, respectul deplin și neechivoc pentru deciziile și hotărârile sale și eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate și a aplicării cu rea-credință a legii. Curtea Constituțională menționează că, începând cu luna decembrie 2024, au fost promovate în fața instanțelor judecătorești din toată țara peste 200 de acțiuni similare, de contestare a Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024. Până la această dată, instanțele de contencios administrativ, în respectul Constituției și al legii, au respins aceste cereri, sentința Curții de Apel Ploiești fiind una cu totul singulară și izolată.
Ultimele articole
