Motivarea deciziei CA Ploiești: „CCR a exercitat suveranitatea poporului român în nume propriu! Nu există probe suficiente care să ateste fraudele invocate pentru anularea alegerilor” – DOCUMENT
Vineri, Curtea de Apel Ploiești a dat publicității motivarea în cazul suspendării deciziei CCR de anulare a prezidențialelor de anul trecut. Între timp, CCR a depus recurs la ICCJ în privința deciziei de la Ploiești.
„Nu se putea autosesiza CCR, pentru că avem prevederi clare, CCR trebuie să fie sesizată de partide politice de ex., dar nu există instituția autosesizării. CCR a interpretat în mod vădit abuziv cauza. S-a depășit termenul în care se putea lua în discuție o astfel de procedură”, se arată în motivare, care arată în fondul problemei că:
„Nu ar exista probe suficiente care să ateste fraudele invocate pentru anularea alegerilor. (…) CCR a interpretat în mod abuziv atribuția prevăzută de art. 146, lit. f din Constituție, de a veghea la respectarea procedurii de alegere a președintelui României. (…) Raportul Comisiei de la Veneția explică faptul că normele internaționale nu impun și nu interzic în principiu deciziile Curților Constituționale, dar a apreciat că decizia de a invalida alegerile trebuie să fie în circumstanțe specifice, în cazul CCR nu a fost dovedită fapta care să justifice anularea procesului electoral, pentru a nu fi afectată încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor”.
Unul dintre motive:
Curtea constata ca, prin Hotararea Curtii Constitutionale nr. 31 din 2 decembrie 2024, a fost confirmat si validat rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024, prevazandu-se ca „Se va organiza al doilea tur de scrutin pentru alegerea Presedintelui Romaniei in ziua de duminica, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Calin Georgescu si doamna Elena-Valerica Lasconi, in aceasta ordine.”
Potrivit dispozitiilor art. 52 alin. (2) si (3) din Legea nr. 370/2004, „(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale reprezentate in Consiliul Minoritatilor Nationale si de candidatii care au participat la alegeri, in termen de cel mult 3 zile de la inchiderea votarii; cererea trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza. (3) Solutionarea cererii de catre Curtea Constitutionala se face pana la data prevazuta de lege pentru aducerea la cunostinta publica a rezultatului alegerilor.”
Curtea retine ca si acest motiv de nelegalitate este intemeiat, in conditiile in care, conform prevederilor art. 52 alin. (2) si (3) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor se poate formula in termen de cel mult 3 zile de la inchiderea votarii, iar solutionarea cererii de catre Curtea Constitutionala se face pana la data prevazuta de lege pentru aducerea la cunostinta publica a rezultatului alegerilor.
Or, in prezenta cauza, pe langa faptul ca nu a existat o cerere de anulare a alegerilor cum prevad dispozitiile mentionate, anularea procesului electoral a fost dispusa de Curtea Constitutionala dupa ce procesul de votare pentru turul II incepuse, fara a astepta inchiderea votarii si cu incalcarea propriei hotarari anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin, criticile de nelegalitate formulate de reclamanta, in cadrul acestui motiv de nelegalitate, fiind intemeiate.
Alt motiv:
Al patrulea motiv de nelegalitate invocat de reclamanta vizeaza faptul ca hotararea atacata a fost emisa cu incalcarea conditiilor de fond prevazute de art. 52 din Legea nr. 370/2004, necesare pentru anularea alegerilor. Aceste conditii, raportate la situatia concreta din 6 decembrie 2024, cand turul I se incheiase (si fusese validat), iar procesul de vot in turul al II-lea era in plina desfasurare, sunt:
existenta unor dovezi de frauda [conditie expresa prevazuta la art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004: „cererea trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza”];
aceasta frauda sa fi fost de natura sa modifice ordinea candidatilor care participa la al doilea tur de scrutin.
Dovezile de frauda, evident, trebuie sa aiba legatura cu procedura electorala, spre exemplu: buletine de vot false, vot multiplu, turism electoral etc., unita cu frauda la stabilirea rezultatelor, de exemplu: procese-verbale false, calcule matematice gresite, erori ale infrastructurii digitale etc.
Arata reclamanta ca nu orice frauda de acest gen poate conduce la anularea alegerilor, ci doar frauda masiva, de natura sa modifice ordinea candidatilor la al doilea tur de scrutin.
Curtea retine ca este intemeiat si motivul de nelegalitate privind incalcarea conditiilor de fond prevazute de art. 52 din Legea nr. 370/2004 necesare pentru anularea alegerilor. Astfel, conform prevederilor art. 52 alin. (1) din legea mentionata, „(1) Curtea Constitutionala anuleaza alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. In aceasta situatie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin in a doua duminica de la data anularii alegerilor.”
Or, in prezenta cauza, pretinsele fraude retinute in motivarea hotararii contestate, fara a fi dovedite in mod corespunzator, nu vizeaza cerinta prevazuta de lege, respectiv votarea si stabilirea rezultatelor de natura a modifica atribuirea mandatului sau ordinea candidatilor, ci o etapa anterioara procesului de votare, respectiv etapa derularii campaniei electorale anterioare votului propriu-zis, vizand modalitatea de informare a alegatorilor prin intermediul social-media, respectiv finantarea campaniei electorale, aspecte care nu intra sub incidenta textului de lege indicat.
Alte argumente ale judecatorului
Ultimele doua motive de nelegalitate invocate de reclamanta se refera la faptul ca hotararea atacata a fost emisa si cu incalcarea art. 2 din Constitutia Romaniei privind Suveranitatea, ca principiu constitutional general, si arata ca, prin hotararea mentionata, Curtea Constitutionala a incalcat suveranitatea poporului roman, al carui membru este si reclamanta, anuland intreaga procedura electorala, lasand Romania fara Presedinte legitim ales de poporul roman si aruncand-o intr-o criza politica profunda, care nu s-a incheiat nici in prezent, la peste 4 luni de la anularea alegerilor.
Or, Curtea Constitutionala a exercitat suveranitatea poporului roman in nume propriu, impunand poporului roman un Presedinte neales, numit de chiar Curtea Constitutionala, cu incalcarea grava a prevederilor Constitutiei Romaniei, desi, potrivit art. 142 alin. (1), Curtea Constitutionala ar fi trebuit sa fie garantul suprematiei Constitutiei.
De asemenea, arata reclamanta ca hotararea atacata a fost emisa si cu incalcarea dreptului fundamental de a alege, prevazut de art. 36 alin. (1), coroborat cu art. 81 alin. (1) din Constitutia Romaniei. Arata reclamanta, sub acest aspect, ca dreptul sau de cetatean cu drept de vot a fost vatamat prin Hotararea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, pentru ca votul sau valabil exprimat in turul I din data de 24 noiembrie 2024 a fost anulat si a fost impiedicata sa isi exprime votul in turul al II-lea din 8 decembrie 2024, prin aplicarea stampilei „votat” pe unul din cei doi candidati care fusesera validati prin Hotararea CCR nr. 31, ca si cum ar fi fost un cetatean lipsit de drepturile electorale, desi nu este in ipoteza prevazuta de art. 36 alin. (2) din Constitutia Romaniei, iar art. 53 alin. (1) din Constitutia Romaniei prevede ca restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati se poate face numai prin lege.
Curtea retine ca si aceste critici sunt intemeiate, in conditiile in care, prin anularea integrala a intregului proces electoral, cetatenii au fost lipsiti de posibilitatea de a-si alege candidatii preferati pentru ocuparea functiei de presedinte al Romaniei.
Alte pasaje din motivare:
In prezenta cauza, Hotararea Curtii Constitutionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, chiar daca are o perioada limitata de aplicare, vizand doar anularea procesului electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024, nu are un destinatar identificat de la inceput. Aceasta priveste anularea procesului electoral cu caracter general, in privinta tuturor persoanelor implicate in calitate de candidati sau alegatori.
Curtea retine ca sunt intemeiate sustinerile reclamantei conform carora Hotararea Curtii Constitutionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 este un act administrativ cu caracter normativ, fiind admisibila exercitarea actiunii in anulare formulata in conditiile art. 1 si art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Actul atacat nu face parte din categoria actelor administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul sau a actelor de comandament cu caracter militar, prevazute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. De asemenea, actul nu poate fi atacat nici pe calea unei alte proceduri judiciare, astfel cum prevede art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
Curtea retine ca, in privinta atacarii in instanta a actului mentionat, sunt relevante constatarile din Raportul urgent asupra anularii rezultatului alegerilor de curtile constitutionale, intocmit de Comisia Europeana pentru Democratie in Drept din data de 27 ianuarie 2025. Raportul se refera, intre altele, la drepturile procedurale, la dreptul persoanelor de a formula apel impotriva deciziei autoritatii electorale, pentru a limita puterea discretionara a autoritatii.
Referitor la capatul de cerere privind suspendarea executarii Hotararii Curtii Constitutionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea retine ca, potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, „In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, in conditiile prevederilor art. 7, a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare sau in termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunostinta a continutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond. In cazul in care persoana vatamata nu introduce actiunea in anulare a actului in termen de maximum 60 de zile de la introducerea actiunii in suspendare si daca fondul cererii de suspendare nu a fost solutionat, instanta investita cu cererea de suspendare va constata aceasta imprejurare si va respinge cererea de suspendare ca lipsita de interes. Daca suspendarea s-a dispus, aceasta inceteaza de drept si fara nicio formalitate.”
Potrivit dispozitiilor art. 15 alin. (1) si (2) din Legea nr. 554/2004, „Suspendarea executarii actului administrativ unilateral poate fi solicitata de reclamant, pentru motivele prevazute la art. 14, si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea, in tot sau in parte, a actului atacat. In acest caz, instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, pana la solutionarea definitiva a cauzei.
Cererea de suspendare se poate formula odata cu actiunea principala sau printr-o actiune separata, in termen de maximum 60 de zile de la introducerea actiunii principale. Dispozitiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplica in mod corespunzator.”
Potrivit art. 2 alin. (1) lit t) din Legea nr. 554/2004, cazurile bine justificate reprezinta acele „imprejurari legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ.” Astfel, acestea nu pot fi confundate cu motivele de nelegalitate ce privesc actele contestate, pe care instanta este tinuta sa le analizeze pe fondul cauzei, in urma administrarii tuturor probelor concludente.
Existenta unor cazuri bine justificate poate fi retinuta numai daca, din imprejurarile cauzei, ar exista o puternica si evidenta indoiala asupra prezumtiei de legalitate de care ACCEPT se bucura actele administrative, prezumtie care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al acestora, pentru cercetarea cazurilor bine justificate instanta putand face doar o cercetare sumara a aparentei dreptului, intrucat in caz contrar, ar prejudeca fondul litigiului dedus judecatii.
Curtea apreciaza ca, de principiu, actul administrativ se bucura de prezumtia de legalitate si ca actul administrativ unilateral este el insusi titlu executoriu, neexecutarea lui fiind contrara unei bune ordini juridice, intr-un stat de drept si o democratie constitutionala.
CCR a făcut recurs la decizia CA Ploiești care suspendă anularea alegerilor
Curtea Constituţională a României a atacat cu recurs, vineri, decizia Curţii de apel Ploieşti privind suspendarea Hotărârii 32 din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale de anul trecut. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi două persoane fizice au contestat de asemenea decizia Curţii de Apel Ploieşti. Alte 10 acţiuni vizând Hotărârea CCR sunt înregistrate la Curtea de Apel Ploieşti, una fiind respinsă. Patru au fixate termene de judecată în zilele de 29 şi 30 aprilie.
Pe lângă femeia care a depus solicitarea în instanţă împotriva hotărârii CCR, care se numeşte Gheorghiţa Popescu, alte zece persoane au cerut la Curtea de Apel Ploieşti anularea Hotărârii 32 din 6 decembrie 2024 a Curţii Constituţionale a României.
Unul dintre dosare a fost soluţionat de un alt complet din cadrul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Ploieşti, în 23 aprilie. Acel complet a admis excepţia necompetenţei generale, invocată din oficiu, cu consecinţa respingerii cererii de chemare în judecată, ca nefiind de competenţa instanţelor judecătoreşti. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronuntare. Dintre celelalte nouă dosare, patru au fixate termene de judecată în zilele de 29 şi 30 aprilie, iar cinci se află în faza procedurii prealabile, neavând încă stabilite termene de judecată.
CCR a apărut oficial pe site-ul Curţii de Apel Ploieşti în calitate de contestatar al deciziei vizând Hotărârea 32 din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale. CCR nu este singura entitate care a contestat decizia Curţii de Apel. Recursuri au fost înaintate şi de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti dar şi de către două persoane fizice care nu au calitate în dosar.
Curtea de Apel Ploieşti a admis, joi, cererea unei persoane privind anularea Hotărârârii Curţii Constituţionale din 6 decembrie 2024, prin care era anulat întregul proces electoral de la începutul lunii decembrie a anului trecut. Decizia instanţei nu este definitivă, având drept de recurs în 5 zile, însă suspendă executarea hotărârii magistraţilor constituţionali până la soluţionarea definitivă a cauzei. Fostul judecător al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a declarat pentru News.ro,că „în acest moment nu se mai fac alegeri”, în condiţiile în care „hotărârea aceasta există”. Zegrean afirmă că dacă judecătorul de la Ploieşti motivează rapid sentinţa şi cineva o atacă rapid, atunci se pot organiza alegerile prezidenţiale din luna mai. Hotărârea Curţii de Apel Ploieşti nu este definitivă în ce priveşte anularea Hotărârii 32/2024 a CCR, dar în schimb dispoziţia privind suspendarea efectelor acesteia este executorie, afirmă avocatul Adrian Toni Neacşu. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Ploieşti. Secţia pentru judecători a CSM a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a face verificări cu privire la săvârşirea unei eventuale abateri disciplinare de către judecătorul de la Curtea de Apel Ploieşti care a soluţionat dosarul.Decizia a fost pronunţată de judecătorul Alexandru Vasile. Vasile a fost judecător la Tribunalul Prahova, înainte de a ajunge la Curtea de Apel, iar între 2013 şi 2017 a fost detaşat la Ministerul Justiţiei.
Ultimele articole
