Rafila (Sănătate) anunță REVOLUȚIE în sistem: „Trebuie să ajungem la un total de 5.500 de paturi de spital!”

Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a explicat într-un interviu acordat News.ro cum vor fi folosiţi banii din PNRR în domeniul sănătăţii, la capitolul spitale. Astfel, explică Rafila, 1,1 miliarde de euro vor merge spre finanţarea construcţiei de clădiri noi sau reabilitarea de clădiri deja existente în cazul a 25 de spitale care vor fi alese conform unor criterii obiective dintr-o listă de 49 pe care ministrul spune că a găsit-o întocmită deja de fosta conducere a Ministerului Sănătăţii, informează News.ro. Alte 600 de milioane de euro vor fi folosiţi pentru dotarea spitalelor din lista finală cu echipamente de specialitate. Ministrul Sănătăţii spune însă că cele 49 de unităţi spitaliceşti nu sunt distribuite uniform în ţară, în 22 de judeţe neexistând niciun obiectiv sanitar trecut în listă şi că nu a reuşit să afle criteriile pe baza cărora a fost întocmită lista cu cele 49 de unităţi spitaliceşti. Ministrul a mai explicat că a încercat să ceară completarea acestei liste la Bruxelles, dar că acest lucru este puţin probabil să se întâmple. Mai mult, susţine Alexandru Rafila, 15 obiective din cele 49 trecute pe listă nu aveau niciun fel de studiu de fezabilitate, iar unul, Spitalul Municipal din Bacău, nu exista din punct de vedere juridic, pentru că fusese desfiinţat în 2020.

Spitale construite de la 0 şi reabilitarea unor părţi din spitale, cu bani din PNRR şi co-finanţare din partea instituţiei în subordinea în care se află spitalul respectiv. Un Institut Regional de Oncologie la Timişoara, printre spitalele noi prevăzute în plan.

„În lista de 49 există mai multe categorii de astfel de unităţi spitaliceşti, există unităţi spitaliceşti care ar trebui să fie înfiinţate de novo, adică să fie noi, ceva care nu a existat până acum,de exemplu o propunere este un Institut Regional de Oncologie la Timişoara, unde lipseşte o astfel de instituţie, sau propune construcţia integrală a unor spaţii noi pentru spitale, cum ar fi Institutul de Boli Cardiovasculare CC Iliescu sau Institutul de Boli Cardiovasculare din Iaşi, care au clădiri vechi, improprii, periculoase din punct de vedere al siguranţei şi este clar că au nevoie de o înlocuire a clădirii şi dotarea cu echipamente moderne. Cea de-a treia categorie este a unor aplicaţii care au vizat părţi din spitale, secţii de exemplu de boli infecţioase, de obstetrică – ginecologie, de psihiatrie, în diverse oraşe din ţară în cadrul Spitalelor Judeţene sau a altor categorii de spitale. Oricum, noi trebuie să ne încadrăm în această limită de sumă de 1,7 miliarde. Trebuie să ajungem la un total de 5500 de paturi de spital care să corespundă şi unor norme de energie verde din punctul de vedere al modului în care sunt aceste clădiri dezvoltate, construite”, a explicat ministrul.

Co-finanţarea celor 25 de obiective finale, stabilită în funcţie de valoarea proiectului respectiv. Cu cât creşte valoarea acestuia, şi co-finanţarea este mult mai mare. Ministrul Sănătăţii spune că în acest fel este încurajată tocmai construcţia de spitale sau părţi din spitale cu o valoare de până la 150 de milioane de euro.

Sunt 2 elemente cu care trebuie să plecăm: suma limită, care este 1,7 miliarde, numărul minim, care este 25. Fiecare dintre aceste obiective are şi o co-finanţare, adică cel care aplică trebuie să asigure o co-finanţare. Obiectivele care sunt cu o valoare de până la 150 de milioane de euro au o co-finanţare mică, doar de 5%, cele care însă au o valoare de peste 300 de milioane de euro au o co-finanţare enormă aş spune eu, de 40%, şi asta îmi demonstrează de fapt că filozofia acestui proiect a fost să încurajăm construcţia de spitale sau părţi din spitale, secţii noi cu o valoare de până la 150 de milioane de euro unde co-finanţarea este suportabilă. Co-finanţare –Dacă este spitalul Ministerului Sănătăţii, atunci Ministerul Sănătăţii prin bugetul de stat trebuie să asigure co-finanţarea sau alt minister care are un spital, de exemplu, şi Ministerul de Interne este unul dintre aplicanţi, deci este clar că aici trebuie să fie de la bugetul de stat, dacă spitalul este în subordinea Consiliului Judeţean, atunci acesta trebuie să asigure co-finanţarea. Dacă discutăm însă de investiţii de sute de milioane de euro, de exemplu, un spital care valorează 500 de milioane de euro, este clar că cel care aplică cu un astfel de spital trebuie să asigure 200 de milioane de euro, adică 40% din sumă din surse proprii, ori pentru un judeţ este destul de greu sau chiar imposibil de obţinut o astfel de sumă, pentru că bugetul mediu al unui judeţ în România este undeva între 70 şi 80 de milioane de euro anual”, a precizat Prof. Rafila.

O sumă limită pentru un obiectiv din listă, propunere din partea Ministerului Sănătăţii aflată acum în dezbatere. Suma limită, de trei ori mai mare decât valoarea medie a unuia dintre obiective, adică 206 milioane de euro pentru finanţarea unui obiectiv din listă. Criteriile pe care le au de îndeplinit cele 25 de obiective pentru a fi alese din lista de 49, trimise şi la Bruxelles.

Şi atunci noi am făcut o propunere, nu este nimic aprobat, există un set de criterii, unele dintre ele eliminatorii, am propus o sumă limită care să fie de 3 ori mai mare decât valoarea medie a unuia dintre obiective, vă spuneam că 1,7 miliarde dacă împărţim la 25 o să obţinem o sumă de 68 de milioane de euro, am înmulţit această sumă cu 3, şi am spus că suma, în jur de 206 milioane de euro, să fie limita de finanţare. Dar asta este o propunere pe care am pus-o în dezbatere publică, noi făcând diverse calcule şi înţelegând că doar în acest fel am putea să ne încadrăm în limita de buget şi în numărul minim de unităţi medicale nou construite sau complet reabilitate, adică de 25. Există un clasament, noi am publicat o serie întreagă de criterii legate de existenţa unui studiu de fezabilitate finalizat, de suma alocată, de locaţie, de patologia abordată, sunt elemente obiective pe care le-am propus şi care sigur dacă vor exista sugestii echilibrate, realiste, le vom include în această Hotărâre de Guvern, tocmai din cauza aceasta ea este în dezbatere publică, să putem să includem şi alte elemente care ar putea să facă eligibilitatea mai obiectivă. Noi ca să nu greşim am trimis aceste criterii şi către Comisia Europeană, către Directoratul de Specialitate ca să poată să le analizeze şi evident să vină de asemenea cu sugestii. Va exista un termen limită după aprobarea acestei Hotărâri de Guvern pentru depunerea proiectelor şi pentru analiza lor, şi pentru alegerea listei de 25 după care prin diverse variante, fie prin Agenţia Naţională pentru Investiţii în Sănătate, fie prin alţi parteneri, de exemplu, Compania Naţională de Investiţii, sau autorităţile locale, se pot demara proiectele de construcţie şi finanţarea se poate face din suma alocată acestui program, prin intermediul Ministerului Sănătăţii, însă limita de timp este finalul anului 2026 pentru realizarea acestor 25 de proiecte de investiţii”, a explicat Ministrul.

Alte asocieri cu alte proiecte în afară de finanţarea prin PNRR şi co-finanţare nu vor fi posibile, astfel încât să nu apară probleme care să blocheze proiectele, spune ministrul Sănătăţii.

Proiectul trebuie practic finanţat din PNRR şi din co -finanţarea care revine în funcţie de suma solicitată de către beneficiar. Alte asocieri cu alte proiecte nu cred că vor fi posibile, dintr-un motiv foarte simplu: nu poţi să faci de exemplu un spital în care ai două surse de finanţare şi dacă cumva una dintre surse fie nu-ţi furnizează fondurile, fie spitalul nu este finalizat, urmează după aceea nişte complicaţii de natură juridică, administrativă şi financiară care vor bloca proiectele”, a explicat ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila în interviul acordat News.ro.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *