Parchetul General s-a autosesizat în cazul promovării de către Diana Şoşoacă a simbolurilor legionare şi antisemite
Curtea Constituțională a României a respins, din nou, candidatura la prezidențiale a Dianei Șoșoacă, după contestația acesteia. Precizăm că luni, de la ora 16.00, CCR s-a reunit pentru a analiza contestaţia Dianei Şoşoacă faţă de neînregistrarea candidaturii sale la Preşedinţie de către Biroul Electoral Central care i-a respins a doua candidatură ca fiind inadmisibilă. La punctul 4 al ordinii de zi a şedinţei stabilite la ora 16.00 s-a aflat „Contestaţie împotriva neînregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici Şoşoacă la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024, contestaţie formulată de doamna Iovanovici – Şoşoacă Diana”.
Contestaţia vine după ce duminică BEC a respins a doua candidatură la prezidenţiale depusă de Şoşoacă, în condiţiile în care o primă candidatură a fost acceptată de BEC, dar a fost respinsa prin decizie definitivă a CCR, care a acceptat două contestaţii vizând-o pe Şoşoacă. În ședința din data de 7 octombrie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul atribuției privind respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, a luat în dezbatere opt contestații împotriva înregistrării unor candidaturi la alegerile pentru Președintele României din anul 2024. Curtea Constituţională a României a respins, luni, contestaţiile formulate împotriva candidaturilor depuse de Marcel Ciolacu şi Elena Lasconi pentru funcţia de preşedinte al României. Tot luni, judecătorii constituţionali au respins contestaţiile împotriva neînregistrării candidaturilor în cursa prezidenţială în cazul Dianei Iovanovici Şoşoacă, Mariei Marcu, lui Răzvan – Nicolae Constantinescu şi lui Ciprian – Romeo Mega. Hotărârile sunt definitive şi se comunică Biroului Electoral Central.
Conform dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie şi art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională are atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României şi confirmarea rezultatelor sufragiului. De asemenea, Curtea Constituţională soluţionează contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de preşedinte. Persoanele care se pot adresa Curţii în acest sens sunt candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii. Contestaţia se depune la sediul CCR şi vizează, în concret, decizia prin care Biroul Electoral Central a admis sau a respins înregistrarea candidaturii sau a semnelor electorale. Curtea Constituţională soluţionează contestaţiile în termen de cel mult două zile de la înregistrarea acestora. Dezbaterile au loc fără înştiinţarea părţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar.
Parchetul General s-a autosesizat în cazul promovării de către Diana Şoşoacă a simbolurilor legionare şi antisemite, după ce Șoșoacă a acuzat că evreii i-au blocat candidatura la alegerile prezidențiale. E vorba de încălcarea articolului 5 din OUG 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.
Ultimele articole
