Noua lege a dialogului social a trecut de Parlament. Numărul minim necesar pentru constituirea unui sindicat crește de la 3 la 10 angajați

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, după mai bine de 3 ani de dezbateri, propunerea legislativă privind dialogul social, cu 198 de voturi „pentru”, 13 „contra” şi 46 de abţineri. Legea prevede o serie de noutăți, printre care:

* introducerea noţiunii de lucrător independent în scopul obţinerii dreptului acestora de a constitui sau de a adera la un sindicat. Acest drept le este recunoscut şi şomerilor.

* stabilirea unei proceduri clare de alegere a reprezentanţilor angajaţilor, precum şi a unui număr de reprezentanţi aleşi ai angajaţilor, de comun acord cu angajatorul, în funcţie de numărul total de angajaţi/lucrători. Dacă nu se realizează acordul, numărul de reprezentanţi aleşi ai angajaţilor este stabilit prin lege, respectiv cel puţin 2 şi cel mult 6.

* modificarea numărului de angajaţi necesar constituirii unui sindicat, de la cel puţin 3, la cel puţin 10 angajaţi din aceeaşi unitate sau cel puţin 20 de angajaţi din unităţi diferite ale aceluiaşi sector de activitate.

* dobândirea personalităţii juridice a sindicatului de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de acordare a personalităţii juridice şi nu de la data înscrierii hotărârii judecătoreşti definitive în registrul special existent la instanţă.

* modificarea iniţiativei negocierii colective, în sensul în care ea va aparţine oricăruia dintre partenerii sociali, nu doar angajatorului sau organizaţiei patronale. De asemenea, iniţiatorului negocierii colective îi revine obligaţia de a convoca toate părţile îndreptăţite în vederea negocierii contractului colectiv de muncă.

* eliminarea interdicţiei prin care organizaţiile sindicale se puteau afilia doar la o organizaţie sindicală de nivel superior;

* obligaţia angajatorului ca, cel puţin o dată pe an, să permită organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale şi colective ale angajaţilor la care să participe şi reprezentanţii federaţiilor;

* reducerea la 35% a pragului de reprezentativitate, cu reglementarea coerentă a procedurii de negociere colectivă pentru acoperirea extinsă a intereselor tuturor angajaţilor;

* reducerea pragului privind criteriile reprezentativităţii la nivel sectorial pentru organizaţiile sindicale, de la 7% la 5% din efectivul angajaţilor economiei naţionale;

* asigurarea dreptului de participare la negocierile colective a sindicatelor nereprezentative legal constituite la nivel de unitate şi neafiliate la federaţii sindicale din sectorul de negociere colectivă;

* scăderea pragului de negociere colectivă obligatorie la nivelul unităţii care are cel puţin 10 angajaţi, precum şi la nivel de sector de negociere colectivă;

* posibilitatea negocierii contractelor colective de muncă la nivel naţional;

* în lipsa sindicatelor reprezentative la nivelul unităţii, pentru a declara grevă, s-a redus pragul de la jumătate plus unu din numărul angajaţilor unităţii la cel puţin o pătrime din numărul acestora;

* s-a redefinit noţiunea de sectoare de activitate în „sectoare de negociere colectivă” la care partenerii sociali convin să negocieze colectiv;

* s-au completat atribuţiile Consiliului Naţional Tripartit, care va fi însărcinat, printre altele, şi cu reexaminarea Convenţiilor OIM neratificate şi a Recomandărilor OIM.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *