Mobilizare generală în Iran după prăbușirea elicopterului președintelui. Informații contradictorii despre moartea lui Raisi

Un elicopter în care s-ar fi aflat președintele Iranului, Ebrahim Raisi, ar fi fost implicat într-un accident aviatic. Acesta călătorea într-un convoi de 3 elicoptere, unul dintre ele s-ar fi prăbușit, dar nu se știe dacă este vorba despre aparatul de zbor în care se afla șeful statului iranian.

Trei salvatori care lucrau la locul unde s-a prăbușit elicopterul care l-ar fi transportat pe președintele iranian Ebrahim Raisi au fost găsiți morți, potrivit presei locale. Cauza morții lor nu a fost stabilită, dar cel mai probabil este vorba despre expunerea la locul accidentului.

Televiziunea Iranului a oprit programele pentru a difuza rugăciuni pentru Raisi. Un colț a fost rezervat pentru o transmisie în direct de la locul căutării elicopterului prăbușit în care se afla președintele Iranului, scrie Reuters. Salvatorii merg pe jos prin munți în ceață deasă.

Agenția pe presă Visegrad 24 anunță că președintele Raisi ar fi murit din cauza rănilor suferite în urma accidentului aviatic.

Un jurnallist iranian, Farid Moddarresi, a transmis că președintele Ebrahim Raisi are leziuni grave, fiind o primă confirmare că există un contact cu acesta, după ce elicopterul său s-a prăbușit.

Președintele iranian Ibrahim Raisi și ministrul de externe al țării, Hosein Amir Abdulahian, au supraviețuit, a raportat agenția de presă Mehr.

Potrivit presei locale, elicopterul prezidențial a aterizat brusc într-o zonă muntoasă din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile (ploi abundente și vânturi puternice). Salvatorii nu pot ajunge încă acolo din cauza ceții. În mod preliminar, nimeni din escortă nu a fost rănit.

Elicopterul cu care se deplasa președintele iranian Ebrahim Raisi a fost implicat într-un accident: aeronava a efectuat o aterizare de urgență în apropiere de Jolfa, la granița cu Azerbaidjan și la aproximativ 600 de kilometri nord-vest de capitala Teheran. Potrivit agenției de presă iraniană Mehr, Raisi este nevătămat și a decis să-și continue călătoria pe uscat, în direcția Tabriz.

„Câteva dintre persoanele aflate la bordul elicopterului președintelui Raisi au reușit să contacteze cartierul general, alimentând speranțele că accidentul s-ar fi putut încheia fără victime”, relatează agenția Tasnim pe platforma X, precizând că după ceea ce a fost definită o aterizare dificilă, persoanele aflate la bordul elicopterului au reușit să trimită un mesaj de urgență.

Condițiile meteo și ceața deasă îngreunează munca celor 16 echipe de salvare trimise, care au început deja operațiunea de căutare. IRNA a definit zona „o pădure” în care fuseseră ploi abundente cu vânt.

Împreună cu Raisi călătoreau ayatollahul Al-Hashem, Imamul Juma din Tabriz, ministrul de externe Hossein Amir-Abdollahian și guvernatorul Azerbaidjanului de Est, Malik Rahmati. Un oficial al guvernului local a folosit cuvântul „accident” pentru a descrie cele întâmplate, însă a admis în faţa unui ziar iranian că deocamcdată nici el nu a ajuns la fața locului. Nici IRNA, nici televiziunea de stat nu au oferit informații despre starea lui Raisi. Accidentul s-a petrecut în estul Azerbaidjanului, la 600 de kilometri de Teheran.

Salvatorii din Iran încearcă să ajungă la un elicopter implicat într-un „incident” în timp ce călătorea cu un un grup de persoane între care se afla preşedintele Ebrahim Raisi, a informat duminică televiziunea de stat iraniană, citată de publicaţia britanică Mirror. Televiziunea de stat iraniană spune că elicopterul care îl transporta pe preşedintele Ebrahim Raisi a avut „o aterizare dificilă”.

Nu au existat detalii imediate despre ceea ce s-a întâmplat cu elicopterul şi nici cine se afla la bord. Agenţiile de presă semioficiale au oferit explicaţii variate pentru ceea ce se întâmplă. Raisi fusese în Azerbaidjan duminică devreme pentru a inaugura un baraj împreună cu preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev.

Barajul este al treilea pe care cele două naţiuni l-au construit pe râul Aras. Iranul foloseşte o varietate de elicoptere în ţară, dar sancţiunile internaţionale îngreunează obţinerea de piese pentru ele.

Flota sa aeriană militară datează în mare măsură de dinainte de Revoluţia Islamică din 1979.

Raisi, în vârstă de 63 de ani, este o persoană dură care a condus anterior justiţia din ţară. El este considerat un protejat al liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, iar unii analişti au sugerat că l-ar putea înlocui pe liderul în vârstă de 85 de ani după moartea sa sau demisia din funcţie, potrivit news.ro.

Căutări intense erau în desfăşurare duminică după-amiază în nord-vestul Iranului pentru a găsi elicopterul implicat într-un accident şi la bordul căruia pare că se aflau preşedintele Ebrahim Raisi şi ministrul de externe Hossein Amir-Abdollahian, în timp ce starea acestora încă nu este cunoscută şi televiziunea de stat de la Teheran difuzează rugăciuni, transmit agenţiile internaţionale de presă. Unele surse locale care ar fi ajuns la fața locului susțin că Raisi ar fi mort.

Căutările aeriene ale președintelui Iranului au fost întrerupte din cauza vremii. Căutările aeriene ale președintelui iranian Ebrahim Raisi au fost întrerupte pe fondul deteriorării vremii și lăsării întunericului. În tot acest timp, forțele de securitate au fost desfășurate în întreaga capitală Teheran de teama demonstrațiilor.

Babak Yektaparast, purtătorul de cuvânt al organizației serviciilor de urgență, spune că la scurt timp după lăsarea întunericului căutările aeriene au devenit imposibile, potrivit Al Jazeera.

„Din păcate, continuarea operațiunilor aeriene nu a mai fost posibilă din cauza ceții intense din întreaga regiune”, a declarat el, adăugând că au fost trimise mai multe ambulanțe.

Dar oficialul a subliniat că ambulanțele aeriene sunt pregătite în Tabriz și Teheran. În tot acest timp, forțele de securitate au fost desfășurate în întreaga capitală Teheran de teama demonstrațiilor.

Arabia Saudită, Irak, Turcia și Azerbaidjan și-au exprimat sprijinul și și-au oferit serviciile pentru a ajuta Iranul. Echipe militare de investigații au fost trimise la locul prăbușirii elicopterului președintelui iranian.

Ultima poziţie a elicopterul dispărut într-o zonă muntoasă este cunoscută cu aproximaţie, respectiv pădurea Dizmar din apropierea oraşului Varzaghan, dar căutările sunt îngreunate de condiţiile meteo nefavorabile, în special ceaţă densă, a declarat la televiziunea de stat ministrul iranian de interne Ahmed Vahidi, care a mai spus că au existat unele contacte cu ocupanţii elicopterului, fără a oferi detalii.

Ministrul de interne a confirmat o „aterizare forţată” a respectivului elicopter, dar a evitat să confirme şi faptul că preşedintele Raisi se afla la bordul aparatului, deşi relatările din mass-media converg în această direcţie. Între timp, inclusiv televiziunea de stat iraniană a transmis, potrivit AFP, că „un accident a survenit cu elicopterul care transporta preşedintele” în regiunea Jofa.

Un oficial iranian neprecizat, care a vorbit agenţiei Reuters cu condiţia anonimatului, a declarat că elicopterul în care se afla preşedintele s-a „prăbuşit” în munţi şi că vieţile celor de la bord – confirmând că printre ei se află şi ministrul de externe – sunt în pericol. „Avem încă speranţe, dar informaţiile care vin de la locul prăbuşirii sunt foarte îngrijorătoare”, a indicat acest oficial.

Potrivit relatărilor din mass-media, două din convoiul de trei elicoptere care transportau oficiali iranieni într-o vizită în nord-vestul ţării au aterizat fără probleme în oraşul Tabriz, nu însă şi elicopterul la bordul căruia se aflau preşedintele Ebrahim Raisi, ministrul de externe Hossein Amir-Abdollahian şi guvernatorul regiunii vizitate.

Delegaţia preşedintelui vizitase provincia Azerbaidjanului de Est, unde a fost inaugurat un baraj la frontiera azeră, în cadrul unei ceremonii la care a participat şi preşedintele azer Ilham Aliev.

Televiziunea de stat iraniană a difuzat primele imagini din zona unde ar fi survenit accidentul de elicopter, arătând membri ai Semilunei Roşii deplasându-se printr-o ceaţă densă. În alte imagini difuzate de aceeaşi televiziune sunt transmise rugăciuni pentru sănătatea preşedintelui aflate în desfăşurare în mai multe moschei, inclusiv în moscheea din oraşul sfânt Mashhad.

Potrivit agenţiei IRNA, circa 20 de echipe având în dotare inclusiv drone şi câini de urmă au fost mobilizate pentru operaţiunile de căutare-salvare.

Un elicopter prezidenţial, implicat într-un accident; soarta preşedintelui Raisi nu este clară. Un elicopter al preşedinţiei Iranului a fost implicat duminică într-un accident în nord-vestul ţării şi încă nu este clar în ce stare se află preşedintele Ebrahim Raisi, relatează agenţiile internaţionale de presă, citând mass-media oficiale iraniene.

Elicopterul implicat în accident zbura într-o formaţie de trei elicoptere. Potrivit agenţiei IRNA şi televiziunii de stat iraniene, elicopterul a efectuat o „aterizare forţată” şi echipele de intervenţie se îndreaptă spre locul accidentului.

Președintele iranian de linie dură Ebrahim Raisi a fost văzut mult timp ca un protejat al liderului suprem al Iranului și ca un potențial succesor pentru poziția sa în cadrul teocrației șiite din țară.

Vestea că elicopterul său a făcut duminică ceea ce presa de stat a descris ca fiind o „aterizare forțată” a adus imediat o nouă atenție asupra liderului Ebrahim Raisi, care se confruntă deja cu sancțiuni din partea SUA și a altor națiuni pentru implicarea sa în execuția în masă a prizonierilor în 1988, scrie AP.

Raisi, în vârstă de 63 de ani, a condus anterior sistemul judiciar iranian. El a candidat fără succes la președinție în 2017 împotriva lui Hassan Rouhani, clericul relativ moderat care, în calitate de președinte, a ajuns la acordul nuclear încheiat de Teheran în 2015 cu puterile mondiale. În 2021, Raisi a candidat din nou în cadrul unor alegeri în care toți adversarii săi potențial proeminenți au fost excluși pentru că nu au putut candida în cadrul sistemului de verificare a candidaturilor din Iran. El a adunat aproape 62% din cele 28,9 milioane de voturi, cea mai scăzută prezență procentuală la vot din istoria Republicii Islamice. Milioane de oameni au rămas acasă, iar alții au anulat buletinele de vot.

Raisi a fost sfidător atunci când a fost întrebat, la o conferință de presă după alegerea sa, despre execuțiile din 1988, în care au avut loc rejudecări fictive ale prizonierilor politici, militanților și altora, care aveau să devină cunoscute sub numele de „comisii ale morții” la sfârșitul sângerosului război Iran-Irak.

După ce liderul suprem de atunci al Iranului, ayatollahul Ruhollah Khomeini, a acceptat o încetare a focului mediată de ONU, membri ai grupului de opoziție iranian Mujahedeen-e-Khalq, puternic înarmat de Saddam Hussein, au trecut granița iraniană din Irak într-un atac surpriză. Iranul a contracarat asaltul lor.

Procesele au început în acea perioadă, iar acuzații au fost rugați să se identifice. Cei care au răspuns „mujahedin” au fost trimiși la moarte, în timp ce alții au fost interogați cu privire la dorința lor de a „curăța câmpuri minate pentru armata Republicii Islamice”, potrivit unui raport al Amnesty International din 1990. Grupurile internaționale pentru drepturile omului estimează că până la 5.000 de persoane au fost executate. Raisi a făcut parte din aceste comisii.

În 2019, Trezoreria SUA l-a sancționat pe Raisi „pentru supravegherea administrativă a execuțiilor unor persoane care erau minore la momentul comiterii infracțiunii și pentru tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante aplicate prizonierilor din Iran, inclusiv amputări”. De asemenea, se menționează implicarea sa în execuțiile din 1988.

În cele din urmă, Iranul este condus de liderul său suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în vârstă de 85 de ani. Dar, în calitate de președinte, Raisi a susținut îmbogățirea uraniului până la niveluri apropiate de cele ale armelor, precum și împiedicarea inspectorilor internaționali ca parte a confruntării cu Occidentul.

Raisi a susținut, de asemenea, atacarea Israelului într-un asalt masiv în aprilie, în care peste 300 de drone și rachete au fost lansate asupra țării, ca răspuns la un presupus atac israelian care a ucis generali iranieni în incinta ambasadei țării din Damasc, Siria – în sine o extindere a unui război din umbră de ani de zile între cele două țări. De asemenea, el a sprijinit serviciile de securitate ale țării în timp ce acestea au reprimat toate disidențele, inclusiv în urma morții lui Mahsa Amini în 2022 și a protestelor naționale care au urmat.

Represiunea de securitate, care a durat o lună, a ucis peste 500 de persoane și a dus la reținerea a peste 22 000 de persoane. În martie, un grup de anchetă al Națiunilor Unite a constatat că Iranul este responsabil pentru „violența fizică” care a dus la moartea lui Amini, după ce aceasta a fost arestată pentru că nu purta hijab, sau văl, spre mulțumirea autorităților.