Mișcări tectonice geopolitice. Se retrasează sferele de influență în regiune – România pro-europeană glisează între SUA și Rusia

Scena geopolitică globală trece printr-una dintre cele mai tensionate faze din ultimele decenii. Proliferarea conflictelor armate, reapariția disputelor teritoriale și creșterea bugetelor de apărare ale marilor puteri au stârnit alarme cu privire la o nouă eră de instabilitate globală, informează LA RAZON, conform Rador Radio România. Europa, epicentrul a două războaie mondiale în secolul XX, este cufundată într-o dezbatere profundă despre apărare. Scopul său este de a-și întări capacitățile militare și de a-și consolida sprijinul pentru Ucraina, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Washingtonul.

Invazia rusă din Ucraina a marcat un punct de cotitură pe Bătrânul Continent, determinând țări în mod tradițional neutre, precum Suedia și Finlanda, să se alăture NATO. În același timp, mai multe națiuni au optat pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare și pregătirea populațiilor pentru un potențial conflict armat într-un peisaj internațional din ce în ce mai turbulent.

Potrivit mai multor instituții de presă franceze, guvernul pregătește un manual de supraviețuire cu instrucțiuni pentru populație în caz de conflict armat sau dezastru natural. Potrivit Europe 1, documentul va avea 20 de pagini și va fi trimis tuturor gospodăriilor franceze înainte de sosirea verii.

Pe lângă faptul că oferă sfaturi de protecție și siguranță, manualul recomandă deţinerea unui kit de urgență care să conțină cel puțin șase litri de apă îmbuteliată, zece cutii de alimente, lumânări, o lanternă, aspirină, tampoane igienice și soluție salină, printre alte articole esențiale. „Este vorba de a le spune francezilor: ‘Pregătește-te pentru câteva zile de autosuficiență’ „, a declarat unul dintre autorii broșurii anunţată de presă.

Franța nu este singura țară care a luat această inițiativă. Suedia, Danemarca, Finlanda și Norvegia distribuie astfel de ghiduri de ani de zile, deși și-au actualizat conținutul în ultimul an ca răspuns la escaladarea războiului din Ucraina.

În luna noiembrie a anului trecut, Suedia a trimis milioane de broșuri actualizate cu titlul „În caz de criză sau război” la locuinţele cetățenilor săi. Finlanda, la rândul ei, și-a publicat recomandările online cu privire la modul de „pregătire pentru incidente și crize”, în timp ce Norvegia a instruit populația să supraviețuiască în mod autonom cel puțin o săptămână în anumite scenarii. În schimb, Danemarca a ales să distribuie un pliant digital în septembrie prin care îşi îndeamnă cetățenii să se aprovizioneze cu produse esențiale timp de trei zile.

Germania a făcut și ea pași în aceeași direcție. De luni de zile, guvernul german a prezentat un plan operațional de peste o mie de pagini cu protocoale de răspuns pentru o posibilă situație de război. Acest document este destinat instituțiilor, cetățenilor și întreprinderilor, cu scopul de a oferi linii directoare clare cu privire la modul de acționare în funcție de caracteristicile și responsabilitățile lor. În mod similar, ţările baltice, precum Lituania, au început de asemenea să elaboreze planuri pentru evacuări în masă.

Se retrasează sferele de influență în regiune?

România face parte din coaliția europeană care sprijină Ucraina, dar în același timp glisează între Statele Unite și Rusia. Moscova joacă însă tare pentru a-și recupera influența în estul Europei. Președintele interimar Ilie Bolojan s-a alăturat imediat așa-numitei Coalition of the Willing, create de Franța și Marea Britanie, și merge în această săptămână la întâlnirea de la Paris, unde se întrunesc liderii statelor din Coaliție.

E pentru a doua oară când România se alătură unei astfel de coaliții, prima dată a fost în 2003, când, în urma atacului terorist asupra Turnurilor Gemene din New York, Statele Unite au creat o Coalition of the Willing pentru invadarea Irakului, informează publicația DEUTSCHE WELLE într-o analiză semnată Sabina Fati, relatează Rador Radio România.

Franța și Germania nu au vrut să facă parte din această combinație. În schimb, statele est-europene candidate la UE, inclusiv România și Bulgaria, au fost de partea Coaliției și chiar au semnat un document de susținere a intervenției în Irak. Intervenție care s-a dovedit inutilă, fiindcă nu s-au găsit arme de distrugere în masă acolo.

În același timp, invadarea Irakului a dus la o încordare a situației între Uniunea Europeană și Statele Unite aproape la fel ca acum: președintele francez Jacques Chirac a declarat nervos atunci că țările aspirante la un loc în UE au pierdut ocazia de a tăcea, dar șeful american al Apărării a vorbit despre „noua Europă”, formată din fostele state comuniste, ca despre țări deschise spre lumea viitorului, și despre „vechea Europă” ca despre o lume prea obosită pentru a mai avea inițiative. România a avut mult de câștigat în avansul ei spre Vest în urma acestei participări, care ulterior a dus la construierea celebrei axe București-Washington.

Azi faliile s-au schimbat, iar alături de Statele Unite în demersurile sale de pacificare cu orice preț a Ucrainei au rămas prea puține țări de pe continent. Un sondaj recent care evaluează relațiile transatlantice, comandat de Le Grand Continent și Cluster 17, la care au participat peste 10.000 de respondenți, arată că mai mult de jumătate din europeni îl consideră pe președintele american Donald Trump un „inamic al Europei”. Sondajul făcut în cele mai mari opt țări ale UE plus Danemarca mai scoate în evidență că statele estice România și Polonia sunt cele mai îngrijorate (74%, respectiv 71%) de un potențial conflict în Europa, deși, în același timp, cele două țări au un nivel mai ridicat de încredere în Trump decât vest-europenii. Doar 10% din respondenți spun că UE se poate baza pe America lui Trump pentru a-i asigura securitatea și apărarea, în timp ce 70% consideră că Europa trebuie să aibă în vedere exclusiv forțele proprii pentru a-și asigura protecția. România este în trendul european, dar destul de departe de media continentală: doar 57% dintre români consideră că UE nu ar trebui să se bazeze pe SUA pentru securitate și numai 46% preferă o apărare europeană comună, față de media europeană de 60%.

Între timp, Washington-ul „reanalizează” ridicarea vizelor pentru România, cu toate că potrivit înțelegerilor bilaterale, la sfârșitul acestei luni românii ar fi urmat să poată merge în SUA fără vize.

Această amânare a fost însoțită de postarea Ambasadei Statelor Unite din București, care preia practic declarația vicepreședintelui JD Vance, precizând că „situația a devenit atât de gravă” încât, în decembrie, „România a anulat rezultatele alegerilor prezidențiale pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor săi continentali”.

Mario Nawfal, influencerul preferat al lui Elon Musk, tocmai a scris pe platforma X că ridicarea vizelor e periclitată de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu, iar două publicații conservatoare au cerut de curând Washington-ului să-și retragă soldații din bazele din România folosind argumente similare: The National Interest și The American Conservative.

În România nu sunt foarte mulți militari americani, după cum arată ultimele statistici internaționale, doar 139, iar o parte dintre ei deservesc scutul antirachetă de la Deveselu. În Polonia sunt 299, în Germania sunt 35.000, în Italia 12.375, în Marea Britanie 10.000, în Spania 3.292, aproape 1.700 sunt în Turcia, 1.438 în Norvegia, 1.106 în Belgia.

Deocamdată americanii nu au luat nicio decizie privind retragerea militarilor și armelor pe care le au pe continent. Nu e clar dacă o astfel de decizie ar putea duce la demontarea scutului de la Deveselu, așa cum insista Rusia în fiecare an înainte de invazia din Ucraina, dar dacă s-ar ajunge până aici, atunci s-ar putea înțelege că sferele de influență Rusia versus Occident vor fi trasate din nou în defavoarea României. Spre deosebire de vecinii ei, Bulgaria și Ungaria, România rămâne încă alături de statele europene care susțin Ucraina, dar premierul Marcel Ciolacu l-a certat pe șeful diplomației române atunci când a încercat să se poziționeze în această direcție.

Președintele interimar Ilie Bolojan împinge țara în direcția bună, știind că în interiorul guvernului acele busolei par să nu mai arate azimutul corect. Steve Witkoff, emisarul special al președintelui Donald Trump, a declarat că la negocierile care continuă și azi în Arabia Saudită pentru un armistițiu între Rusia și Ucraina se va pune accentul pe „încetarea totală a focului” în Marea Neagră. Discuțiile nu avansează ușor, UE lipsește de la masa tratativelor, Rusia joacă tare pentru a-și recupera influența în estul Europei, în vreme ce România oscilează încă asupra viitorului său.

Franța, avertisment terifiant pentru Europa

Ameninţarea unei agresiuni ruse în Europa „nu este una teoretică”, a avertizat marţi ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot, după ce emisarul preşedintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a spus că nu crede într-o astfel de eventualitate, relatează France Presse, potrivit Agerpres.

În acest sens, şeful diplomaţiei franceze a evocat războiul hibrid dus de Rusia în Europa şi a menţionat că România a trebuit să anuleze în decembrie anul trecut primul tur al alegerilor prezidenţiale în urma acuzaţiilor de imixtiune rusă.

Steve Witkoff, căruia preşedintele american Donald Trump i-a încredinţat şi discuţiile cu Moscova, a declarat duminică, într-un interviu pentru Fox News, că nu-l vede pe preşedintele rus Vladimir Putin „să-şi dorească să cucerească întreaga Europă” şi consideră această ameninţare drept una „teoretică”, întrucât, în opinia sa, preşedintele rus „vrea pacea”.

Aflat într-o vizită în Singapore, Barrot, care s-a exprimat în limba engleză, a respins în faţa jurnaliştilor această analiză a emisarului american.

„Noi observăm faptele, iar faptele sunt că astăzi Rusia alocă 10% din PIB-ul său cheltuielilor de apărare, ceea ce reprezintă 40% din cheltuielile sale bugetare”, a declarat el.

„Agresivitatea sa în cursul ultimilor trei ani s-a extins mult dincolo de Ucraina, în special prin manipularea informaţiilor, ceea ce a afectat inclusiv Franţa, dar mai ales, într-un mod chiar şi mai grav, ţări europene precum România, unde a fost nevoie de anularea alegerilor prezidenţiale din cauza campaniilor de dezinformare desfăşurate de actori ruşi”, a adăugat ministrul francez de externe.

În decembrie, Curtea Constituţională a României a anulat primul tur al alegerilor prezidenţiale în urma acuzaţiilor de interferenţă rusească şi de propagandă masivă pe reţelele de socializare în favoarea politicianului de extrema dreaptă Călin Georgescu, reaminteşte AFP.

Europa s-a confruntat de asemenea cu „acte de sabotaj” ruseşti, în special în ţările din estul continentului, potrivit lui Barrot.

„Prin urmare, agresivitatea Rusiei nu este una teoretică. Ea este foarte concretă, iar foarte multe ţări europene au suferit deja consecinţele sale, consecinţe foarte tangibile”, a subliniat el.

Ministrul francez a adăugat că linia frontului s-a „apropiat” de Europa de când Rusia a atacat cu trei ani în urmă Ucraina.

„Noi vrem pace, de aceea trebuie să descurajăm orice ameninţare, indiferent dacă vine dinspre Rusia sau din altă parte”, a adăugat el.

La începutul lunii martie, Uniunea Europeană a aprobat un plan pentru mobilizarea a până la 800 miliarde de euro în patru ani pentru a consolida securitatea pe continent şi a ajuta Ucraina, în timp ce SUA ameninţă să-şi reducă angajamentul în cadrul NATO.

Barrot a anunţat că se va deplasa miercuri în Indonezia, de unde îşi va continua turneul asiatic print-o vizită în China – joi la Beijing, iar vineri la Shanghai – în prima sa deplasare în această ţară de la preluarea funcţiei, notează AFP.