Meloni, discurs virulent: „NU o să fim niciodată SCLAVI, simpli consumatori la mila speculanţilor financiari! Italia își va recâștiga demnitatea”

Coaliţia de dreapta a obţinut majoritate absolută în ambele Camere ale Parlamentului de la Roma, conform rezultatelor oficiale ale scrutinului desfăşurat duminică, iar Giorgia Meloni, liderul partidului Fraţii Italiei (FdI), pregăteşte formarea noului guvern.

Alianța de dreapta

Partidul Fraţii Italiei (dreapta), al Giorgiei Meloni, a obţinut 25,99% din voturi, respectiv 69 de locuri în Camera Deputaţilor. În Senat, formaţiunea a obţinut 26% din voturi şi va avea 34 de locuri. Tot în coaliţia de dreapta, partidul Liga Nordului (Liga, extremă-dreapta), condus de Matteo Salvini, a obţinut 8,77% în Camera Deputaţilor (23 de locuri) şi 8,85% la Senat (13 locuri), iar Forza Italia (centru-dreapta), partidul fostului prim-ministru Silvio Berlusconi, va avea 22 de locuri în Camera Deputaţilor şi nouă locuri în Senat. În total, coaliţia de dreapta va avea 235 de locuri (probabil 237 după redistribuire) în Camera Deputaţilor (din totalul de 400 de locuri) şi 112 locuri în Senat (din totalul de 200 de locuri), potrivit rezultatelor oficiale anunţate marţi de Ministerul italian de Interne după numărarea tuturor buletinelor de vot, conform publicaţiei Il Sole 24 Ore.

Alianța de stânga

Alianţa de centru-stânga, formată de Partidul Democrat, Alianţa Verzi şi Stânga, +Europa şi Angajamentul Civic Luigi di Maio / Centrul Democratic, va avea în total 80 de locuri în Camera Deputaţilor şi 39 de locuri în Senat. Mişcarea 5 Stele (M5S, populistă, antisistem), care nu a avut nicio alianţă preelectorală, a obţinut 41 de locuri în Camera Deputaţilor şi 23 de locuri în Senat. Alianţa Acţiune-Italia Viva-Calenda va avea 21 de locuri în Camera Deputaţilor şi nouă locuri în Senat. În acest context, Giorgia Meloni, care va fi propusă pentru postul de prim-ministru, a iniţiat discuţiile cu Matteo Salvini şi Silvio Berlusconi pentru formarea noului Guvern al Italiei.

„Nu o să fim niciodată sclavi, simpli consumatori la mila speculanţilor financiari

Giorgia Meloni este omul politic al momentului în Europa, nu atât ca urmare a faptului că va deveni prima femeie premier din istoria Italiei, cât mai ales pentru apartenenţa sa post-fascistă şi retorica anti-europeană. După Suedia, extrema dreaptă face o nouă progres spectaculos în Europa, unde pentru prima dată din 1945 un partid post-fascist se află la porţile puterii. Giorgia Meloni, politicianul de care se teme UE şi îl face să zâmbească pe Putin are un trecut plin de discursuri împotriva globalismului şi a noilor orientări ale politicilor publice, iar progresiştii vremurilor noastre îşi vor găsi în ea un adversar dur. Asta, cel puţin, dacă e să ne luăm după unul dintre discursurile sale, ţinute la Verona.

Vă rog răspundeţi la următoarele întrebări. Sunt despre ceea ce facem azi aici: De ce este familia un inamic? De ce este FAMILIA aşa înspăimântătoare? Este un singur răspuns la aceste întrebări. Pentru că ne defineşte. Pentru că defineşte identitatea noastră. Pentru că tot ce ne defineşte acum este un inamic… Pentru că ei îşi doresc ca noi să nu mai avem o identitate şi să fim nişte sclavi, consumatori perfecţi. Deci de atacă identitatea naţională, identitatea religioasă. Ne atacă identitatea de gen, ne atacă identitatea familiei. Nu mă pot defini ca italiană, creştină, femeie, mamă, NU. Trebuie să fiu cetăţeanu X, genul X, părintele 1, părintele 2. Trebuie să fiu un număr. Pentru că atunci când sunt doar un număr, când nu mai am o identitate sau rădăcini, atunci o să fiu sclavul perfect, la mila speculanţilor financiari. Acesta este motivul pentru care inspirăm atât de multă frică. Pentru că noi nu vrem să fim nişte numere. O să apărăm valoarea fiinţei umane. Fiecare om. Pentru că fiecare om are un cod genetic unic, care nu se repetă. Şi fie că vă place sau nu, acest lucru este sacru. O să-l apărăm pe Dumnezeu, ţara şi familia. O să ne apărăm libertatea! Pentru că noi nu o să fim sclavi niciodată şi simpli consumatori la mila speculanţilor financiari”, s-a adresat ea auditoriului.

Giorgia Meloni, care va deveni probabil prima şefă a unui guvern de dreapta al Italiei după cel de-al doilea război mondial, a afirmat că vrea să „scoată în evidenţă ceea ce uneşte” poporul, după ce alianţa politică din care face parte a câştigat alegerile de duminică, transmite dpa.

Alături de Liga condusă de fostul ministru de interne şi vicepremier şi de partidul Forza Italia al lui Silvio Berlusconi, partidul condus de Meloni – Fratelli d’Italia – are asigurată majoritatea absolută în ambele camere ale parlamentului de la Roma, a confirmat luni Ministerul de Interne. Alianţa are 112 mandate de senator din cele 200 şi 235 de locuri din cele 400 în Camera Deputaţilor.

„Italienii ne-au încredinţat o responsabilitate importantă. Acum va fi sarcina noastră să nu îi dezamăgim şi să facem tot ce putem pentru a restitui Naţiunii demnitatea şi mândria”, a scris Meloni marţi pe Twitter. „Astăzi am făcut istorie”, a mai afirmate ea în aceeaşi reţea socială.

Politiciana în vârstă de 45 de ani va deveni probabil prima femeie prim-ministru din Italia. Până atunci, alianţa trebuie să cadă de acord asupra unei coaliţii guvernamentale şi să primească mandatul din partea preşedintelui Sergio Mattarella. Negocierile pot începe numai după ce noul parlament îşi va începe activitatea, la jumătatea lui octombrie.

Învinşii – alianţa de stânga condusă de Social Democraţi, din care mai fac parte Mişcarea 5 Stele şi Alianţa de Centru – nu au reuşit să îşi oprească rivalii, care s-au prezentat duminică la urne cu mai mult aplomb, apreciază dpa.

Meloni a vorbit despre o „noapte a mândriei”, în timp ce se bucura de felicitările colegilor din partidele europene de dreapta, printre care naţionalista franceză Marine Le Pen, liderii formaţiunii radicale de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) sau premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Din partea unui guvern condus de ea se aşteaptă acţiuni împotriva migraţiei prin Mediterana şi renegocierea fondurilor europene de relansare după epidemia de coronavirus. În campanie, Meloni a mai promis şi reducerea impozitelor.

La ce se pot aștepta inclusiv românii care muncesc în peninsulă

Cel mai probabil, Giorgia Meloni va fi prima femeie care va conduce guvernul Republicii Italiene, fiind totodată primul Guvern cu viziune de extremă dreapta. Cu o particularitate: viziunea susținută în ultimii ani, „Dumnezeu, țară și familie”, coincide în multe privințe cu o societate patriarhală, în care potrivit multor observatori, drepturile femeii vor face un semnificativ pas înapoi.

Programul nu se referă în mod explicit la măsuri specifice care vizează creșterea prezenței femeilor pe piața muncii, ci la un sprijin generic pentru munca feminină și la depășirea disparităților salariale dintre bărbați și femei, arată EuroNews, citată de Rador. Într-o convenție care a avut loc în urmă cu câteva săptămâni la Milano, una dintre puținele teme dedicate femeilor a fost dorința de a institui infracțiunea de maternitate surogat. Numai că riscul, temut de partidele politice de stânga, este reducerea la 70% a dreptului femeilor de a avorta, deja îngreunat, și în unele cazuri chiar negat, de o obiecția de conștiință asigurată de legea 194/1978.

Pentru a înțelege ce s-ar putea aștepta de la un guvern „melonian”, se poate arunca o privire la guvernul regiunii Marche, condus timp de doi ani de Francesco Acquaroli, care a participat acum câțiva ani la o cină comemorativă a marșului de la Roma. Regiunile au o autonomie mare în gestionarea asistenței medicale, exploatată de Acquaroli pentru limitarea dreptului femeilor la avort: în ultimii doi ani, consiliul regional a împiedicat aplicarea unei măsuri ministeriale care permite administrarea pilulei de avort chiar și în clinicile private. În general, ideea de femeie propusă de Meloni pare a fi în primul rând aceea de mamă și femeie, încadrată în familie, piatra de temelie a unei societăți creștine.

Primul guvern de extremă dreapta al Republicii. La ce ne putem aștepta

Există o prima dată pentru toată lumea, chiar și pentru Republica Italiană. Primul guvern de dreapta este gata să preia mandatul în zilele următoare, condus de partidele, în ordinea importanței, Fratelli d’Italia, Liga Nordului și Forza Italia. Dar cea care va dicta regulile va fi Giorgia Meloni, cu un rezultat care o pune într-un avantaj clar față de aliații săi. Care vor fi, deci, principalele caracteristici ale viitorului guvern, condus probabil chiar de liderul FdI?

Lupta împotriva imigrației ilegale: „Imigrația ilegală amenință securitatea și calitatea vieții cetățenilor”. O frază, un program. În urmă cu ceva timp, cu scopul pentru a opri imimigraţia ilegală Meloni (dar şi pentru a părea mai prietenoasă în ochii comunității internaționale) a impus o blocadă navală, măsură considerată de experți impracticabilă pentru combaterea imigrației.

Matteo Salvini, în rolul de ministru de interne în guvernul galben-verde, este părintele decretelor de securitate, cele care au desființat protecția umanitară, au restrâns canalele de integrare a solicitanților de azil în țară și au revoluționat în general sistemul de primire. Decretele de securitate au fost considerate ulterior neconstituționale de președintele Republicii, Sergio Mattarella și demontate parțial de guvernul PD-M5S. Se are în vedere și crearea de puncte fierbinți în afara Europei, gestionate de UE pentru a evalua cererile de azil.

Economie și impozite: particularitatea programului electoral al centrului-dreapta în materie economică este, fără îndoială, impozitul unic, un sistem fiscal neprogresiv, bazat pe o cotă fixă, net de orice deduceri fiscale. Un adevărat cal de bătaie al partidului Forza Italia, măsură fiscală care fusese propusă de Berlusconi, împreună cu profesorul Antonio Martino, deja din 1994, în timpul primului guvern al Cavalerului. Zilele acestea a propus o taxă fixă de 23% pentru toată lumea, angajați și antreprenori. Salvini, în schimb, ar dori ca angajaţii să plătească doar 15%.

În ceea ce privește măsurile care vizează sprijinirea familiilor și afacerilor împotriva facturilor din ce în ce mai mari, Meloni este împotriva unei variații bugetare care ar împovăra și mai mult cuferele statului. Înainte de a înțelege următorii pași, va fi necesar să așteptăm efectele ultimului decret de ajutor dat de guvernul Draghi.

Drepturile homosexualilor: pentru a înțelege poziția Giorgiei Meloni cu privire la drepturile homosexualilor, este suficientă o singură propoziție, pronunțată la adresa unui protestatar care a vorbit în timpul unei ședințe a partidului său: „Aveți deja uniunile civile, nu-i așa?”. O declarație care nu lasă spaţiu de interpretare asupra politicilor viitorului guvern. Nu se menționează căsătoriile între persoane de același sex și nici adopțiile de către cuplurile gay. Maternitatea surogat, așa cum am menționat mai sus, poate fi considerată chiar o crimă. În regiunea Marche, manifestaţia Gay Pride a fost abolită. Federico Mollicone, responsabilul pentru cultură al Fratelli d’Italia, a spus că „în Italia cuplurile homosexuale nu sunt legale, nu sunt admise” (uniunile civile există din 2016).

Poziționarea Italiei în Europa

Giorgia Meloni și Matteo Salvini s-au născut ca antieuropeniști și suveranişti convinși. Berlusconi, încă de la formarea coaliției de centru-dreapta, s-a plasat mereu drept garant al europenismului aliaților săi. Însă felul în care se va comporta de fapt în Europa un guvern condus de Meloni, rămâne o necunoscută. Liderul partidului Fratelli d’Italia și-a bazat ascensiunea pe lupta împotriva „puterilor și a lumii finanţei’‘, amenințănd constant cu un război intern împotriva instituțiilor UE care, potrivit ei, ar slăbi parțial economia și societatea italiană.

Ultimele evoluții par să sugereze acțiuni care vizează slăbirea competențelor Uniunii: Liga și Fratelli d’Italia au votat împotriva rezoluției Parlamentului European care definește Ungaria drept „o democrație în pericol”. Pe de altă parte, Viktor Orban este luat drept punct de referință de Giorgia Meloni, care a apărat de mai multe ori modelul lui de guvernare, de fapt, o democrație iliberală.

Ungaria, împreună cu Polonia, a trecut deja printr-o procedură de infringement și consideră că fondurile europene sunt expuse riscului de nerespectare a statului de drept, o prerogativă fundamentală a statelor membre. Punctul de referință pe continent al lui Salvini este Marine Le Pen, care cu siguranță nu este un lider pro-european.

În primii săi ani de politică, liderul Ligii Nordului a vrut să părăsească moneda Euro, iar în guvernul cu Mişcarea Cinci Stele a criticat în repetate rânduri Uniunea Europeană, în special în ceea ce privește structura Tratatului de la Dublin, un regulament european care obligă migranții să solicite primirea în țara în care sunt identificați.

Dacă cineva de la Bruxelles se gândește să taie fondurile care aparțin Italiei doar pentru că Liga câștigă alegerile, atunci trebuie să regândim această Europă”, a spus Salvini referindu-se la o frază a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, frază care semăna cu amenințarea unei intervenții în cazul alegerii „prietenilor lui Putin”.

În concluzie, următorul guvern va încerca să limiteze pe cât posibil influența Uniunii Europene asupra Italiei, apărând suveranitatea țării în detrimentul dreptului european. Şi se vor lupta pe probleme precum imigrația, concurența economică (vezi rezistența împotriva liberalizării taximetriștilor sau aplicarea directivei Bolkestein) și pe o așa-zisă ingerință în principiile ideologice italiene. Pentru că aşa cum a spus Meloni într-o conferință recentă, „s-a terminat cu trândăveala”.

Poziția față de războiul din Ucraina

De când a început invazia rusă a Ucrainei, în rândul liderilor partidelor de dreapta a început procesul de pocăinţă și damnatio memoriae a pozițiilor lor trecute. Un proces lent și ambiguu, în ceea ce îl privește pe liderul Ligii Matteo Salvini, care a purtat tricourile cu chipul lui Vladimir Putin și care, potrivit unei investigații a publicaţiei L’Espresso, asista condescendent la finanțarea oligarhilor ruși de către partidul său.

În ultimele luni, Salvini a fost liderul care s-a opus cel mai vehement sancțiunilor împotriva Rusiei, care penalizau, în opinia sa, mult prea mult poporul italian și, în consecință, erau contraproductive. În ultimii ani, el a mers atât de departe încât a definit guvernul lui Vladimir Putin drept un model de urmat. „Mai bine jumătate de Putin decât doi Mattarella”, un slogan care e foarte posibil ca astăzi, până și el să-l definească ca fiind unul nefericit. Nici Berlusconi, un mare admirator și auto-proclamat prieten al lui Putin, nu a condamnat imediat invazia. Dimpotriva. În ultimele zile, a mers atât de departe încât să spună, apoi să nege, că scopul Rusiei a fost să pună persoane „serioase” să controleze Ucraina.

De-a lungul ultimilor ani, Giorgia Meloni a făcut tot posibilul să-i cânte laude „Țarului”, căruia i-a recunoscut meritul de se fi opus energic Europei și de a reprezenta interesele țării sale. Numai că din 24 februarie, a rămas consecventă în aprobarea sprijinului militar-economic pentru Ucraina. Potrivit analiştilor, în realitate şi aceasta poziţie nu ar fi fost nimic altceva decât o încercare de a liniști comunitatea internațională, în primul rând NATO și Statele Unite, care ar fi preocupate de un guvern de extremă dreapta în Italia. Din acest motiv, atât în lunile în care a militat în opoziție, cât și, mai ales, în campania electorală fulgerătoare, Meloni a avut grijă să-și reitereze sprijinul pentru Ucraina: demostrându-se hiperatlantistă și împotriva lui Putin, și gata să urmeze sfaturile lui Mario Draghi, cu care ar fi stabilit o relație de respect reciproc. Prin urmare, cel puțin în viitorul imediat, sprijinul militar și economic și sprijinul Italiei pentru linia dura de sancțiuni a Uniunii Europene împotriva Rusiei ar trebui să rămână neschimbat.

Absenteism

Italia s-a bucurat mereu de un nivel ridicat de participare politică și de o prezență mai mare la vot decât mulți dintre vecinii săi europeni. În 1979, peste 90% din electorat a mers la vot, iar cifrele au rămas aceleaşi în perioada anilor 1980 şi pe tot parcursul anilor 1990. Numai că la aceste alegeri s-au prezentat doar 64% dintre cei cu drept de vot. Din Raportul privind bunăstarea echitabilă și durabilă întocmit de ISTAT în 2021, reiese că încrederea italienilor în politică este deosebit de scăzută. Pe o scară de apreciere de la 0 la 10, de fapt, interesul faţă de partidele politice se opreşte la 3,3.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *