Kosovo a ÎNCHIS principalul punct de trecere a frontierei cu Serbia și dă vina pe Rusia pentru tensiuni: „Grupările criminale sârbe poartă însemnele organizației paramilitare Wagner”

Închiderea de către Pristina a punctului de trecere Merdare de la frontiera de est a Kosovo are loc în contextul în care tensiunile dintre Kosovo și Serbia cresc vertiginos. Kosovo a închis cel mai mare punct de trecere a frontierei sale după ce protestatarii l-au blocat pe partea sârbă pentru a-și susține rudele din Kosovo în refuzul de a recunoaște independența țării.

Acțiunea de miercuri a lăsat deschise doar trei puncte de intrare între cele două țări, alte două puncte de trecere de la granița sârbă fiind închise din 10 decembrie de proteste similare pe partea din Kosovo. Ultimul protest a avut loc la câteva ore după ce Serbia a declarat că și-a plasat armata la cel mai înalt nivel de alertă posibil, în urma unor săptămâni de escaladare a tensiunilor dintre Belgrad și Pristina. Marți, sârbii din Serbia au folosit un camion și tractoare pentru a crea cel mai recent blocaj rutier, în apropierea punctului de trecere Merdare de la granița estică a Kosovo, a relatat presa din Belgrad. Blocajul împiedică mii de cetățeni din Kosovo care muncesc în alte părți ale Europei să se întoarcă acasă de sărbători.

Aproximativ 50.000 de sârbi care trăiesc în nordul Kosovo, divizat etnic, refuză să recunoască guvernul de la Pristina sau statutul Kosovo ca țară separată de Serbia. Aceștia se bucură de sprijinul multor sârbi din Serbia și al guvernului acesteia.

„Dacă ați intrat deja în Serbia, atunci trebuie să folosiți alte puncte de trecere a frontierei… sau să treceți prin Macedonia de Nord”, a precizat Ministerul de Externe din Kosovo pe pagina sa de Facebook, anunțând închiderea punctului de trecere Merdare.

Închiderea a intrat în vigoare la miezul nopții, deși se pare că punctul de trecere era deja inutilizabil. Punctul de intrare Merdare este cel mai important din Kosovo pentru transportul rutier de mărfuri. Țara are legături feroviare internaționale. Începând cu 10 decembrie, sârbii din nordul Kosovo au făcut schimb de focuri cu poliția și au ridicat peste 10 baraje rutiere în Mitrovica și în împrejurimi. Acțiunea lor a urmat arestării unui fost polițist sârb pentru că ar fi agresat ofițeri de poliție în serviciu. Marți, alte două baraje rutiere au fost ridicate în nord.

„Grupările criminale sârbe poartă însemnele organizației paramilitare Wagner”

Ministerul kosovar de externe a transmis o scrisoare statelor Uniunii Europene în care solicită să se impună măsuri împotriva Serbiei, care „încearcă permanent să destabilizeze situația din nordul Kosovo”, relatează Rador.

În scrisoare sunt prezentate cronologia și datele privind recentele evenimente din nordul Kosovo. „Serbia încearcă în mod deliberat să destabilizeze Kosovo pentru a bloca avansarea dialogului, în special în contextul noului plan UE (sprijinit de Germania și Franța) de normalizare a relațiilor” – se menționează în scrisoare și se adaugă că „escaladarea intenționată a tensiunilor și grupurile criminale amintesc de modul de lucru al Serbiei din anii 90, ceea ce este un semn cu adevărat rău și o materializare a ceea ce trâmbițează de ani de zile regimul belicos de la Belgrad”.

În continuare, în scrisoare sunt prezentate detalii de la 10 decembrie, când „grupările criminale sârbe au ridicat baricadele pe drumurile din nordul Kosovo” și până la ultimele atacuri asupra jurnaliștilor care relatau din nordul Kosovo. „De această dată, președintele Serbiei Aleksandar Vučić nu se mai preface că nu stă în spatele lor, ci nu numai că recunoaște deschis că deține controlul baricadelor, dar le legitimează și le folosește ca armă politică de destabilizare” – se menționează în scrisoarea în care sunt amintite și atacurile asupra membrilor EULEX și solicitarea Serbiei de a desfășura trupe sârbești în Kosovo, ceea ce „amintește de tactica Rusiei de a invada un stat suveran (Ucraina) sub pretextul că își apără conaționalii amenințați”.

Ministerul kosovar de externe subliniază că autoritățile de la Pristina nu au început demontarea baricadelor pentru a nu ridica și mai mult tensiunile, ci au solicitat ajutorul KFOR. În scrisoare se amintesc, printre altele, declarațiile lui Vučić în care „Milošević era glorificat drept mare conducător cu cele mai bune intenții, precum și cea în care spunea că pentru fiecare sârb ucis vor fi omorâți 100 de musulmani”.

„Din 18 decembrie, grupările criminale din Serbia protestează și încearcă să atace frontiera sârbo-kosovară. Atacatorii poartă însemne ale organizației paramilitare Wagner și sunt conduși de Damjan Knežević, noul lider Wagner în Serbia. Misiunea KFOR a confirmat prezența grupurilor criminale la frontieră” – se spune în scrisoare și se adaugă că s-au tras focuri de armă asupra membrilor letoni ai KFOR care acționau în nordul Kosovo.

„Ceea ce este mai rău este că imediat după atac, presa din Serbia aflată sub controlul lui Vučić a început să relateze că Poliția kosovară ar fi deschis focul asupra sârbilor, încercând astfel să inflameze tensiunile și să provoace conflicte armate în nordul Kosovo” – se spune în scrisoarea adresată de Ministerul kosovar de externe adresată statelor membre UE.

SUA și UE intervin ferm între Kosovo și Serbia

Uniunea Europeană şi Statele Unite au exprimat preocupări, miercuri, în privinţa crizei dintre Serbia şi Kosovo, cerând diminuarea imediată şi fără condiţii a tensiunilor interetnice din nordul teritoriului kosovar.

„Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii sunt preocupate de situaţia tensionată permanentă din nordul Kosovo. Îndemnăm toate părţile să exercite reţinere maximă, să ia măsuri imediate şi necondiţionate pentru reducerea tensiunilor, să se abţină de la provocări, ameninţări şi acte de intimidare”, anunţă purtătorul de cuvânt al Înaltului reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi cel al Departamentului de Stat de la Washington, potrivit unei declaraţii comune postate pe site-ul Serviciului European de Acţiune Externă (EEAS).

„Colaborăm cu preşedintele Aleksandr Vucici şi cu premierul Albin Kurti pentru a găsi o soluţie politică în scopul reducerii tensiunilor şi acceptării unui drum înainte, în interesul stabilităţii, siguranţei şi bunăstării tuturor comunităţilor locale. Salutăm asigurările conducerii din Kosovo prin care confirmă că nu există liste cu nume ale cetăţenilor kosovari de etnie sârbă care să fie arestaţi sau inculpaţi pentru protestele paşnice şi pentru baricade. În acelaşi timp, legea trebuie respectată, iar orice formă de violenţă este inacceptabilă şi nu va fi tolerată”, subliniază Uniunea Europeană şi Statele Unite.

„Aşteptăm ca liderii din Kosovo şi din Serbia să revină la susţinerea unui mediu care să stimuleze reconcilierea, stabilitatea regională şi cooperarea, în beneficiul propriilor cetăţeni. Toate obigaţiile asumate prin dialog trebuie implementate complet, fără întârziere”, insistă UE şi Statele Unite.

Ministrul de Interne de la Priştina, Xhelal Svecla, a afirmat marţi că Serbia, sub influenţa Rusiei, încearcă să destabilizeze Kosovo prin susţinerea etnicilor sârbi din nord care blochează drumuri de câteva săptămâni. „Serbia, în mod precis, influenţată de Rusia, a intensificat starea de reacţie militară, iar acum ordonă ridicarea de noi baricade, pentru a justifica şi a proteja grupuri infracţionale care terorizează cetăţenii de etnie sârbă care locuiesc în Kosovo”, a declarat Xhelal Svecla.

Administraţia de la Belgrad a negat că ar încerca destabilizarea situaţiei în Kosovo, afirmând că vrea doar protejarea minorităţii sârbe. Preşedintele Serbiei, Aleksandr Vucici, a declarat că Belgradul „va continua să lupte pentru pace şi să caute soluţii de compromis”. Serbia a ordonat plasarea în stare de alertă a forţelor militare şi a efectivelor poliţiei, exprimând îngrijorare că autorităţile kosovare pregătesc o intervenţie în localităţi ale etnicilor sârbi, pentru deblocarea drumurilor.

Sute de etnici sârbi din nordul Kosovo au construit începând din 10 decembrie baraje pentru a protesta faţă de arestarea unui fost poliţist sârb acuzat că a atacat agenţi ai forţelor de ordine kosovare. Poliţia kosovară susţine că a fost vizată de trei atacuri armate. Misiunea de Poliţie a Uniunii Europene (EULEX) a fost vizată de un atac cu grenadă de manevră, dar nimeni nu a fost rănit. De asemenea, Forţa NATO de menţinere a păcii (KFOR) a fost vizată de un atac armat. Kosovo, fostă provincie sârbă cu populaţie majoritar albaneză, şi-a proclamat independenţa în 2008, cu sprijinul Occidentului, după un conflict militar. Serbia nu recunoaşte independenţa Kosovo şi îi încurajează pe etnicii sârbi să sfideze autorităţile de la Priştina, care vor să îşi exercite suveranitatea pe întregul teritoriu.

Răspunsul Rusiei pentru Kosovo

Secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, a calificat drept incorecte afirmațiile referitoare la rolul destabilizator al Moscovei în situația legată de Kosovo, conform Interfax, scrie Rador. Rugat să comenteze declarațiile ministrului de interne al Kosovo, potrivit cărora Serbia, aflându-se sub influența Rusiei, intenționează să destabilizeze Kosovo prin sprijinul minorității sârbe, Peskov a spus: „Desigur, Serbia este o țară suverană și este absolut greșit să căutăm aici o influență distructivă a Rusiei”.

„Serbia protejează drepturile sârbilor care locuiesc alături în condiții dificile. Bineînțeles, ei reacționează dur atunci când aceste drepturi sunt încălcate”, a continuat secretarul de presă al șefului statului rus.

Peskov a arătat că Rusia și Serbia „au strânse legături”. „Desigur, Rusia urmărește foarte atent ce se petrece, cum sunt asigurate drepturile sârbilor și, bineînțeles, noi susținem Belgradul în acțiunile întreprinse de acesta”, a remarcat Peskov.