Serbia și Kosovo și-au pus trupele în stare de alertă la graniță. „Situaţia cu Kosovo este în pragul unui conflict armat”

Armata sârbă a anunțat că și-a pus trupele în stare de alertă, ca răspuns la recentele tensiuni din Kosovo, unde au avut loc focuri de armă și explozii și au fost blocate rutele de circulație. Această decizie subliniază situația complicată din Kosovo. Generalul Milan Mojsilovic, şeful Statului Major al armatei sârbe, a anunţat că a fost trimis de preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, la graniţa cu Kosovo.  „Situaţia de acolo este complicată”, a precizat Mojsilovic la televiziunea Pink, duminică seară, în drum spre Raska, la zece kilometri de granița cu Kosovo.

Oficalului a adăugat că este nevoie de „prezenţa armatei sârbe de-a lungul liniei administrative”, termen folosit de autorităţile sârbe pentru a desemna graniţa cu Kosovo. Şi Ministerul de Interne sârb a susținut că „toate unităţile” vor intra „imediat sub comanda şefului Statului Major”, arată digi24.

Conducerea țării a anunțat că a pus armata în stare de alertă maximă, din cauza tensiunilor cu Kosovo, unde au avut loc focuri de armă și explozii și au fost blocate rutele de circulație.

„Preşedintele Serbiei (…) a ordonat armatei sârbe să fie la cel mai înalt nivel de pregătire pentru luptă, la nivelul utilizării forţei armate”, a declarat ministrul sârb al apărării, Milos Vucevic, într-un comunicat.

Serbia nu recunoaște independența Kosovo, proclamată în 2008. Kosovo vrea să-și consolideze suveranitatea pe întreg teritoriul. Situația s-a înrăutățit după ce sârbii kosovari au ridicat blocaje rutiere la nordul țării, începând din 10 decembrie, ca protest față de arestarea unui fost polițist sârb.

În 25 decembrie, o patrulă a Forței de menținere a păcii în Kosovo (KFOR), o misiune NATO, a fost atacată în apropierea graniței cu Serbia. KFOR a declanșat o anchetă în legătură cu focurile de armă și a transmis că nu au fost răniți sau pagube materiale, dar că va lua măsuri de prevenire în viitor.

Situaţia cu Kosovo este „în pragul unui conflict armat”, a spus, săptămâna trecută, prim-ministra guvernului sârb, Ana Brnabic.

Tensiunile din Kosovo degenerează: străzi blocate de sârbi în Mitrovița; a fost solicitată intervenția NATO

Militanţi de etnie sârbă au construit baricade, marţi, în oraşul Mitroviţa, în nordul Kosovo, în contextul amplificării tensiunilor cu Guvernul de la Priştina, afirmă surse citate de site-ul Tagesschau.de, relatează Mediafax. Mai multe străzi din oraşul Mitroviţa au fost blocate cu baricade şi cu vehicule de mare tonaj, iar premierul kosovar, Albin Kurti, a cerut intervenţia Forţei NATO de menţinere a păcii (KFOR). Uniunea Europeană a îndemnat autorităţile de la Priştina şi Belgrad să ia măsuri pentru detensionarea situaţiei.

Preşedintele Serbiei, Aleksandr Vucic, a decis suplimentarea prezenţei militare la frontiera cu fosta provincie Kosovo, care şi-a proclamat independenţa, pe fondul amplificării tensiunilor. Forţele militare sârbe au fost plasate marţi în stare de alertă. Preşedintele Vucic l-a trimis la frontiera cu fosta provincie Kosovo pe generalul Milan Mojsilovici, şeful Statului Major al armatei sârbe. „Sarcinile armatei sârbe sunt precise şi clare şi vor fi îndeplinite în totalitate. Situaţia la graniţă este complexă şi complicată, astfel că necesită prezenţa armatei sârbe”, a afirmat şeful Statului Major militar de la Belgrad.

Surse din cadrul serviciilor de securitate sârbe au raportat duminică seară incidente armate în zone din nordul Kosovo. Există informaţii că serviciile de securitate kosovare au intervenit pentru dezmembrarea unei baricade ridicate de etnici sârbi. Guvernul de la Priştina susţine că informaţiile nu sunt reale. De asemenea, un echipaj al KFOR a fost vizat de focuri de armă.

Premierul Serbiei, Ana Brnabici, a avertizat săptămâna trecută că în Kosovo există riscul izbucnirii unui conflict armat din cauza intensificării tensiunilor intercomunitare, pledând însă pentru acţiuni de menţinere a păcii. „Trebuie să facem totul, noi toţi, pentru a încerca să menţinem pacea. Într-adevăr, suntem în pragul unui conflict armat din cauza măsurilor unilaterale ale autorităţilor de la Priştina”, a declarat Ana Brnabici.

Kosovo, fostă provincie sârbă cu populaţie majoritar albaneză, şi-a proclamat independenţa în 2008, după un conflict militar. Serbia nu recunoaşte independenţa Kosovo şi îi încurajează pe etnicii sârbi să sfideze autorităţile de la Priştina, care vor să îşi exercite suveranitatea pe întregul teritoriu.

Sute de etnici sârbi din nordul Kosovo au construit începând din 10 decembrie baraje pentru a protesta faţă de arestarea unui fost poliţist sârb. Poliţia kosovară susţine că a fost vizată de trei atacuri armate. Misiunea de Poliţie a Uniunii Europene (EULEX) a fost vizată de un atac cu grenadă de manevră, dar nimeni nu a fost rănit. Guvernul de la Priştina vrea să organizeze alegeri locale în zonele cu populaţie majoritar de etnie sârbă, dar, pe fondul tensiunilor, scrutinul a fost amânat până în aprilie. Guvernul kosovar a fost nevoit să revină şi asupra planului care prevedea montarea de numere de înmatriculare kosovare la autoturismele etnicilor sârbi din Kosovo.

Forţa NATO de menţinere a păcii (KFOR) a suplimentat prezenţa militară în nordul Kosovo şi susţine că situaţia este sub control. Însă Serbia a cerut KFOR să permită desfăşurarea de militari şi poliţişti sârbi în nordul Kosovo.

Președintele Serbiei, scos din sărite de atitudinea Occidentului în privința Kosovo: „O mare rușine!”

Președintele sârb Aleksandar Vucic a acuzat comunitatea internațională că susține politica Pristinei de a exercita presiuni asupra sârbilor kosovari, a informat marți agenția EFE.

„Ne-am folosit toate resursele (n. r.: în negocierile cu comunitatea internațională), facem tot posibilul pentru a menține pacea și a ajunge la o soluție de compromis”, a declarat Vucic, adăugând că contactele Belgradului cu comunitatea internațională în problema Kosovo sunt „complicate”.

În plus, el a acuzat Pristina că restricționează drepturile sârbilor kosovari și, de asemenea, a declarat că comunitatea internațională susține astfel de acțiuni ale Kosovo. El consideră că este „o mare rușine” că forțele  internaționale nu condamnă interdicția de intrare în Kosovo a patriarhului Porfirie al Bisericii Ortodoxe Sârbe. Anterior, autoritățile kosovare nu i-au permis patriarhului Porfiry al Bisericii Ortodoxe Sârbe, care urma să viziteze regiunea cu ocazia viitorului Crăciun ortodox, să intre pe teritoriul lor. Pentru a acorda permise de intrare, autoritățile kosovare au cerut Bisericii Ortodoxe Sârbe să-i condamne pe reprezentanții săi care „au intrat ilegal în Kosovo pentru a sprijini grupurile criminale din nord”, menționând în text numele acestuia.