Iohannis și Ciucă își asumă protecția refugiaților ucraineni. „Nimeni nu știe cât va dura acest conflict. Avem responsabilitatea să fim solidari!”

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis marţi, 26 iulie 2022, un mesaj în cadrul Conferinţei „A vision for medium and long- term Refugees Response in Europe – Romania’s Plan for an integrated and inclusive response to protect Refugees from Ukraine”, care a fost prezentat de către consilierul prezidenţial Ligia Deca. Şeful statului afirmă în mesaj că este important ca statul român să continue să ofere o perspectivă tuturor cetăţenilor ucraineni care trec graniţa şi să le asigure condiţiile unei vieţi cât mai apropiate de normalitate.

„Războiul neprovocat şi ilegal pornit de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei la începutul acestui an are efecte devastatoare asupra a milioane de oameni, care s-au văzut nevoiţi să-şi lase în urmă căminele pentru a fugi din calea ororilor. Sunt drame îngrozitoare, vieţi schimbate pentru totdeauna, singura alinare fiind căldura şi grija celor care le-au oferit refugiu. Peste un milion de oameni au trecut frontiera României, dintre care aproape 90.000 au rămas în ţara noastră. Românii şi-au deschis sufletele şi casele şi au făcut tot posibilul pentru a-i ajuta, cu o solidaritate impresionantă”, spune preşedintele în mesaj.

Şeful statului arată că, „odată cu protejarea vieţii persoanelor refugiate, devin necesare şi o serie de măsuri care să le permită să îşi continue studiile, să muncească, să îşi poată creşte copiii în siguranţă”.

„După izbucnirea conflictului, ţara noastră a adoptat imediat un cadru care a reglementat primirea refugiaţilor de război. Astfel, pentru copiii ucraineni aflaţi pe teritoriul României, a fost garantat dreptul la educaţie în aceleaşi condiţii cu preşcolarii şi elevii români. Totodată, a fost asigurat accesul gratuit la servicii de sănătate, inclusiv pentru completarea schemei de vaccinare. Studenţii au avut posibilitatea de a-şi continua studiile prin suplimentarea numărului de locuri în universităţi”, spune preşedintele.

Klaus Iohannis arată că, având în vedere evoluţia situaţiei de securitate, este important ca statul român „să continue să ofere o perspectivă tuturor cetăţenilor ucraineni care trec graniţa şi să le asigure condiţiile unei vieţi cât mai apropiate de normalitate. În acest sens, sunt necesare intervenţii pe mai multe paliere”.

„Pe de o parte, cei care sunt primiţi în sistemul de educaţie – fie că vorbim despre elevi, fie despre studenţi – trebuie să beneficieze de şansa ca, pe termen mediu şi lung, să-şi continue studiile şi formarea educaţională de calitate.  Pe de altă parte, este la fel de important să creăm oportunitatea unui loc de muncă celor de vârstă activă. România s-a confruntat în ultimii ani cu o penurie a forţei de muncă în anumite sectoare şi dispune de potenţialul economic necesar pentru a oferi refugiaţilor ucraineni posibilităţi de angajare”, menţionează el.

Potrivit preşedintelui, „recunoaşterea calificărilor şi reducerea barierelor birocratice pot facilita integrarea pe piaţa muncii, contribuind în mod hotărâtor la siguranţa economică a acestora”.

Nu în ultimul rând, trebuie să le asigurăm, celor care au fost nevoiţi să îşi părăsească propriului cămin, accesul la spaţii de locuit în condiţii decente.

„Pentru gestionarea acestei crize umanitare de proporţii, statul român a elaborat rapid, în funcţie de evoluţia evenimentelor, un plan extins de măsuri menite să îi sprijine pe refugiaţi. De multe ori s-a lucrat contra cronometru, într-un context cu o dinamică în continuă schimbare. În aceste vremuri dificile, prin solidaritatea de care a dat dovadă şi angajamentele asumate, România a devenit un exemplu în regiune. Un cadru normativ adaptat şi flexibil trebuie însoţit de o deschidere cât mai largă, atât a administraţiei publice, pe toate nivelurile, cât şi a sectorului privat. Împreună, avem şansa de a oferi un dram de normalitate celor care, cu doar câteva luni în urmă, îşi duceau existenţa sub certitudinea păcii. Totodată, este nevoie ca acest plan să ofere soluţii şi oportunităţi pe termen lung, pentru că nimeni nu ştie cât va dura acest conflict”, mai afirmă preşedintele.

El continuă: „În această perioadă, avem responsabilitatea de a fi solidari şi toleranţi pentru a le oferi refugiaţilor protecţia şi liniştea de care au nevoie, până în momentul în care cei care vor dori să se întoarcă acasă o vor putea face în siguranţă. În acelaşi timp, trebuie să ne asigurăm că persoanele care aleg să îşi construiască o viaţă nouă, în România, dispun de toate instrumentele necesare şi de toată susţinerea statului şi a societăţii”.

Preşedintele a salutat lansarea celor două planuri de răspuns ale Guvernului României, respectiv Agenţiilor ONU, care detaliază măsurile şi acţiunile pe termen mediu şi lung.

„Am convingerea că autorităţile statului şi societatea civilă vor continua să depună eforturi pentru diminuarea efectelor negative generate de războiul din Ucraina asupra cetăţenilor refugiaţi pe teritoriul României, oferindu-le acestora speranţa unui viitor în siguranţă”, mai afirmă şeful statului în mesaj.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat marți că România devine prima țară din Europa care are o viziune și un plan pe termen mediu și lung în ceea ce privește modalitatea prin care vor fi sprijiniți refugiații din Ucraina.

„România devine prima țară din UE care are o viziune și un plan pe termen mediu și lung în ceea ce privește modalitatea prin care îi vom sprijini pe refugiații din Ucraina să se integreze cât mai facil la noi în țară și să poată să dobândească acea independență personală, fără a resimți toate aceste efecte ale războiului din țara vecină. Știu că nu este ușor, iar în această direcție consider că planul național destinat măsurilor de incluziune destinat persoanelor strămutate din Ucraina și care beneficiază de protecție temporară în România, plan pe care l-am aprobat recent prin OUG, vine cu măsuri concrete de sprijin în domeniul educației, al sănătății, ocupării, locuirii, copiilor”, a spus Nicolae Ciucă.

Aproximativ 266.980 de cetăţeni români şi străini, cu peste 63.760 de mijloace de transport, au efectuat, luni, formalităţile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări, a informat Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. Potrivit unui comunicat, pe sensul de intrare în România au fost 125.237 de persoane, dintre care 11.668 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 7,4% faţă de ziua precedentă). Astfel, începând cu data de 10 februarie (perioadă pre-conflict) şi până luni, la ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 1.694.369 de cetăţeni ucraineni.

În ceea ce priveşte activităţile specifice, în zonele de competenţă – punctele de trecere şi „frontiera verde” -, poliţiştii de frontieră au constatat, în ultimele 24 de ore, 65 de fapte ilegale (33 de infracţiuni şi 32 de contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Valoarea amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la peste 38.625 lei.

Luni nu s-a permis intrarea în ţară a 16 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege.