Iohannis a promulgat pachetul legislativ „România Educată”, cu protestatarii la Cotroceni: „Marele mut promulgă azi marele nimic!” – VIDEO

Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, astăzi, Legile Educației. Iohannis spune că învățământul din România se va schimba radical: elevii inteligenți vor fi recunoscuți social, iar profesorii performanți vor primi prime.

Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat, pe 22 mai, legea învăţământului preuniversitar şi legea învătăţământului superior. Legea învăţământului preuniversitar este menită să răspundă provocărilor existente şi viitoare, pentru ca educaţia să redevină temelia unei societăţi bazate pe valori, spunea ministrul Educației, Ligia Deca: „Suntem într-un moment istoric”.

Discursul integral susținut de președinte:

„Mă bucur să marcăm astăzi, împreună, un moment cu un impact major pentru dezvoltarea societății noastre în viitor. „România Educată”, proiectul meu de suflet și o prioritate a mandatelor mele, devine acum realitate prin intrarea în vigoare a noilor legi ale educației, care reglementează învățământul preuniversitar și pe cel superior. Proiectul „România Educată” este, iată, un angajament îndeplinit! Am reușit, la nivelul Administrației Prezidențiale, să aducem laolaltă sute de experți educaționali, reprezentanți ai autorităților, elevi, studenți, cadre didactice, antreprenori și parteneri internaționali și să elaborăm soluții coerente pentru îmbunătățirea învățământului românesc. Mai mult, am reușit ca, în pofida crizelor extrem de complicate din ultimii ani, să continuăm promovarea Proiectului și să obținem, în final, susținerea politică necesară adoptării noii legislații. Obiectivul ambițios de a realiza o reformă cuprinzătoare a sistemului nostru de învățământ a însemnat un proces extrem de complex, laborios și de o anvergură fără precedent. De astăzi însă, educația bazată pe valori ajunge, așadar, în centrul interesului public. Cetățenii cu principii corect conturate încă din școală, cu competențe solide, cu spirit analitic reprezintă coloana vertebrală a unei societăți prospere și evoluate. Avansul rapid al tehnologiei și o piață a muncii în continuă schimbare presupun adaptabilitate, creativitate și gândire critică. Legile pe care le-am promulgat astăzi pun bazele unei Românii care este conectată la evoluțiile secolului al XXI-lea și care beneficiază din plin de oportunitățile viitorului. Poate cel mai important aspect, cele două legi ale educației au fost elaborate în urma unui exercițiu puternic orientat spre construirea de consens. Fără discuții așezate, bazate pe argumente, rezultatul ar fi previzibil: cu prima ocazie, s-ar aduce amendamente, s-ar da prorogări și, astfel, măsurile din legi nu ar mai fi puse în practică. Ne-am propus să evităm această capcană în privința „României Educate”, pentru că această reformă nu este o simplă opțiune, ci un pas obligatoriu dacă vrem să construim o națiune prosperă și puternică.

Doamnelor și domnilor,

Ce prevăd, concret, noile legi ale educației și de ce sunt ele așa importante? În primul rând, își propun să rezolve carențele actualului sistem de învățământ, încurajând creșterea calității actului educațional, acordarea de sprijin și respect cadrelor didactice, sunt promovate investiții, cu prioritizarea zonelor defavorizate, se pune accent pe siguranța elevilor. Legea învățământului preuniversitar include o serie de programe dedicate combaterii violenței școlare, asigurării accesului la hrană pentru elevii din medii dezavantajate, reducerii abandonului școlar și promovării sportului. Pachetul legislativ va transforma experiența elevilor, care vor avea trasee educaționale personalizate nevoilor proprii și vor fi susținuți să învețe în cel mai potrivit mod pentru ei, limitând astfel fenomenul analfabetismului funcțional. În ceea ce-i privește pe profesori, mai multe prevederi ale legii se adresează construirii unui nou model pentru cariera didactică, aceasta devenind o opțiune reală pentru tinerii absolvenți. Performanțele și dedicarea profesorilor vor fi recunoscute prin reduceri ale normei în cazuri bine fundamentate și prime acordate în momentul pensionării. Cadrele didactice care aleg să predea în comunitățile dezavantajate vor beneficia de prime de instalare, dar și de sprijin după începerea activității la clasă. Toți profesorii, indiferent de nivel, vor avea acces la formarea continuă. Există multe locuri în țară unde este greu să atragem personal didactic suficient. De aceea, pentru acele zone unde avem nevoie de cadre didactice pregătite să predea mai multe discipline, se introduce licența didactică cu dublă specializare. A fost o vreme când formula aceasta a funcționat foarte bine în sistemul educațional românesc și legile reiau tradiția care s-a dovedit a fi valoroasă. Am evidențiat doar câteva măsuri, dar lista schimbărilor din învățământul preuniversitar este una lungă. De la noua admitere la liceu, la modificările aduse Bacalaureatului și la diversitatea de programe de sprijin și de consiliere, aceste transformări ne oferă șansa de a schimba în bine școala românească. Și învățământul universitar va beneficia de mai multe reforme-cheie. Cele mai importante vizează reducerea abandonului universitar, dar și alinierea educației universitare la standarde internaționale. În mod crucial, se extinde educația duală la învățământul superior și se pun bazele unor consorții integrate pentru învățământ profesional în regim dual. Este o schimbare deosebit de importantă, în condițiile în care progresul tehnologic va duce la creșterea cererii de absolvenți înalt calificați pe piața muncii. Tot pentru a pregăti absolvenții pentru o piață competitivă a muncii a fost introdus un program de sprijin pentru științele exacte, care le va permite studenților să acceseze resurse educaționale de peste graniță. Legea învățământului superior răspunde și nevoii de a garanta că diplomele românești sunt obținute în urma unui parcurs academic corect. Normele de etică și deontologie universitară sunt mai clar stabilite și bine diferențiate de abaterile disciplinare. Vom avea un sistem clar de sancțiuni aplicabile tuturor părților implicate în procesul educațional.

Doamnelor și domnilor,

În încheiere, mulțumesc tuturor celor implicați în realizarea Proiectului „România Educată”. Sunt ferm convins că, prin noile legi pe care le-am promulgat astăzi, avem un cadru solid, pe care putem construi un sistem de învățământ pregătit pentru încercările vremii. Drumul care ni se așterne în față nu este însă lipsit de provocări. Legile în sine nu vor rezolva problemele acute ale sistemului educațional dacă nu vor fi puse în aplicare. De aceea, contez pe implicarea și hotărârea dumneavoastră, în special a factorilor de decizie prezenți astăzi aici, pentru a transforma „România Educată” din ideal în realitate. Este responsabilitatea noastră să încurajăm tinerii să-și atingă potențialul și să oferim viitoarelor generații instrumentele de care au nevoie pentru a naviga cu succes într-o lume în perpetuă schimbare. Rămâne convingerea mea profundă că doar printr-o educație de calitate putem construi o societate care se bazează pe cunoaștere, inovație și progres.”

Președintele Klaus Iohannis a promulgat marți Legile Educației. El a ținut să avertizeze că legile nu vor rezolva problemele din sistemul de învățământ, dacă ele nu vor fi puse în aplicare.

„Drumul care ni se așterne în față nu este însă lipsit de provocări. Legile în sine nu vor rezolva problemele acute ale sistemului educațional dacă nu vor fi puse în aplicare. De aceea, contez pe implicarea și hotărârea dumneavoastră, în special a factorilor de decizie prezenți astăzi aici, pentru a transforma „România Educată” din ideal în realitate. Este responsabilitatea noastră să încurajăm tinerii să-și atingă potențialul și să oferim viitoarelor generații instrumentele de care au nevoie pentru a naviga cu succes într-o lume în perpetuă schimbare. Rămâne convingerea mea profundă că doar printr-o educație de calitate putem construi o societate care se bazează pe cunoaștere, inovație și progres”, a spus Klaus Iohannis.

„România educată, altă generație sacrificată”

Parlamentarii USR au venit marți în fața Palatului Cotroceni unde au afișat bannere și pancarte cu mesaje precum: „Marele mut promulgă azi marele nimic” sau „România educată, altă generație sacrificată”. Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legile Educaţiei, într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni.

Senatul a adoptat, în calitate de for decizional, proiectele legilor învăţământului preuniversitar şi superior, pe data de 22 mai. Parlamentarii USR şi partidului Forţa Dreptei au sesizat Curtea Constituţională pe legile educaţiei naţionale. Cele două partide au argumentat că au găsit mai multe prevederi neconstituţionale, cele mai grave fiind limitarea dreptului la învăţătură al copiilor şi încălcarea principiul egalităţii în drepturi.

„În ceea ce priveşte legea învăţământului preuniversitar, argumentele de neconstituţionalitate se referă la limitarea accesului la educaţie în funcţie de vârstă, posibilitatea de exmatriculare a elevilor şi discriminarea în ceea ce priveşte admiterea la liceu. USR a subliniat, de asemenea, posibile încălcări ale drepturilor la viaţa privată ale elevilor şi profesorilor, în lipsa garanţiilor legale privind folosirea înregistrărilor video în şcoli”, explica USR, într-un comunicat de presă.

Pe 21 iunie, CCR a respins ca neîntemeiate sesizările Opoziţiei, cu unanimitate de voturi. În aceeaşi zi, USR a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să retrimită în Parlament legile Educaţiei, pentru a corecta prevederile propuse de ministrul Educaţiei Ligia Deca, care discriminează între elevi, baronizează universităţile şi protejează plagiatorii.

Şi Consiliul Naţional al Elevilor a criticat Legea învăţământului preuniversitar din pachetul legilor educaţiei, CNE transmiţând preşedintelui Iohannis, un studiu şi recomandări referitoare la lege. Peste 78% dintre elevi nu doresc un examen separat de Evaluarea Naţională pentru admiterea la liceu, iar 69,5% cred că religia nu ar trebui introdusă materie opţională la bacalaureat, se arată într-o consultare realizată de Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), la care au luat parte peste 16.000 de elevi din toată ţara. De asemenea, 86,2% dintre elevi consideră că ar trebui să existe un termen-limită, în fiecare lună, pentru acordarea burselor şcolare, un termen ce va asigura plata egală a burselor şcolare către toţi elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar din România.

CNE a mai afirmat că 69,5% consideră că religia nu ar trebui introdusă ca materie opţională la Examenul de Bacalaureat, în timp ce 14,8% consideră că ar trebui evaluată Istoria Religiilor, fapt ce confirmă poziţia CNE încă de la propunerea acestui amendament.

Consultarea a mai arătat că 54,9% dintre respondenţi consideră că elevii ar trebui să participe, în mod obligatoriu, la ore de consiliere psihologică, fără acordul părintelui, lucru ce va limita cazurile de violenţă în şcoli, 63,2% din elevi consideră că diversitatea nu este promovată suficient în sălile de clasă, fapt ce atestă existenţa segregării în mediul şcolar, iar 87,6% din respondenţi consideră că elevii ar trebui să aibă mai multă libertate în alegerea disciplinelor de studiu, astfel aceştia ar alege discipline de studiu în funcţie de orientarea profesională individuală.

Şi studenţii au protestate faţă de prevederi din legea învăţământului universitar, acuzând lipsa de transparenţă din timpul dezbaterilor parlamentare.

„Am stat 4 ore la coadă să-l votez… Iohannis lasă țara mai prost decât a preluat-o”

Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford, și Adriana Radu, profesoară la un colegiu din Iași, l-au criticat, marți, pe președintele Klaus Iohannis pentru eșecul proiectului său de suflet – „România Educată”. Marți, Iohannis a promulgat noile Legi ale Educației, rezultatul programului său „România Educată”, în cadrul unei ceremonii cu fast la Palatul Cotroceni. Numai că noile legi, atât de lăudate de el, sunt puternic contestate de specialiști, organismele internaționale, elevi, studenți și profesori.

Adriana Radu a deplâns la B1TV faptul că toți acești oameni sunt ignorați, iar politicienii Puterii au votat niște legi care sigur nu vor rezolva problemele din sistemul de învățământ, ba dimpotrivă. La rândul său, Corneliu Bjola a susținut că ambele mandate ale lui Iohannis reprezintă un eșec și nu doar în planul educației. Lui îi pare rău că în 2014 a stat patru ore la coadă ca să-l voteze pe Iohannis.

„Această ceremonie nu ne surprinde și se înscrie în rândul acelor festivități organizate atât la nivel central, cât și local, care au ca scop camuflarea problemelor din învățământul preuniversitar. Asta face și ministrul Educației. Azi face și primul reprezentant al țării, o ceremonie fastuoasă pentru a acoperi problemele reale din învățământ. De altfel, această lege a fost criticată de noi, profesorii, de experții din educație, inclusiv organismele internaționale au adresat critici dure la adresa acestei legi și avem impresia că vorbim, dar nimeni nu ne aude. Toată lumea se declară nemulțumită de aceste Legi ale Educației, iar dl președintele organziează o ceremonie…”, a declarat Adriana Radu.

Profesoara a reproșat și momentul ales pentru o astfel de festivitate: „Și mai e și momentul ales… Ieri s-au anunțat rezultatele de la Bacalaureat, rezultate slabe și foarte slabe. Îi vedem pe inspectori și pe directori lăudându-se cu cele 54 de note de 10. Sunt foarte foarte puține. Și, oricum, elevii cu note mari sunt puțini și e o polarizare a sistemului de învățământ. Rezultatele la Evaluarea Națională sunt și ele foarte, foarte slabe, copii pierduți pe drum…”.

„Dacă facem statistici reale, observăm că unul din doi copii a abandonat școala. Sunt probleme foarte multe în sistem și a căror rezolvare nu o văd prim punerea în aplicarea a acestor legi. Nu poți face reformă într-un sistem de învățământ îmbătrânit, cu foarte puțini bani și cu puțină receptivitate din partea decidenților. Susținerea pentru proiect e doar politică, profesorii, specialiștii, organismele internaționale nu susțin aceste legi”, a insistat profesoara Adriana Radu.

La rândul său, profesorul Corneliu Bjola a susținut că mandatele lui Iohannis la Cotroceni sunt un eșec: „Lasă țara mai prost decât a preluat-o”. Acesta a remarcat apoi faptul că la ceremonia de azi au fost plagiatori sau oameni care, din funcțiile lor, i-au apărat pe plagiatori, iar acest lucru a contrastat cu discursul lui Iohannis despre integritate.

„Să ne amintim de unde a plecat… 2014… Personal am stat patru ore la Londra, la coadă, în 2014, pentru o frază pe care dl Iohannis a menționat-o – că cel care plagiază trei cuvinte nu are loc în politică. Acest lucru s-a dezavuat, s-a terminat foarte rapid. (…) Dincolo de festivism, e un simbol destul de potrivit pentru acest final de mandat, care e un eșec, eșec pentru cei care au avut speranțe”, a mai susținut profesorul Corneliu Bjola.