Instanța unde se judecă cel mai așteptat proces al anului: Miting de susținere pentru Călin Georgescu – VIDEO

Astăzi, la Curtea de Apel, se judecă cel mai așteptat proces al anului, intentat de Călin Georgescu după anularea alegerilor prezidențiale. Dosarul președintelui ales se va judeca mai devreme. Termenul inițial era pe 13 ianuarie. Călin Georgescu a ajuns, luni, la Curtea de Apel București, cu un sfert de oră înainte de judecarea termenului în procesul momentului. Acesta a intrat în intriorul sălii de judecată fără a face declarații. Cel mai probabil, el va vorbi cu presa după ce va afla decizia judecătorilor CAB. Președintele ales, Călin Georgescu, a transmis, duminică seara, un mesaj de ultimă oră în care a anunțat că astăzi va merge la Curtea de Apel pentru a afla verdictul după ce a depus contestație în urma deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențiale. 

Un protest pașnic de solidaritate cu președintele ales Călin Georgescu are loc, la această oră, la Curtea de Apel București, acolo unde se judecă contestația în urma deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențiale. Peste 1.000 de oameni au venit pentru a-și arăta sprijinul pentru Georgescu.

Astăzi, în fața Curții de Apel București, are loc un miting pașnic de solidaritate pentru Călin Georgescu, în contextul în care instanța urmează să pronunțe soluția privind anularea întregului proces de votare. Evenimentul se anunță unul pașnic, de solidaritate cu Călin Georgescu. La protest participă sute de oameni, susținători de-ai lui Călin Georgescu. Protestatarii, care poartă tricolorul, scandează numele lui Călin Georgescu și „Vrem dreptate!”:

Sute de oameni au protestat luni, pe treptele sediului Curţii de Apel Bucureşti (CAB), unde l-au așteptat pe Călin Georgescu. La ora 14.00 a început procesul în care Georgescu contestă decizia prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale. Ședința judecătorilor a început însă cu întârziere din cauza susținătorilor lui Georgescu. Tot luni, Curtea de Apel Bucureşti a infirmat zvonurile conform cărora dosarul ar fi fost mutat la alt complet de judecată, cauza fiind soluţionată de judecătoarea căreia i-a fost repartizată speţa iniţial, respectiv Cristina Ardeleanu.

Este vorba de un proces în care Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii: Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii, dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi Elena Lasconi. Obiectul principal al dosarului se referă la anularea hotărârii BEC, respectiv a deciziilor BEC nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 şi nr. 232D/2024, care se referă la anularea întregului proces electoral şi reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale (CCR).

Pe 6 decembrie, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS. În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro. De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse. Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral”. Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”, încurajarea nemulţumirilor/ provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina.

Pe 24 decembrie, CAB a preschimbat termenul de judecată din data 13.01.2025 ora 11.00 la data de 30.12.2024, ora 14.00. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis pe 16 decembrie că nu are competenţa să soluţioneze contestaţia depusă de Călin Georgescu în legătură cu reluarea alegerilor prezidenţiale, cererea acestuia fiind trimisă la Curtea de Apel Bucureşti.

Guvernul Ciolacu, lovit de trenul protestelor provocate de ordonanța de austeritate

„Ordonanța trenuleț” provoacă frământări sociale înainte de a intra în vigoare. Actul normativ pe care Guvernul Ciolacu se pregătește să-l adopte azi a stârnit deja o serie de reacții din partea sindicatelor din mai multe ramuri și chiar proteste, care se anunță din ce în ce mai mari.

Studenții au mers la guvern luni dimineață, pentru a-și transmite nemulțumirea față de tăierea unor beneficii legate de transportul cu trenul, în vreme ce angajații din penitenciare se pregătesc de un protest la prânz, în Piața Victoriei. Marile federații sindicale din învățământ au transmis un protest comun față de înghețarea salariilor în 2025, iar patronatele din energie avertizează că „taxa pe stâlp” cuprinsă în textul ordonanței amenință investițiile în domeniu. La rândul lor, operatorii din turism se declară vehement împotriva creșterii impozitului pe dividende.

Reprezentanţii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) au mers luni dimineață la Palatul Victoria, pentru a depune la registratura guvernului lista cu cei peste 35.000 de semnatari ai petiţiei „Scoateţi trenuleţul din ordonanţă!” lansată în urmă cu mai puţin de o zi în spaţiul public. Studenții cer eliminarea prevederilor din „ordonanța trenuleț” care limitează reducerea la transportul feroviar.

ANOSR a mai informat, într-un comunicat de presă, că, adiţional petiției, a transmis duminică dimineaţă premierului Marcel Ciolacu, vicepremierului Marian Neacşu şi ministrului Transporturilor şi infrastructurii, Sorin Grindeanu o serie de „justificări şi argumente” referitoare la necesitatea de a menţine nemodificate prevederile art. 128 din Legea nr. 199/2023 aplicate până în prezent, precum şi o solicitare pentru a organiza o întâlnire de urgenţă, înaintea desfăşurării şedinţei de Guvern planificate luni pentru adoptarea proiectului de act normativ, între reprezentanţii studenţilor şi membrii Executivului pentru a discuta în mod direct despre importanţa reducerii de 90% la transportul feroviar pentru studenţi.

Zeci de angajaţi ai Penitenciarului Poarta Albă au protestat luni dimineață în faţa închisorii faţă de măsurile prevăzute de guvern în „ordonanţa trenuleţ” şi afirmă că, prin tăierea unor sporuri, pierderile salariale vor fi de cel puţin 2.000 de lei. Angajaţi s-au strâns, luni dimineaţă, în faţa Penitenciarului Poarta Albă pentru a protesta.

Liderul de sindicat din cadrul penitenciarulului, Bogdan Trăistaru, a declarat că, prin Ordonanţa trenuleţ, nu vor îngheţa salariile, ci este vorba de tăieri salariale. El a explicat că, prin tăierea sporurilor pentru zilele de weekend şi sărbătorile legale pentru personalul care lucrează în operativ, diminuările salariale pentru orice poliţist de penitenciar vor fi de cel puţin 2.000 de lei. El a adăugat că unii din angajaţi vor pleca la Bucureşti, la protestul din faţa Guvernului.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater“ solicită guvernului şi liderilor partidelor aflate la guvernare să-şi respecte angajamentele luate în urma grevei generale din mai – iunie 2023 şi să nu îngheţe salariile angajaţilor din învăţământ, aşa cum apare în proiectul de ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri bugetare (ordonanţa „trenuleţ”).

Într-un comunicat de presă comun, federaţiile din învăţământ precizează că cele mai importante nemulţumiri vizează îngheţarea salariilor în anul 2025, la nivelul celor din luna noiembrie 2024, modul de acordare a voucherelor de vacanţă şi suspendarea aplicării unor legi pe o perioadă îndelungată.

Potrivit sindicaliştilor, acestea sunt doar „o parte a nemulţumirilor” lor, ameninţând cu reluarea unor acţiuni de protest. „În aceste condiţii, este foarte probabil ca, în perioada imediat următoare, primele acţiuni de protest să aibă loc în Piaţa Victoriei din Bucureşti”, avertizează federaţiile sindicale din învăţământ.

Federaţia Patronală a Energiei (FPE) îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu propunerea recentă de introducere a unei taxe de 1,5% aplicabile construcţiilor speciale (aşa numita „taxă pe stâlp”), inclusă în cea mai recentă versiune a „ordonanţei trenuleţ”, şi consideră că această taxă este excesivă şi ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice.

„Federaţia Patronală a Energie (FPE) îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu propunerea recentă de introducere a unei taxe de 1,5% aplicabile construcţiilor speciale (aşa numita „taxă pe stâlp”), inclusă în Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025.

FPE atrage atenţia Guvernului că această măsură a fost propusă fără o consultare transparentă şi fără un dialog social prealabil cu actorii relevanţi din domeniu. Federaţia subliniază că astfel de iniţiative contravin principiilor bunei guvernări şi recentelor promisiuni făcute în cadrul dialogului social dintre Guvern şi patronate. „Deşi FPE înţelege necesitatea Guvernului de a adopta măsuri fiscale pentru asigurarea sustenabilităţii bugetare, consideră că această taxă este excesivă şi ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice”, arată FPE.

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) atrage atenţia asupra unui nou val de măsuri fiscale care riscă să destabilizeze mediul de afaceri din România şi precizează că majorarea impozitului pe dividende, de la 8% la 10%, reprezintă o promisiune încălcată şi o lovitură directă dată investitorilor. Potrivit ANAT, Guvernul recurge la măsuri luate din pix, fără o minimă consultare cu mediul de afaceri, care este direct afectat.

„ANAT atrage atenţia asupra unui nou val de măsuri fiscale care risca să destabilizeze mediul de afaceri din România, într-o manieră care favorizează evaziunea şi loveşte exact în cei care contribuie activ la bugetul naţional – firmele private”, arată ANAT, contestând majorarea impozitului pe dividend, despre care spune că este o promisiune încălcată şi o lovitură directă dată investitorilor.

„Mediul de afaceri este coloana vertebrală a economiei şi generatorul de resurse pentru bugetul naţional. Respingem categoric această măsură fiscală nedreaptă, care subminează eforturile întreprinzătorilor de a investi şi de a crea locuri de muncă. Solicităm Guvernului să retragă această măsură, să iniţieze consultări reale cu mediul de afaceri şi să prezinte soluţii de reformare a cheltuielilor publice, pentru o economie sustenabilă”, mai spun aceştia.

Polișiștii anunță, de asemenea, proteste în fața Guvernului pentru a-și exprima dezacordul față de măsurile fiscal-bugetare „dezastruoase pe care actuala coaliție politică le preconizează pentru anul următor.”

„În fapt, prin OUG ,,trenuleț” se are în vedere un set de măsuri așa-zise de austeritate, care contrastează cu promisiunile premierului, făcute public, în cadrul conferinței de presă, după învestirea de zilele trecute a actualului Guvern. Proiectului actului normativ în discuție vizează mai multe ciuntiri salariale și înghețarea tuturor pensiilor”, se arată într-un comunicat de presă al Sindicatului Național al Polițiștilor.