Profesorii și studenții, revoltați de Ordonanța austerității. „România se poziţionează după ţări precum Uganda, Zambia, Benin, în privința PIB-ului alocat educaţiei”

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater“ solicită Guvernului şi liderilor partidelor aflate la guvernare să-şi respecte angajamentele luate în urma grevei generale din mai – iunie 2023 şi să nu îngheţe salariile angajaţilor din învăţământ, aşa cum apare în proiectul de ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri bugetare (ordonanţa „trenuleţ”). De asemenea, consideră sindicaliştii, acest proiect vine şi cu alte măsuri care vor aduce prejudicii învăţământului românesc. În acest context, sindicaliştii ameninţă cu proteste în Piaţa Victoriei din Capitală.

Într-un comunicat de presă comun, federaţiile din învăţământ precizează că cele mai importante nemulţumiri vizează îngheţarea salariilor în anul 2025, la nivelul celor din luna noiembrie 2024, modul de acordare a voucherelor de vacanţă şi suspendarea aplicării unor legi pe o perioadă îndelungată. Astfel, sindicaliştii consideră că prin măsura privind îngheţarea salariilor în 2025, „se calcă în picioare Declaraţia politică din anul 2023 a preşedinţilor PSD şi PNL referitoare la Educaţie, publicată în Monitorul Oficial, angajamentele publice ale aceloraşi preşedinţi referitoare la salarizarea în învăţământ, prevederile OUG nr. 57/2023, precum şi promisiunile recente ale guvernanţilor, conform cărora, în anul 2025, salariaţii din învăţământ vor primi încă o majorare salarială, astfel încât, să se respecte angajamentele luate în timpul amplelor proteste din învăţământ, din anul 2023”.

„Nu trebuie să se uite un lucru: Şi promisiunile trebuie respectate, la fel ca prevederile legale!”, avertizează sindicaliştii.

Referitor la salarizarea din învăţământ, federaţiile sindicale consideră că şi după majorările consistente din anii 2023 şi 2024, salariul unui profesor debutant a ajuns la aproximativ 4000 de lei net, „salariu insuficient, ţinând cont de importanţa muncii prestate şi de costurile vieţii din România”.

„În mod normal, astăzi, un profesor debutant ar trebui să primească cel puţin 6000 de lei net, salariu pe care îl are, din păcate, un profesor spre sfârşitul carierei. Este de apreciat faptul că Guvernul României continuă să investească în infrastructură, să reindustrializeze România, dar nu trebuie să uite faptul că investiţia cea mai profitabilă este cea în educaţie, domeniu strategic al oricărei ţări, fără a fi omisă resursa ei umană”, se arată în comunicatul citat.

Potrivit aceleiaşi surse, Guvernul României ar trebui să intre în alertă, ţinând cont de Raportul UNESCO pentru anul 2023 referitor la educaţie, conform căruia România ocupă locul 123 în lume din 171 de state analizate, în ceea ce priveşte sumele alocate pentru educaţie.

„Faptul că România se poziţionează după ţări precum Uganda, Zambia, Benin, în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat educaţiei, trebuie să dea serios de gândit guvernanţilor”, susţin sindicaliştii.

În ceea ce priveşte modul în care se intenţionează acordarea voucherelor de vacanţă (800 de lei de la Guvern, cu condiţia ca salariatul să achiziţioneze pachete turistice de cel puţin 1600 de lei), sindicaliştii susţin că această măsură îi va afecta, în primul rând, pe salariaţii cu venituri mici, care nu-şi vor permite să completeze cu cel puţin 800 de lei sumele pentru a-şi achiziţiona astfel de pachete turistice.

„Guvernul, dacă nu-şi permite să acorde aproximativ 1400 de lei, aşa cum a făcut-o până acum, ar fi bine să acorde măcar acei 800 de lei, fără să mai impună şi coparticiparea de minimum 800 de lei. Altfel, vor pierde şi salariaţii, vor pierde şi patronatele din turism şi, implicit, statul român”, menţionează federaţiile sindicale.

Referitor la suspendarea aplicării unor prevederi din Legile Învăţământului Preuniversitar şi Învăţământului Superior până în anul şcolar/ universitar 2026-2027, propusă de Guvern, sindicaliştii consideră „anormal şi revoltător” ca anumite prevederi ale celor două legi „să fie suspendate pentru o perioadă atât de îndelungată”.

„Colegii întreabă, pe bună dreptate, de ce au fost prinse în aceste Legi dacă nu se aplică? Nu este normal să se facă experimente „pavloviene” cu salariaţii din învăţământ!”, se arată în comunictul citat.

Printre cele mai importante articole suspendate se numără: alocarea pentru sistemul educaţional a unui procent de minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, acordarea de vouchere educaţionale în cuantum fix pentru servicii de sprijin, intervenţii psihopedagogice şi materiale-suport, pentru participare la manifestări ştiinţifice sau de participare la cursuri de perfecţionare în domeniul funcţiei ocupate, reducerea numărului de elevi în învăţământul liceal, inclusiv în cel dual, reducerea cu două ore a normei didactice pentru cadrele didactice implicate în proiecte europene şi pentru cele care au o vechime de minimum 15 ani şi gradul didactic I, majorarea cu 25% a costului standard pentru unităţile de învăţământ defavorizate, decontarea cheltuielilor de transport pentru personalul din învăţământul preuniversitar şi universitar, acordarea premiului pentru activitate suplimentară de 2% din fondul de salarii de la nivelul unităţii.

„De asemenea, o mare incertitudine este cea referitoare la legea salarizării. Promisiunea este că această lege se va finaliza în prima parte a anului viitor, după adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2025, iar incertitudinea este: de când se va aplica această lege? Guvernul a anunţat că, în următorii ani, trebuie să scadă deficitul bugetar până la 3%, faţă de 8,5% cât este în prezent, iar punerea în aplicare a legii salarizării implică fonduri suplimentare. Le va găsi, oare, Guvernul?”, se mai menţionează în comunicatul citat.

Potrivit sindicaliştilor, acestea sunt doar „o parte a nemulţumirilor” lor, ameninţând cu reluarea unor acţiuni de protest.

„În aceste condiţii, este foarte probabil ca, în perioada imediat următoare, primele acţiuni de protest să aibă loc în Piaţa Victoriei din Bucureşti”, avertizează federaţiile sindicale din învăţământ.

Uniunea Naţională a Studenţilor din România ameninţă cu proteste

Uniunea Naţională a Studenţilor din România le solicită guvernanţilor restabilirea facilităţilor pentru studenţi şi elevi – de la burse şi transport gratuit, până la alte beneficii esenţiale, precum şi implementarea unor politici coerente, pe termen lung, care să trateze Educaţia ca pe un domeniu strategic şi nu ca pe un simplu capitol bugetar.

„UNSR anunţă ferm că, dacă vocea studenţilor va continua să fie ignorată, iar Educaţia va rămâne ultima pe lista de priorităţi, va urma un protest de amploare. Educaţia este cheia către un viitor mai bun pentru România, iar decidenţii trebuie să înţeleagă că nu mai putem accepta compromisuri şi promisiuni deşarte. Acum este momentul pentru acţiuni concrete”, se arată într-un comunicat al UNSR, transmis duminică seara AGERPRES.

Reacţia Uniunii Studenţilor vine în contextul în care, duminică, Ministerul Finanţelor a publicat în transparenţă proiectul de ordonanţă privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru anul 2025.

„Educaţia reprezintă fundaţia oricărei societăţi prospere şi democratice. Totuşi, realitatea din România arată că sistemul educaţional continuă să fie marginalizat prin politici care subminează viitorul generaţiilor actuale şi viitoare. În vechea Lege a Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 se prevedea alocarea a 6% din PIB pentru învăţământ, însă această obligaţie legală nu a fost niciodată respectată. În loc să ne apropiem de acest deziderat, guvernanţii se pregătesc să diminueze şi bruma de finanţare rămasă pentru anii următori. De altfel, se estimează că bugetul alocat Educaţiei în 2025 va fi şi mai mic decât în ultimii doi – trei ani – o situaţie care nu s-a mai repetat din 2009. Aşadar? Suntem în criză sau ne batem joc de educaţie? Această tendinţă de a „economisi” pe seama învăţământului este o dovadă a lipsei de viziune şi de responsabilitate faţă de dezvoltarea economică, socială şi culturală a României”, susţin reprezentanţii UNSR.

Potrivit acestora, „la situaţia dramatică a subfinanţării se adaugă şi tăierea sistematică a facilităţilor esenţiale pentru elevi şi studenţi”.

„Lansat cu mare entuziasm de preşedintele ţării, proiectul „România Educată” promitea o schimbare sistemică profundă. În practică, a rămas doar un set de declaraţii sforăitoare, fără efecte concrete asupra elevilor, studenţilor şi profesorilor. Suntem, în continuare, departe de a avea un sistem educaţional modern şi incluziv”, subliniază UNSR, conform Agerpres.

Proiectul Ordonanţei „trenuleţ” prevede că, în anul 2025, valoarea costului standard pentru fondul de burse şi protecţie socială în lei pe student se menţine la nivelul aferent lunii noiembrie 2024.

Studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate beneficiază de tarif redus cu 90% pe transportul intern auto şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a doar pe distanţa/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituţia, pe tot parcursul anului universitar şi de tarif redus cu 90% pe mijloacele de transport local în comun şi transportul cu metroul, pe tot parcursul anului universitar, în localitatea în care îşi are sediul instituţia de învăţământ superior, arată documentul. De asemenea, potrivit acestuia, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025 se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional.

Pentru anul şcolar 2025 – 2026, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează: bursă de merit – 450 lei/lună; bursă de rezilienţă – 300 lei/lună; bursă socială – 300 lei/lună; bursă tehnologică – 300 lei/lună.