Guvernul a publicat forma finală a Legii privind măsurile fiscale. Ciolacu lovește în tot ce prinde: Marile și micile afaceri, bugetari, oameni de rând, nimic nu scapă! DOCUMENT

| |
ciolacu 5

Guvernul a publicat în transparență decizională Legea privind măsurile fiscale, prin intermediul căreia se vor desființa 200.000 de posturi în sistemul bugetar, dar se vor introduce și o serie de măsuri fiscale care vor avea un impact major asupra cetățenilor. Premierul Marcel Ciolacu va merge în fața Parlamentului, în cursul acestei săptămâni, unde își va angaja răspunderea pe acest proiect de lege.

ART.I (1) Prezenta lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României pe termen lung astfel încât Statul Român și unitățile sale administrativ teritoriale să poată susține din fonduri publice finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor la un nivel calitativ și competitiv impus de standardele europene prin regulamentele existente în acest sens;

(2) Pentru a asigura scopul menționat la alin.(1) prezenta lege reglementează următoarele categorii de măsuri specifice:

a) măsuri financiar-fiscale pentru a asigura o utilizare eficientă a resurselor fiscale ale Statului Român, a gestiona corespunzător prin politici fiscale prudente zonele de optimizare fiscală, a restructura și gestiona facilitățile fiscale în perioade de deficit bugetar excesiv, a asigura gestionarea dezechilibrelor fiscale din marile sisteme publice;

b) măsuri pentru a înlătura risipa de fonduri publice dar și pentru a administra patrimoniul statului și activele publice prin intermediul operatorilor economici deținuți de Statul Român, unitățile administrativ teritoriale precum și de alte entități publice;

c) măsuri pentru a combate evaziunea fiscală în scopul sancționării faptelor și actelor de comerț considerate ilitice dar și pentru a sancționa faptele contravenționale și penale în domeniul fiscal pentru a consolida disciplina financiar-fiscală precum și pentru a valorifica în mod corespunzător resursele fiscale ale Statului Român și a unităților sale administrativ teritoriale;

Pricipalele modificări fiscale:

– Impozit minim pe cifra de afaceri – companiile cu afaceri mai mari de 50 mil. euro vor plăti impozitul minim pe cifra de afaceri, în cazul în care impozitul pe profit ar fi mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri;

– Impozit pe cifra de afaceri pentru bănci – cifra de afaceri a băncilor se calculează ca veniturile din dobânzi şi impozitul este de 1%.

– Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:

a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro;

b) 3%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro sau care desfăşoară activităţi în producţie de software, restaurante, catering, baruri, stomatologie etc.

– Scutirea de impozit pe venit se aplică la un singur angajator/plătitor, pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei inclusiv obţinute din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoana fizică. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.

–  Se elimină scutirea la plata contribuţiilor sociale de sănătate pentru angajaţii din construcţii şi scutirea la plata contribuţiilor sociale de sănătate pentru angajaţii din sectorul agricol şi din industria alimentară;

–  Creşte TVA de la 5% la 9% pentru serviciile constând în permiterea accesului la parcuri de distracţii şi parcuri recreative, livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale (maximum 120 mp.), inclusiv a terenului pe care sunt construite, livrarea de energie termică, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute; livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă.

– Impozit de 5% pe tranzacţiile imobiliare cu clădiri rezidenţiale. Se calculează, la prima vânzare, prin aplicarea unei cote de 5% asupra preţului de vânzare al fiecărei clădiri rezidenţiale vândute, din care se scade valoarea de 600.000 lei, fără a lua în considerare taxa pe valoarea adăugată aferentă.

– Impozit special de 0,3% pentru locuinţe de peste 500.000 de euro şi maşini de peste 75.000 de euro.

Măsuri pentru încetinirea cheltuielilor:

– Numărul total al posturilor de demnitate publică efectiv ocupate aferente funcţiilor de secretari de stat, consilieri de stat, subsecretari de stat, vicepreşedinţi şi a funcţiilor asimilate acestora se reduce până cel târziu la data de 1 ianuarie 2024 cu minimum 25%;

– Numărul de posturi de consilieri din cadrul cabinetului cancelariei precum şi numărul de posturi din cadrul autorităţilor publice de interes local se reduc cu 50% din totalul numărului de posturi aprobate până cel târziu la data de 1 noiembrie 2023;

– Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcţii aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se desfiinţează;

– Personalul cu funcţii de conducere eliberat din funcţia de conducere deţinută ca urmare a reorganizării activităţii beneficiază de drepturile prevăzute de lege. Acesta are dreptul de a ocupa o funcţie publică de conducere vacantă de acelaşi nivel sau o funcţie publică de conducere de nivel ierarhic inferior vacantă, pentru care îndeplineşte condiţiile de ocupare; instituţiile publice publice acordă, anual, vouchere de vacanţă în cuantum de 1.600 lei, în perioada 1 ianuarie 2024 -31 decembrie 2026, personalului ale căror salarii lunare de încadrare sunt de pană la 14.000 lei.

– Pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, sporul nu poate fi mai mare de 15% din salariul de bază şi nu mai mult de 1.500 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective;

– Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fonduri publice sunt de maximum 25 lei/lună/aparat de telefonie mobilă;

– Până la data de 1 ianuarie 2024 direcţiile de sănătate publică (DSP), sanitar-veterinare, judeţene şcolare etc. se reorganizează la nivel de direcţii regionale în cadrul fiecărei regiuni şi cu structuri teritoriale fără personalitate juridică la nivel judeţean. Numărul consilierilor din cabinetele preşedinţilor consiliilor de administraţie, preşedinţilor, vicepreşedinţilor, directorilor generali, directorilor generali adjuncţi precum şi din alte cabinete ale conducătorilor de la nivelul operatorilor economici se reduce cu 50% din numărul de posturi aprobate.

Prin proiectul de lege se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2024 serviciile publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale se transferă în autoritatea/coordonarea/subordonarea autorităților publice județene;

Fac parte din categoriile de servicii publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale în sensul alin.(1) următoarele:

a) Direcțiile Județene de familie și tineret care se află în coordonarea /subordonarea/autoritatea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse sau după caz cele aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea Agenției Naționale pentru Sport sau în coordonarea/autoritatea/subordonarea altor structuri/entități similare;

b) Direcții Județene de Tineret și Sport sau după caz Direcțiile Județene de Sport care se află în coordonarea/subordonarea Agenției Națională pentru Sport;

c) Casele Județene ale Elevilor și patrimoniul aferent aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea Ministerului Educației;

– Odată cu descentralizarea serviciilor publice de interes național și transferul activității acestora către autoritățile publice județene are loc și transferul de patrimoniu precum și a fondurilor necesare pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a acestora; – –

– Transferul personalului încadrat pe posturi, a patrimoniului, activitățile și responsabilitățile transferate, fondurile necesare care urmează a fi alocate se va face prin lege la propunerea Guvernului României și inițiativa ministerelor de linie care au în responsabilitate coordonarea serviciilor publice menționate; Serviciile publice descentralizate) se află în coordonare metodologică a ministerelor de linie și subordonarea autorităților publice județene și implementează politicile și strategiile publice de interes național inclusiv programe naționale care sunt date în implementare direcțiilor județene;

Se desființează zeci de instituții:

Prin prezenta lege institutele, centrele sau stațiunile de cercetare – dezvoltare, respectiv institutele naționale de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 7 din OG 57/2002 privind cercetarea ştiințifică și dezvoltarea tehnologică publicată în Monitorul Oficial al României 643 din 30 august 2002, încadrate în clasa a III – a de performanță în urma evaluării performanței pentru integrare desfășurată în baza Legii 25/2023 fuzionează cu alte organizații de cercetare sau se desființează si se lichidează la propunerea ordonatorilor principali de credite în subordonarea/coordonarea/autoritatea cărora acestea se află.

Procesul de evaluare a performanței pentru integrare se desfășoară prin grija ordonatorilor principali de credite în subordinea/coordonarea/autoritatea institutele, centrele sau stațiunile de cercetare – dezvoltare se află până cel târziu la data de 31 decembrie 2024;

Până la data de 31 decembrie 2024 ordonatorii principali de credite au obligația de a lua măsurile pe care le consideră necesare astfel încât cheltuielile de personal respectiv cheltuielile materiale și servicii pentru toate institutele, centrele sau stațiunile de cercetare – dezvoltare, respectiv institutele naționale de cercetare – dezvoltare aflate în subordonarea/coordonarea/autoritatea lor și încadrate în clasa a III – a de performanță să fie reduse cu cel puțin 15% față de execuția bugetară a cheltuielilor înregistrate conform legii în contul de execuție bugetară la data de 31 decembrie 2023.

Lista produselor și serviciilor pentru care va crește TVA:

1. Se propune revizuirea semnificației expresiei locuințe care în momentul livrării pot fi locuite ca atare, în sensul introducerii și a unor condiții cu privire la gradul de finisare a locuințelor și la dotările necesare. Această măsură vizează atingerea următoarelor obiective:

– stabilirea unui grad de finisare/dotare a locuințelor prin care să se asigure că se va aplica TVA în cotă redusă numai pentru acele locuințe care chiar pot fi locuite de beneficiari fără a necesita investiții suplimentare semnificative;

– evitarea aplicării neunitare a cotei reduse de TVA și a incertitudinii furnizorilor cu privire la cota de TVA corectă, prin detalierea expresă la nivelul legii a finisajelor/dotărilor necesare în vederea aplicării cotei reduse de TVA.

2. Se propune menținerea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziții, cinematografe și evenimente culturale, altele decât cele scutite conform art. 292 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, livrarea de lemn de foc și energie termică.

– trecerea de la cota de 5% la cota de 9% pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă), iar pentru celelalte operațiuni să se aplice cota standard de TVA.

Pentru trecerea de la aplicarea cotei de 5% la 9% pentru livrarea de locuințe, este necesară și introducerea unor dispoziții tranzitorii. De asemenea, se propune trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.

Aceste măsuri derivă din recomandările din raportul Băncii Mondiale cu privire la eliminarea cotelor reduse de TVA distributive (eliminare amânată sau etapizată) și nedistributive(eliminare imediată). Totodată, se propun și modificări ale textului referitor la cota redusă aplicabilă livrării şi instalării de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, precum și modificări ale declarațiilor pe propria răspundere prevăzute de lege pentru aplicarea cotei reduse pentru aceste operațiuni, în prezent nefiind corelate.

3. La art. 294 alin. (5) se propune eliminarea scutirii de TVA cu drept de deducere aplicabile operațiunilor efectuate către unități spitalicești de stat.

Cum va crește TVA:

3. livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare. Orice persoană fizică poate achiziționa, începând cu data de 1 ianuarie 2024, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuință a cărei valoare nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 9%.

Conform legii, se introduce impozitul de 1% pentru microintreprinderile cu cifră de afaceri de până în 60.000 de euro și 3% pentru microîntreprinderile care depășesc 60.000 de euro.

„În prezent, există o singură cota de impozitare de 1% pentru toți contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, fără a se structura impozitarea acestora în funcție de în funcție de marjele de profit. În cadrul Raportului privind sistemul fiscal din România, inclusiv analiza comparativă și recomandări pentru reforma cadrului fiscal, denumit în continuare Raport, printre alte aspecte referitoare la sistemul de impozitare pentru microîntreprinderi, Banca Mondială a analizat și cota de impozitare a microîntreprinderilor, opinând că actuala cotă de impozitare de 1%, trebuie revizuită în funcție de marjele de profit înregistrate de microîntreprinderi. Luând în considerare cota de impozitare a impozitului pe profit de 16%, Banca Mondială consideră că aplicarea unei cote de impozitare a veniturilor unei microîntreprinderi, de 1%, corespunde efectiv la o marjă de profit de 6,25%, după deducerile fiscale permise de lege. Prin referire la analiza efectuată de Fondul Monetar Internațional (2022), care sugerează că marja medie de profit a IMM-urilor cu angajați este de aproximativ 12%, Banca Mondială opinează că, o cotă de impozitare de 1% este o cotă scăzută pentru microîntreprinderile cu angajați.”, arată Ministerul de Finanțe.

Cum se calculează impozitul

Se reglementează două cote de impozitare, în funcție de veniturile realizate și natura activităților desfășurate:

a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit.b) pct. 2;

b) 3%, pentru microîntreprinderile care: 1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau 2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană. Cotele de impozitare, menționate mai sus, aplicabile veniturilor microîntreprinderilor se reglementează începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Guvernul crește valoarea voucherelor de vacanță, dar le și impozitează

Guvernul a publicat în transparență decizională Legea privind măsurile fiscale, prin intermediul căreia se vor produce modificări majore în sistemul fiscal din România. Premierul Marcel Ciolacu va merge în fața Parlamentului, în cursul acestei săptămâni, unde își va angaja răspunderea pe acest proiect de lege.

În proiectul de lege este prevăzut faptul că va crește valoarea voucherelor de vacanță la suma de 1600 de lei/angajat, dar până la salariul de 8000 de lei net. Asta înseamnă că toți angajații din sistemul bugetar care depășesc 8000 de lei net nu vor mai încasa vouchere de vacanță.

De asemenea, la voucherele de vacanță, angajații vor plăti Contribuții de Asigurări Sociale.

Cum se vor acorda voucherele de vacanță:

(2) Instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, acordă, anual vouchere de vacanță în cuantum de 1.600 lei, în perioada 1 ianuarie 2024 -31 decembrie 2026, personalului ale căror salarii nete lunare de încadrare sunt de pană la 8.000 lei.;”

  1. 9. La articolul 157, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate sumele prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. d), art. 141 lit. d) şi art. 142 cu excepția sumelor reprezentând valoarea nominală a biletelor de valoare sub forma tichetelor de masă și a voucherelor de vacanţă, acordate potrivit legii, sau, după caz, echivalentul în lei a tichetelor de masă, în aceleași limite și condiții, precum și cu aceleași destinații ca cele prevăzute de lege pentru acestea, acordate angajaților care nu beneficiază de astfel de bilete de valoare.”

Excepție pentru instituțiile de forță

(3) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2026 pentru personalul militar, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională ale căror solde nete lunare / salarii nete lunare sunt de până la 8.000 lei inclusiv, se decontează serviciile turistice prestate de orice structură de primire turistică clasificată aflată pe teritoriul României, achiziţionate direct sau prin intermediul unei agenţii de turism licenţiate, în limita a 1.600 lei anual pentru un salariat.”

Se schimbă complet definiția locuinței și se plătește TVA diferențiat

În termeni populari, în România locuințele pot fi: la roșu, la gri sau la cheie. Tocmai aici se genera multă confuzie, iar Guvernul vine să explice exact ce înseamnă o „locuință dată la cheie”. Mai mult, pentru o astfel de locuință vor exista facitiăți la plata TVA.

Ce propune Guvernul:

1. Se propune revizuirea semnificației expresiei locuințe care în momentul livrării pot fi locuite ca atare, în sensul introducerii și a unor condiții cu privire la gradul de finisare a locuințelor și la dotările necesare.

Această măsură vizează atingerea următoarelor obiective:

– stabilirea unui grad de finisare/dotare a locuințelor prin care să se asigure că se va aplica TVA în cotă redusă numai pentru acele locuințe care chiar pot fi locuite de beneficiari fără a necesita investiții suplimentare semnificative;

– evitarea aplicării neunitare a cotei reduse de TVA și a incertitudinii furnizorilor cu privire la cota de TVA corectă, prin detalierea expresă la nivelul legii a finisajelor/dotărilor necesare în vederea aplicării cotei reduse de TVA.

Noua definiție a locuinței ”la cheie”:

„16^1. locuințe care în momentul livrării pot fi locuite ca atare, în sensul art. 291 alin. (2) lit. m) pct. 3, reprezintă locuințele care la data livrării îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) acces liber individual la spațiul locuibil, fără tulburarea posesiei și a folosinței exclusive a spațiului deținut de către o altă persoană sau familie;

b) acces la energia electrică şi apă potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate şi a reziduurilor menajere;

c) sunt formate cel puțin dintr-un spațiu pentru odihnă, un spațiu pentru pregătirea hranei şi un grup sanitar;

d) finisajele exterioare includ cel puțin: acoperiș dacă, în funcție de tipul construcției, este prevăzut acest element constructiv, geamuri, ușă de/la intrare;

e) finisajele interioare includ cel puțin: pereți finisați cu vopsea, tapet, faianță sau alte elemente utilizate pentru finisare, podele finisate cu gresie, parchet sau alte elemente utilizate pentru finisare, uși interioare, în funcție de proiect;

f) instalații sanitare și obiecte sanitare, respectiv vas WC, lavoar și spălător cu cuvă, cu bateriile aferente;

g) instalații electrice, inclusiv tablou, doze, întrerupătoare/comutatoare și prize.”

Notarii publici au obligația:

a) să verifice îndeplinirea condiției referitoare la achiziția unei singure locuințe a cărei valoare nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de TVA , prin consultarea «Registrului achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA», înainte de autentificarea actelor juridice între vii care au ca obiect transferul dreptului de proprietate sau plata în avans pentru achiziția unei astfel de locuințe şi, în situația în care constată că nu este îndeplinită această condiție, să le autentifice doar dacă livrarea se efectuează cu cota standard de TVA.

Ciolacu se ia la trântă cu marile bănci și multinaționalele

Până acum, băncile și multinaționalele găseau ”artificii” prin care să evite plata impozitelor în România. Conform noii legi, aceste instituții nu vor mai avea această posibilitate și fie vor plăti impozit pe profit, fie vor plăti impozit 1% din cifra de afaceri.

Cum se va institui acest impozit special

Se instituie un impozit minim pe cifra de afaceri pentru întărirea disciplinei fiscale care să asigure o contribuție minimă datorată de un contribuabil plătitor de impozit pe profit pentru situația în care impozitul pe profit, determinat pe baza prevederilor generale ale titlului II din Codul fiscal, este mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri.

Acesta se datorează, în situația în care contribuabilul înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.

Regulile sunt stabilite și pentru cazul în care rezultatul fiscal cumulat la sfârșitul trimestrului/anului de calcul este pierdere fiscală sau profit impozabil dar nu datorează impozit pe profit deoarece se află în perioada de recuperare a pierderii fiscale.

Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se determină astfel:

IMCA = 1%*(VT – Vs – I – A), unde:

VT = venituri totale;

Vs = venituri care se scad din veniturile totale (cum ar fi: veniturile neimpozabile, veniturile aferente costurilor stocurilor serviciilor în curs de execuție, veniturile din producția de imobilizări corporale şi necorporale neincluse valoarea achiziției/producției de active, veniturile din subvenţii, veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii);

I = valoarea achiziției/producției de active efectuată în trimestru/anul de calcul, începând cu anul fiscal 2024, respectiv cu anul fiscal modificat care începe în anul 2024; în cazul în care activele se realizează pe parcursul mai multor ani consecutivi, valoarea luată în calcul pentru determinarea acestui indicator este cea înregistrată în evidența contabilă aferentă trimestrului/anului de calcul, după caz;

A = amortizarea contabilă a activelor achiziționate/produse înainte de 1 ianuarie 2024/prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024.

Cuprinderea în formula de calcul a impozitului minim pe cifra de afaceri a investițiilor are drept scop menținerea resurselor financiare necesare pentru finanțarea acestora. Activele luate în calcul pentru determinarea indicatorilor I și A sunt cele stabilite prin ordin al ministrului finanţelor.

Sunt reglementate reguli și pentru:

• impozitul pe profit cu care se efectuează comparația, respectiv faptul că acesta reprezintă impozitul pe profit înainte de scăderea sumelor potrivit legii, ajustat astfel: din acest impozit pe profit se scad sumele reprezentând sponsorizare/mecenat, alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare, precum și reducerea conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative, după caz, și nu se scad sumele reprezentând impozitul pe profit scutit potrivit art. 22 și impozitul pe profit scutit potrivit Legii cooperației agricole nr. 566/2004, după caz;

• efectuarea comparației în funcție de sistemul de plată a impozitului (trimestrial, anual cu plăți anticipate sau fără plăți anticipate);

• efectuarea comparației în cazul contribuabililor care aplică regulile de consolidare fiscală (grup fiscal). Impozitul suplimentar În cazul instituțiilor de credit – persoane juridice române şi al sucursalelor din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine, impozitul suplimentar este un impozit calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri, care cuprinde:

a) venituri din dobânzi;

b) venituri din dividende;

c) venituri din taxe şi comisioane;

d) câştiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;

e) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net;

f) câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; g) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;

h) câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net; i) diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net; j) câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net;

k) alte venituri din exploatare. Impozitul suplimentar reprezintă cheltuială nedeductibilă la determinarea rezultatului fiscal. Impozitului minim/ impozitul suplimentar pe cifra de afaceri se datorează începând cu data de 1 ianuarie 2024 iar pentru contribuabilii care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic prevederile se aplică începând cu prima zi a anului fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz.

Ce prevede noua lege:

(5) În sensul prezentului articol, pentru efectuarea comparației potrivit alin. (1),  impozitul pe profit trimestrial/anual reprezintă impozitul pe profit înainte de scăderea sumelor potrivit legii, ajustat astfel: din acest impozit pe profit se scad sumele reprezentând sponsorizare/mecenat, alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare, precum și reducerea conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative, după caz, și nu se scad sumele reprezentând creditul fiscal extern, impozitul pe profit scutit potrivit art. 22 și impozitul pe profit scutit potrivit Legii cooperației agricole nr. 566/2004, după caz.

(6) În cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de plată cu efectuarea de plăți anticipate, prevederile alin. (1) – (5) se aplică pentru trimestrele I, II și III ale fiecărui an fiscal/an fiscal modificat, prin compararea impozitului minim pe cifra de afaceri, determinat potrivit alin. (3), cu plățile anticipate, urmând ca definitivarea impozitului pe profit anual să se efectueze până la termenul de depunere a declarației anuale de impozit pe profit. Comparația se efectuează astfel:

a) pentru trimestrul I, impozit minim pe cifra de afaceri, determinat potrivit alin. (3), se compară cu plata anticipată aferentă acestui trimestru;

b) pentru trimestrul II, impozit minim pe cifra de afaceri, determinat potrivit alin. (3), se compară cu suma plăților anticipate aferente trimestrului I și II;

c) pentru trimestrul III, impozit minim pe cifra de afaceri, determinat potrivit alin. (3), se compară cu suma plăților anticipate aferente trimestrului I, II și III.

(7) În cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de plată fără efectuarea de plăți anticipate, prevederile alin. (1) – (5) se aplică pentru determinarea impozitului pe profit anual.

(8) În cazul grupului fiscal, prevederile alin. (1) – (7), (9) și (10) se aplică în mod corespunzător de către membrii/persoana juridică responsabilă având în vedere și următoarele reguli:

a) în cazul în care grupul fiscal aplică sistemul de plată trimestrial, fiecare membru al grupului fiscal calculează, trimestrial/anual, după caz, impozitul minim pe cifra de afaceri, potrivit formulei de calcul prevăzută la alin. (3), în funcție de situația individuală, și îl comunică persoanei juridice responsabile;

b) în cazul în care grupul fiscal aplică sistemul anual de plată cu efectuarea de plăți anticipate, fiecare membru al grupului fiscal calculează trimestrial impozitul minim pe cifra de afaceri, potrivit formulei de calcul prevăzută la alin. (3), în funcție de situația individuală, și îl comunică persoanei juridice responsabile; pentru definitivarea impozitului pe profit anual, fiecare membru al grupului fiscal calculează impozitul minim pe cifra de afaceri, potrivit formulei de calcul prevăzute la alin. (3), în funcție de situația individuală, și îl comunică persoanei juridice responsabile;

c) în cazul în care grupul fiscal aplică sistemul anual de plată fără efectuarea de plăți anticipate, pentru determinarea impozitului pe profit anual, fiecare membru al grupului fiscal calculează impozitul minim pe cifra de afaceri, potrivit formulei de calcul prevăzute la alin. (3), în funcție de situația individuală, și îl comunică persoanei juridice responsabile;

d) persoana juridică responsabilă compară impozitul pe profit trimestrial/anual determinat la nivelul grupului, respectiv plățile anticipate, după caz, cu valoarea însumată a impozitelor minime pe cifra de afaceri transmise de membrii grupului fiscal, urmând să aplice prevederile alin. (1) coroborate cu cele ale alin. (5)-(7) și (9). În cazul în care, rezultatul fiscal al grupului este pierdere fiscală, impozitul grupului se datorează la nivelul valorii însumate a impozitelor minime pe cifra de afaceri transmise de membrii grupului.

(9) În cazul în care contribuabilul datorează impozit minim pe cifra de afaceri din acesta nu se scad sumele reprezentând impozitul pe profit scutit sau redus, sponsorizare/mecenat, alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare, precum și reducerea conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative.

(10) Activele luate în calcul, data intării acestora în patroimoniu pentru determinarea indicatorilor I și A prevăzuți la alin. (3) sunt cele stabilite prin ordin al ministrului finanţelor. Ordinul ministrului finanţelor se emite în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(11) Pentru contribuabilii care intră sub incidența prevederilor art. 16 alin.(5), prevederile prezentului articol se aplică începând cu anul fiscal modificat care începe în anul 2024.

Impozit suplimentar pentru instituțiile de credit:

(1) Prin excepție de la art. 181, instituțiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri.

(2) Pentru aplicarea alin. (1), cifra de afaceri  cuprinde:

a) venituri din dobânzi;

b) venituri din dividende;

c) venituri din taxe şi comisioane;

d) câştiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;

e) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net;

f) câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;

g) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;

h) câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;

i) diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net;

j) câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net;

k) alte venituri din exploatare.

(3) Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, declară şi plătește trimestrial, astfel:

a) pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata;

b) pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

(4) Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri reprezintă cheltuială nedeductibilă.

(5) Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferență între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal și impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

(6) În cazul grupului fiscal, prevederile alin.(1)-(5) se aplică în mod corespunzător de către membri, în funcție de situația individuală.

(7) Modelul şi conţinutul declaraţiei impozitului suplimentar se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se emite în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(8) Impozitul suplimentar reprezintă venit la bugetul de stat şi se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.”

1. La articolul 51, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:

a)  1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2;

b) 3%, pentru microîntreprinderile care:

1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau

2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii  privind tehnologia informației, 5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocați potrivit legii,  8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 –  Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.”

Mașinile și telefoanele de lux sunt eliminate

Conform noii legi, bugetarii vor putea achiziționa telefoane care costă maxim 500 de lei/aparat. De asemenea, abonamentele de telefonie mobilă nu vor putea fi mai mari de 25 de lei/lună.

La capitolul mașini, nu se mai pot achiziționa vehicule mai scumpe de 23.000 de euro, inclusiv TVA. De asemenea, numărul mașinilor din instituțiile publice va fi unul limitat.

Art. XXVIII (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei  legi achiziția de aparate de telefonie mobilă în entitățile publice nu poate depăși cuantumul de maxim 500 lei/aparat de telefonie mobil achiziționat;

(2) Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fonduri publice sunt de maxim 25 lei/lună/aparat de telefonie mobilă;

(3) Eventualele depășiri ale costului de achiziție pentru aparatele de telefonie mobilă sau ale costurilor cu abonamentele lunare de telefonie mobilă sunt suportate de personalul încadrat beneficiar al serviciilor de telefonie mobilă;

Art. XLII(1) Cheltuielile  privind dotarea cu autoturisme și consumul de carburați pentru operatorii economici, cu excepția dotărilor cu autoturisme și consum de combustibil pentru activitățile de producție, mentenanță, transport, intervenție precum și pentru alte categorii de activități aprobate de ordonatorul principal de credite din subordinea/coordonarea/autoritatea căruia face parte operatorul economic, conform obiectului de activitate, se stabilesc după cum urmează:

content-image

(3) Autoturismele achiziționate trebuie să aibă o capacitate cilindrică de cel mult 1.600 cm^3 iar prețul nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție. Normativul privind valoarea de achiziție a autoturismelor nu se aplică în cazul autoturismelor achiziționate din fonduri externe nerambursabile;

(4) Societățile, societățile naționale și companiile naționale cu capital integral sau majoritar de stat precum și regiile autonome care activează în domeniul energiei electrice, al gazelor naturale și al petrolului, pot achiziționa autoturisme cu capacitate cilindrică de cel mult 1.600 cm^3, al căror preț poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., dar nu mai mare de 30.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție, cu aprobarea ordonatorului principal de credite sau a ministerului de resort, după caz, numai în cazuri temeinic justificate și dacă au realizat profit în anul fiscal precedent;

(5) Societățile, societățile naționale și companiile naționale precum și regiile autonome cu capital integral sau majoritar de stat pot achiziționa, în condițiile legii, autoturisme al căror preț nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 35.000 euro, inclusiv TVA, cu condiția ca achiziția acestora să fie realizată în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic, finanțat din Fondul pentru mediu, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare;

(6) Parcurile auto existente în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei  legi se mențin. Achiziția de noi autoturisme nu se poate realiza dacă numărul de autoturisme nu se încadrează în normativele prevăzute la alin.(1);

(7) Conducătorii autorităților publice centrale și locale unde Statul Român sau după caz unitățile administrativ teritoriale sunt acționari integral/majoritar la operatorii economici au obligația de a împuternici reprezentanții legali ai acestora în Adunarea Generală a Acționarilor/CA, după caz pentru a duce la îndeplinire prevederile  alin.(1) – (6). Măsurile dispuse de reprezentanții legali în Adunările Generale ale Acționarilor sau după caz măsurile consiliilor de administrație sunt obligatorii pentru membrii executivi/neexecutivi ai Consiliilor de Administrație inclusiv pentru organizarea și funcționarea structurilor din subordine.

(8) Guvernul României poate aproba prin memorandum și alte normative de cheltuieli privind dotarea cu autoturisme și consum de carburanți prevăzute la alin.(1);

Art.XLIII (1) Cheltuielile cu diurna/cazare pentru deplasare în altă localitate din țară pentru personalul încadrat la operatorii economici se stabilesc astfel:

a) o indemnizație de delegare, în cuantum de trei ori indemnizația de delegare pentru sectorul bugetar, indiferent de funcția pe care o îndeplinește;

b) o alocație de cazare, potrivit normei de cazare în sectorul public, în limita căreia trebuie să își acopere cheltuielile de cazare, în țară;

(2) Depășirea cheltuielilor cu diurna/cazare pentru deplasare în altă localitate din țară pentru personalul încadrat la operatorii economici se suportă de către aceștia.

Guvernul va desființa funcția de șef de birou, dar se instituie și condiții mult mai dure pentru a înființa o direcție sau un departament. De asemenea, se va face o reducere drastică a aparatului de lucru al Guvernului, acolo unde vor fi tăiate 25% dintre funcțiile de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreședinte și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora

Cum se va pune în aplicare

În vederea diminuării cheluielilor de personal ale bugetului general consolidat pe anul se propune:

– Diminuarea cu cel puțin 25% a funcțiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreședinte și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora;

– Desființarea posturilor vacante;

– Desființarea funcției de șef birou;

– Majorarea normativelor pentru constituirea structurilor la nivel de serviciu/direcție/direcție generală;

Structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe:

a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuție;

b) pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuție;

c) pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 35 de posturi de execuție.

– Diminuarea ponderii funcțiilor publice de conducere în totalul funcțiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%;

– Limitarea funcțiilor de conducere la maxim 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar;

– Reducerea posturilor din cabinetele demnitarilor din administrația locală ( cele ale demnitarilor din administrația centrala au fost reduse deja prin OUG nr.34/2023) precum și cele din cabinetele conducătorilor autorităților/agențiilor/instituțiilor publice autonome, aflate în coordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *