Germania anunță că e PRIMA țară care vrea să-l aresteze pe Putin

Germania va trebui să-l aresteze pe dictatorul rus Vladimir Putin dacă acesta va intra pe teritoriul german și dacă Curtea Penală Internațională va cere statelor contractante executarea legii, a declarat ministrul justiției din țară, Marco Buschmann, a informat Bild pe 18 martie.

„Mă aştept ca CPI să abordeze rapid Interpolul şi statele contractante şi să le ceară aplicarea”, a spus Buschmann.

Pe 17 martie, CPI a emis mandate de arestare pentru Putin și Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului care supraveghează deportările forțate ale copiilor ucraineni. Putin a făcut-o al treilea lider de stat în exercițiu căruia i s-a emis un mandat de arestare al CPI, după Omar al-Bashir din Sudan și Muammar Gaddafi din Libia.

Decizia CPI obligă 123 de țări care sunt membre ale CPI să-l aresteze pe Putin și să-l trimită la Haga dacă acesta intră pe teritoriul lor. Potrivit unei declarații publicate de CPI, există „motive rezonabile de a crede” că Putin este direct responsabil pentru supravegherea răpirii forțate și a relocarii a peste 16.000 de copii ucraineni de la începutul invaziei pe scară largă. Președintele Volodymyr Zelensky a spus că numărul real ar putea fi mult mai mare.

Forțele ruse au transferat sau deportat ilegal mii de civili ucraineni în Rusia, încălcând Convențiile de la Geneva. Pe 6 martie, Biroul Național de Informații al Ucrainei a raportat că Rusia a răpit peste 16.000 de copii ucraineni. Doar 125 dintre ei au fost returnați în Ucraina.

Josep Borell anunță că Putin poate fi arestat imediat în 130 de țări

Preşedintele rus Vladimir Putin poate fi arestat „imediat” în „aproape 130 de ţări”, după ce Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele său, considerându-l responsabil de crime de război în Ucraina, a declarat luni Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, citat de agenţia de presă EFE.

Referindu-se la decizia CPI, Borrell a subliniat că aceasta „este foarte importantă şi schimbă regulile jocului” într-o declaraţie făcută la sosirea sa la un Consiliu al miniştrilor de externe şi ai apărării din UE, luni, la Bruxelles. CPI a emis vineri mandate de arestare pe numele lui Putin şi al Mariei Lvova-Belova, comisarul prezidenţial rus pentru drepturile copilului, pentru deportarea minorilor ucraineni în Rusia.

În privinţa războiului din Ucraina, Borrell a menţionat ‘două lucruri importante’: prelungirea acordului privind tranzitul de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră şi decizia Curţii Penale Internaţionale cu privire la preşedintele Putin. Şeful diplomaţiei europene a afirmat că deşi autorităţile ruse resping această decizie a CPI, motivând că Rusia nu este semnatara Statutului de la Roma, care a pus bazele acestei instanţe internaţionale, consecinţele practice ale acesteia sunt evidente.

„Dacă preşedintele Putin călătoreşte într-una dintre cele aproape 130 de ţări care au semnat acest tratat internaţional, ar trebui să fie reţinut imediat”, a spus el.

Curtea Penală Internaţională a emis vinerea trecută un mandat de arestare pe numele lui Putin ca „presupus responsabil” pentru deportarea ilegală de copii şi transferul lor din zonele ocupate din Ucraina în Rusia, ceea ce constituie o crimă de război în conformitate cu Statutul de la Roma, tratatul fondator al Curţii, semnat de 123 de ţări.

Vladimir Putin a semnat, în luna mai 2022, un decret prezidenţial care prevedea accelerarea procesului prin care ucrainenii puteau dobândi cetăţenia rusă, iar de atunci Rusia a recunoscut că a ‘transferat’ 2.000 de copii din Ucraina pe teritoriul său, conform media internaţionale.

La rândul său, ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a afirmat că Spania doreşte ca crimele comise în războiul în Ucraina, ce durează de peste un an, „să nu rămână nepedepsite”. „Vrem pace şi justiţie în Ucraina şi pentru ca să se facă dreptate nu pot exista crime nepedepsite, iar cei care le-au comis trebuie să răspundă pentru faptele lor în faţa Curţii Penale Internaţionale”, a afirmat el.

În opinia şefei diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, mesajul CPI este că „nimeni dintre cei responsabili pentru acest lanţ de crime nu poate scăpa de justiţie”.

Ministrul de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, consideră că decizia instanţei de la Haga reprezintă „un pas înainte atât legal, cât şi moral“.

„Le voi spune colegilor mei că nu ne putem opri aici“, a spus el, pledând din nou pentru mai multe sancţiuni împotriva Rusiei şi, în special, împotriva corporaţiei ruse de stat pentru energie nucleară, Rosatom.

„Nimeni nu ar trebui să aibă impunitate pentru crimele comise în Ucraina în timpul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat ministrul român de externe Bogdan Aurescu, adăugând că va informa Consiliul cu privire la prima conferinţă la nivel înalt care va fi organizată împreună cu Ucraina la Bucureşti, în aprilie, pe tema securităţii la Marea Neagră.

„Va fi o ocazie foarte importantă de a trage învăţăminte din acest război şi de a vedea ce putem face pentru a avea o regiune mai sigură în viitor”, a subliniat Aurescu, citat de EFE.