România sprijină decizia de arestare a lui Putin. 123 de țări ar trebui să-l aresteze pe președintele Rusiei. Paradox: Ucraina NU recunoaște jurisdicția Curții Penale Internaționale!

Şeful cancelariei prezidenţiale ucrainene, Andri Ermak, a declarat că decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite un mandat de arestare pentru dictatorul rus, Vladimir Putin, limitează în mod semnificativ posibilităţile acestuia de a vizita alte țări ale lumii, notează RBC, potrivit RADOR. Ermak a subliniat, într-un mesaj postat pe Telegram, că, în urma deciziei de vineri a CPI, Putin trebuie să fie arestat în 123 de țări din întreaga lume care au ratificat Statutul de la Roma sau care recunosc jurisdicția CPI. Lista acestor țări include statele Europei, toată America de Sud, o parte din Africa și din Asia. Unele dintre ţările care recunosc jurisdicția CPI sunt şi parteneri ai Rusiei, cum ar fi Venezuela, Africa de Sud, Republica Centrafricană și Tadjikistan. Amintim că CPI a emis, vineri, un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, pe care îl acuză de comiterea de crime de război în Ucraina.

Procurorul CPI Karim Khan a deschis o investigație față de comiterea unor crime de război, crime împotriva umanității și genocid în Ucraina în urmă cu un an. El a subliniat, pe parcursul a patru vizite în Ucraina, că investighează fapte împotriva copiilor și fapte care vizează infrastructura civilă din Ucraina. 123 de țări sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale. Dintre ele, 33 sunt state africane, 19 sunt țări din Asia-Pacific, 18 din Europa de Est și 28 din America Latină și Caraibe, iar 25 din Europa de Vest. Tratatul nu a fost nici semnat nici ratificat de câteva țări importante precum Statele Unite, Rusia, China, Israel și Irak.

CPI a emis mandatul pentru suspiciuni de deportare ilegală a copiilor ucraineni şi transferul ilegal de persoane din Ucraina în Rusia. Un alt mandat de arestare a fost emis pe numele Mariei Lvova-Belova, responsabil rus pentru drepturile copiilor. Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, a anunțat vineri într-un comunicat de presă, relatează CNN. Lvova-Belova este oficialul rus aflat în centrul presupusului plan de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia.

LISTA celor 123 de țări în care președintele rus Vladimir Putin poate fi arestat:

Afganistan, Albania, Andorra, Antigua și Barbuda, Argentina, Australia, Austria, Bangladesh, Barbados, Belgia, Belize, Benin, Bolivia, Bosnia și Herțegovina, Botswana, Brazilia, Bulgaria, Burkina Faso, Cabo Verde, Cambodgia, Canada, Republica Centraficană, Ciad, Chile, Columbia, Comore, Congo, Insulele Cook, Costa Rica, Coasta de Fildeș, Croația, Cipru, Republica Cehă, Republica Democrată Congo, Danemarca, Djibouti, Dominica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Estonia, Fiji, Finlanda, Franța, Gabon, Gambia, Georgia, Germania, Ghana, Grecia, Grenada, Guatemala, Guineea Ecuatorială, Guyana, Honduras, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Japonia, Iordania, Kenya, Kiribati, Letonia, Lesotho, Liberia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Madagascar, Malawi, Maldive, Mali, Malta, Insulele Marshall, Mauritius, Mexic, Mongolia, Muntenegru, Namibia, Nauru, Olanda, Noua Zeelandă, Niger, Nigeria, Macedonia de Nord, Norvegia, Panama, Paraguay, Peru, Polonia, Portugalia, Republica Coreea, Republica Moldova, România, Saint Kitts și Nevis, Saint Lucia, Saint Vincent și Grenadinele, Samoa, San Marino, Senegal, Serbia, Seychelles, Sierra Leone, Slovacia, Slovenia, Africa de Sud, Spania, Palestina, Surinam, Suedia, Elveția, Tadjikistan, Timorul de Est, Trinidad și Tobago, Tunisia, Uganda, Regatul Unit, Republica Unită Tanzania, Uruguay, Vanuatu, Venezuela și Zambia.

România sprijină pe deplin Curtea Penală Internațională, care a emis mandat de arestare pentru Putin

România salută demersul Curții Penale Internaționale (CPI) care a emis vineri  un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat vineri, 17 martie, că președintele rus Vladimir Putin nu trebuie scutit de pedeapsă, el fiind acuzat de „crime internaționale” în timpul războiului declanșat de Rusia în Ucraina în februarie 2022.

Nu trebuie să existe impunitate pentru crimele internaționale comise în timpul războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei! România sprijină pe deplin activitatea și eforturile Curții Penale Internaționale, pe care a sesizat-o acum un an, împreună cu alte 42 de state. Nu există pace fără justiție!”, a transmis șeful diplomației române pe Twitter.

Pe 3 martie 2022, șeful diplomației române a declarat la postul american de televiziune Sky News că România se alătură statelor europene care au cerut Curții Penale Internaționale „să investigheze crimele împotriva umanității, crimele de război și genocidul din Ucraina”. Curtea Penală Internațională (CPI) a emis vineri, 17 martie, un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Vladimirovici Putin, acuzat pentru „crime de război comise în Ucraina”, informează Reuters.

CPI a emis mandatul de arestare sub suspiciunea de deportare ilegală a copiilor și de transfer ilegal de persoane de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă. Separat, instanța a emis un mandat de arestare și pentru Maria Lvova-Belova, comisara rusă pentru drepturile copilului, pentru aceleași acuzații, potrivit sursei citate. Autoritățile de la Moscova au negat în mod repetat acuzațiile potrivit cărora armata rusă a comis atrocități în timpul invaziei ruse din Ucraina.

Joe Biden despre mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională

Mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională împotriva lui Vladimir Putin pentru crime de război este „justificat”, a declarat vineri Joe Biden, potrivit AFP, citat de Agerpres. Preşedintele american, exprimându-se în faţa jurnaliştilor la Casa Albă, a amintit că instituţia nu este recunoscută de Statele Unite, dar a estimat că decizia acesteia a transmis, totuşi, „un semnal foarte puternic”.

CPI „a emis mandate de arestare împotriva a două persoane în legătură cu situaţia din Ucraina: dl. Vladimir Vladimirovici Putin şi dna Maria Alekseievna Lvova-Belova”, comisarul prezidenţial pentru drepturile copilului în Rusia, a precizat instituţia de la Haga într-un comunicat.

Înalt oficial rus: „Președintele Rusiei are imunitate față de jurisdicția penală străină și internațională!”

Președintele Rusiei nu poate fi arestat de autoritățile străine, a declarat vicepreședintele Consiliului Federației Rusiei, Konstantin Kosachev. Precizarea acestuia a fost făcută după ce Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, cu privire la responsabilitatea acestuia în crime de război comise în Ucraina de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie 2022.

Președintele Rusiei, în calitate de înalt funcționar în conformitate cu dreptul internațional, are imunitate față de jurisdicția penală străină și internațională. Comisia de Drept Internațional a ONU a depus mărturie că dreptul internațional cutumiar în acest domeniu există și are un conținut bine definit. Ca urmare, președintele Rusiei nu poate fi arestat de nicio autoritate străină (criteriul rationae personae nu este îndeplinit)”, a scris Kosachev pe canalul său de Telegram, relatează Interfax.

Rusia a reacționat ferm la aflarea acestei știri. De asemenea, Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a răspuns în mod ironic.

Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare împotriva lui Vladimir Putin. Nu este nevoie să explicăm de ce ar trebui să fie folosită această hârtie pe post de hârtie igienică”, a fost reacția lui Dmitri Medvedev, pe Twitter.

Tratatul invocat de procurorul-șef al Curții Penale pentru mandatul de arestare

Procuror-şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI) – care a emis un mandat de arestare pe nunele liderului de le Kremlin -, Karim Khan consideră vineri că are motive rezonabile să creadă că preşedintele rus Vladimir Putin şi comisarul prezidenţial însărcinat cu drepturile copilului Maria Lvova-Belova poartă responsabilitatea deportării forţate a sute de copii ucraineni, relatează CNN. Atunci când copii ucraineni au fost scoşi din Ucraina, ei erau protejaţi de cea de-a IV-a Convenţie de la Geneva, a subliniat Khan.

Guverne din Occident, cu Washingtonul în frunte, acuză administraţia lui Vladimir Putin de desfăşurarea unui program de deportare cu forţa a mii de copii ucrauneni din Ucraina în Rusia, într-o reţea de zeci de tabere, în care minorii sunt „reeducaţi” politic.

Mulţi dintre aceşti copii, presupunem noi, au fost între timp daţi în adopţie în Federaţia rusă”, acuză Khan.

O modificare a legislaţiei ruse, prin decrete emise de căte Vladimir Putin a facilitat adoptarea copiilor de către familii ruseşti, acuză el. „Aceste acte, între altele, demonstrează o intenţie de a lua în mod definitiv aceşti copii din ţara lor”, acuză procurorul-şef al CPI. Karim Khan a cerut să se dea socoteală de aceste acuzaţii şi ca aceşti copii să fie restituiţi familiilor lor, în Ucraina. „Nu putem permite ca aceşti copii să fie trataţi ca şi cum ar fi pradă de război”, a subliniat el. Ucraina este o „scenă a crimei care înglobează un evantai larg şi complex de presupuse infracţiuni internaţionale”, a denunţat el. Khan a subliniat că acesta este un prim pas în urmărirea penală a unor cime de război şi că urmăreşte, în continuare, şi alte piste de anchetă.

Care sunt șansele ca Putin să răspundă în fața legii

Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis vineri un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, cu privire la responsabilitatea acestuia în crime de război comise în Ucraina de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie 2022. Răzvan Horațiu Radu, fost agent guvernamental al României la CEDO și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, a explicat pentru Hotnews.ro semnificațiile deciziei Curții Penale. Răzvan Horațiu Radu este și conferențiar la Facultatea de Drept a ASE: „În primul rând, mandatele de arestare sunt eliberate de CPI la solicitarea procurorului. Cunoaștem că există mai multe sesizări din partea statelor semnatare ale Statutului de la Roma de instituire a CPI, inclusiv din partea României, pentru deschiderea unei anchete”, a spus Răzvan Horațiu Radu, pentru Hotnews.ro.

„Așa cum reiese din comunicatul Curții, mandatele de arestare au fost emise în lipsă pentru săvârșirea unor crime de război precum deportarea unor persoane, inclusiv copii, sau transferul sau deportarea populației dintr-un teritoriu ocupat. Mandatele de arestare se pot emite în lipsă în scopul împiedicării unei persoane să săvârșească și alte crime de război sau pentru a se asigura că aceasta este adusă în față justiției sau pentru a o împiedica să obstrucționeze desfășurarea anchetei. Modul în care este pus în executare un asemenea mandat ține de voința statelor care îi adăpostesc pe criminalii de război. Acestea decid dacă și când îi predau. În istoria Curții Penale Internaționale există situații de mandate de arestare în lipsa și de persoane puse ulterior la dispoziția Curții. Există situații de predare a persoanelor și către alte instanțe penale internaționale – de exemplu, Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie”, a explicat expertul.

Conform Statutului Curții Penale Internaționale, persoanele care savârsesc crime de război în mod individual sau împreună cu alte persoane răspund penal. La fel, răspund penal și superiorii ierarhici (civili sau militari) care nu iau măsurile necesare pentru împiedicarea unor asemenea acte. Deși Rusia și Ucraina nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma, Ucraina a acceptat de două ori jurisdicția Curții pentru crimele de război săvârșite pe teritoriul său. Acest aspect atrage competenta Curții pentru crimele de război săvârșite pe teritoriul Ucrainei, indiferent cine este autorul lor. De altfel, din mandatul de arestare reiese că acesta se referă la fapte săvârșite dupa data de 24 februarie 2022, atunci când Rusia a invadat Ucraina. Dacă un stat pe teritoriul căruia se ascunde un criminal de război nu este parte la Statutul Curții Penale Internaționale, asta nu înseamnă că el nu poate deveni la un moment dat sau nu poate preda un criminal de război care se ascunde pe teritoriul său”, a concluzionat juristul.

În plus, un mandat de arestare pe numele unei persoane pentru crime de război ridică o problemă serioasă cu privire la acea persoană și îi limitează clar credibilitatea și posibilitatea de a călători în alte state care ar putea să o predea. Deși CPI nu poate judeca în absență, nimic nu o împiedică să efectueze o investigație în absență, iar „un mandat de arestare poate avea chiar rolul de a aduce persoană vizată în față instanței”, a explicat Răzvan Horațiu Radu.

Nici Ucraina nu recunoaște jurisdicția Curții!

Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, a anunțat vineri într-un comunicat de presă, relatează CNN. Kevul a jubilat la aflarea veștii însă potrivit datelor CPI, însă nici Ucraina nu recunoaște jurisdcția CPI, alăturându-se astefel SUA, Chinei și Rusiei.

image 5
DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *