Efectele după intrarea în recesiune: Ratele la bănci vor crește chiar și cu 50%. Prețuri mai mari la alimente, energie sau chirie

Ratele românilor la bănci ar putea crește cu 50%, imediat după vestea că România a intrat în recesiune. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că PIB-ul a scăzut în România. Premierul Ilie Bolojan și ministrul de Finanțe spun însă că de fapt s-a trecut la un nou model de economie, care nu mai este bazat pe consum.

„Una dintre consecințele imediat ale intrării României în recesiune este creșterea costului cu riscul de țară, care se regăsește în dobânzile la credite. Atât creditele corporate, cât cele de retail (de consum, ipotecare, de studii, precum și leasing-ul) conțin dobânzi variabile, de tipul ROBOR, care vor crește imediat cu 2-3 ppt. Un ROBOR la trei luni care e azi 5,83%, va putea sări la 8,83% peste o lună. Nu doar ratele lunare vor crește simțitor și dureros. Va crește inflația, vor crește prețurile: cei mai mulți comercianți iau credite și toți comercianții contractează cu acei comercianți care iau credite. Evident, va crește costul (dobânda și comisionul) la care se împrumută statul, deci va fi nevoie de și mai multă austeritate și de o nouă creștere a taxelor.Va crește și șomajul, căci cele mai multe IMM – uri și afaceri individuale vor fi în faliment (sau pe acolo…). La finalul semestrului va veni FMI cu împrumutul salvator, condiționat de alte și alte sacrificii ale țării sau ale populației.Între timp, donațiile către Ucraina curg în voie. La fel și ajutoarele de stat pentru corporații. La fel și finanțarea ONG – urilor din complexul industrial al cenzurii. La fel și sinecurile. La fel și achizițiile publice contractate cu donatorii de campanie din lista scurt a celor care nu au vrut să li se afle identitatea”, scrie Piperea pe Facebook.

Românii resimt recesiunea economică. Specialiștii atrag atenția că, atunci când salariile nu țin pasul cu inflația, venitul real scade, iar puterea de cumpărare este afectată. În unele cazuri apare șomajul sau reducerea programului de lucru, ceea ce-i obligă pe români să taie din cheltuieli.

Într-o recesiune ușoară, tehnică, aceste efecte pot fi subtile: nu există concedieri în masă, ci o scădere lentă a veniturilor reale, cheltuieli mai prudente și un sentiment omniprezent că banii sunt mai puțini, iar viitorul este mai puțin previzibil. Prețurile mai mari la alimente, energie, chirie și credite ipotecare comprimă bugetele. Familiile pot reduce economiile sau își pot mări datoriile pentru a menține nivelul de trai și sunt obligate să reducă ulterior cheltuielile. Creșterea ratelor dobânzilor și standardele de credit mai stricte îngreunează sau fac mai scumpă refinanțarea împrumuturilor, obținerea unui credit ipotecar sau a unui credit de consum, amplificând stresul pentru gospodăriile îndatorate.

De obicei, familiile reduc mai întâi cheltuielile „discreționare”: ieșirile în oraș, vacanțele, achizițiile mari, hobby-urile și activitățile extracurriculare ale copiilor. Acestea pot face compromisuri în ceea ce privește calitatea (supermarketuri, mărci, servicii mai ieftine) și pot amâna deciziile majore din viață, cum ar fi mutarea, nașterea unui alt copil sau înființarea unei afaceri.

Economia României a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB) față de trimestrele anterioare, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică INS. INS arată că, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier.Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul III produsul intern brut a scăzut față de trimestrul II cu 0,1%. Recesiunea tehnică este definită ca scăderea PIB în termeni reali timp de două trimestre consecutive față de perioadele imediat anterioare. Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut, în trimestrul IV 2025, a înregistrat o creştere cu 0,1%.

În anul 2025, comparativ cu anul 2024, Produsul intern brut s-a majorat cu 0,6%, notează INS.INS precizează că a revizuit estimările privind evoluția PIB din primele trei trimestre ale anului trecut:

„Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB-ului trimestrial prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2025 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2025, publicată în comunicatul de presă nr. 6 din 9 ianuarie 2026, astfel:

rezultatele trimestrului I 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, au fost revizuite de la 100,1% la 99,4% ;

rezultatele trimestrului II 2025, comparativ cu trimestrul I 2025, au fost revizuite de la 101,1% la 101,0% ;

rezultatele trimestrului III 2025, comparativ cu trimestrul II 2025 au fost revizuite de la 99,8% la 99,9%”