Bolojan ne reformează și ne salvează până ne… falimentează: România a intrat oficial în recesiune tehnică – INS

România intră în recesiune tehnică, după ce economia a scăzut pentru al doilea trimestru consecutiv, potrivit unor surse oficiale care au indicat pentru trimestrul IV din 2025 o contracție de aproape 2%. Surse din piață susțin că cifrele sunt foarte severe pentru România și în aceste condiții este de așteptat ca și în primul Trimestru din 2026 să continue căderea economică abruptă. Produsul intern brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9%, comparativ cu trimestrul III 2025.

* În trimestrul IV 2025, faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 0,1% pe seria brută și o scădere de 1,6% pe seria ajustată sezonier;

* Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul IV 2025, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 6 din 9 ianuarie 2026.

În trimestrul III din 2025, PIB-ul României a consemnat deja o scădere de 0,2% față de trimestrul II (ajustat sezonier), ceea ce înseamnă că un nou trimestru „pe minus” ar bifa definiția folosită uzual pentru recesiunea tehnică, adică două trimestre consecutive de contracție, arată Institutul Național de Statistică.

Recesiunea tehnică nu înseamnă automat „criză”, ci este o regulă simplă care arată că motorul economiei a început să meargă înapoi două trimestre la rând. Se produce mai puțin, se vinde mai greu, iar firmele și populația tind să devină mai prudente cu cheltuielile. Dimensiunea scăderii invocate pe surse pentru trimestrul IV, apropiată de 2%, ar fi însă ieșită din tiparul unor corecții „ușoare” și ar întări percepția că frânarea nu mai e doar o stagnare statistică, ci o contracție care riscă să se vadă mai clar în piață, în comenzi și în încrederea consumatorilor.

În paralel, mai mulți analiști au avertizat în ultimele săptămâni că evoluțiile de pe consum și efectele consolidării fiscale cresc probabilitatea unei recesiuni tehnice, chiar dacă pe ansamblul anului rezultatul poate rămâne marginal pozitiv, în funcție de investiții și exporturi.

O parte importantă din context este legată de corecția deficitelor și de efectul ei inevitabil asupra cererii interne. Premierul Ilie Bolojan a declarat public că măsurile de ajustare produc o contracție economică și că miza este ca aceasta să nu se prelungească, invocând explicit scenarii de „un trimestru, un semestru sau trei trimestre”.

Comisia Europeană a descris, în prognoza de toamnă, același mecanism care conține o creștere redusă, pe fondul consolidării fiscale care apasă pe consumul privat și public, într-un context în care inflația rămâne un factor de presiune, iar economia e ținută în mișcare mai ales de investiții și de cheltuielile legate de PNRR, plus o contribuție mai bună a exporturilor nete.

Pe consum, semnalele de slăbiciune au fost punctate și de Asociația CFA România, care a vorbit despre o scădere accentuată a consumului în toamna lui 2025 și despre riscul ca acest lucru să se reflecte în PIB, inclusiv în trimestrul IV.

Pentru românul de rând, o recesiune tehnică se traduce, de obicei, printr-o perioadă în care „se mișcă mai greu” banii. Firmele devin prudente, angajările se răresc, bonusurile și creșterile salariale se amână, iar în unele sectoare apar tăieri de costuri sau chiar concedieri, mai ales acolo unde vânzările depind direct de consum.În același timp, creditele noi tind să se obțină mai greu, oamenii se uită mai atent la rate, iar statul poate avea spațiu mai mic pentru cheltuieli, tocmai într-un moment în care presiunea socială crește. În fundal rămâne și ecuația deficitului bugetar, aflată sub monitorizare europeană, cu discuții recurente despre cât de repede poate fi făcută corecția fără să împingă economia într-o frânare mai adâncă.Dacă și trimestrul I din 2026 ar veni cu o scădere, scenariul a trei trimestre consecutive „pe minus” ar schimba tonalitatea discuției dinspre „recesiune tehnică” spre o încetinire mai persistentă. Pentru următoarele luni, atenția se va muta pe indicatorii care arată viața reală din economie (consum, producție industrială, investiții publice și private) și pe cât de repede pot investițiile, inclusiv cele legate de fondurile europene, să compenseze frâna din cererea internă.

Bolojan: „Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitiv”

Premierul Ilie Bolojan a reacționat rapid după ce INS a dezvăluit că România a intrat în recesiune tehnică. PIB-ul României a scăzut în ultimele trimestre ale anului 2025 însă Ilie Bolojan subliniază o creștere economică și spune că de fapt, raportat la deficitul din 2024, creșterea economică de atunci trebuia să fie mult mai mare.

„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară. Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe. Pentru a înțelege corect situația economică actuală a României, este important să privim anii 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces. Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic. Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau. În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%.

Așadar,

În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe.

În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali.

Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați.Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”, scrie Bolojan pe Facebook.