Deputatul Hristu (AUR) susține modificarea legii, pentru integrarea ușoară în câmpul muncii a persoanelor cu invaliditate de grad I și II

O inițiativă legislativă importantă pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a fost depusă în Senat, cu scopul de a moderniza cadrul legal și de a facilita integrarea profesională a acestor persoane. Propunerea legislativă vizează modificarea articolului 77 alineatul (2) din Legea nr. 448/2006, aducând reglementări în acord cu realitățile sociale și juridice actuale și cu prevederile noii Legi nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.

Inițiativa legislativă este susținută de deputatul AUR Constanța Cosmin Hristu, care a recunoscut necesitatea unei abordări mai realiste și umane a situației persoanelor cu handicap în contextul muncii. Propunerea aduce claritate și predictibilitate în privința încadrării în muncă a persoanelor cu invaliditate de grad I și II, eliminând interpretări divergente ale instituțiilor de control și creând oportunități reale pentru autonomie, participare și includere. Modificarea propusă are ca scop corectarea unei inechități legislative. În forma actuală, articolul 77 alineatul (2) din Legea nr. 448/2006 prevede că doar persoanele încadrate în gradul III de invaliditate sunt considerate persoane cu handicap în sensul legii și beneficiază de protecție și drepturi. Aceasta creează confuzie și limitează accesul la locuri de muncă pentru un număr semnificativ de persoane, generând interpretări administrative contradictorii și forme indirecte de discriminare între persoane aflate în situații medicale similare, dar cu grade de invaliditate diferite.

Noua formulare propusă recunoaște și persoanele încadrate în grad de invaliditate I și II ca persoane cu handicap, asimilate personalelor cu handicap în contextul încadrării în muncă. Această modificare elimină o barieră juridică care le-a exclus, pe nedrept, din categoria personalelor protejate, pentru angajatori, asigurând claritate și predictibilitate, evitând interpretări divergente ale instituțiilor de control. Beneficiile acestei modificări sunt multiple. Pentru persoanele cu dizabilități, înseamnă recunoașterea oficială a dreptului la muncă și eliminarea unei bariere juridice care le-a exclus, pe nedrept, din categoria personalelor protejate. Pentru angajatori, asigură claritate și predictibilitate, evitând interpretări divergente ale instituțiilor de control. Pentru stat, înseamnă mai mulți oameni activi, independenți financiar, care contribuie la buget și care își valorifică potențialul prin muncă.

Importanța acestei modificări este și o morală, nu doar tehnică. Ea transmite un mesaj puternic: într-o societate modernă, protecția persoanelor vulnerabile nu se mai bazează doar pe ajutoare sociale, ci mai ales pe crearea de oportunități reale pentru autonomie, participare și includere. Prin urmare, propunerea legislativă nu implică niciun impact bugetar negativ. Nu se introduc beneficii materiale noi și nu se generează cheltuieli suplimentare pentru stat. Din contră, pe termen mediu, măsura are efecte economice pozitive, prin creșterea veniturilor la buget și reducerea presiunii asupra sistemului de asistență socială.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat pe 25 februarie 2026, însă se află în prezent în circuitul Camerei Deputaților pentru votul final. Rezultatul acestui vot ar putea marca o schimbare semnificativă în modul în care România protejează și promovează drepturile persoanelor cu handicap, aliniindu-se la principiile moderne ale protecției sociale și ale dreptului la muncă pentru toate persoanele cu dizabilități.