Decizie previzibilă: CCR a RESPINS contestația lui Călin Georgescu și nu poate să candideze la prezidențiale
Curtea Constituțională a României a respins astăzi candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale. Câteva sute de suporteri ai lui Călin Georgescu s-a strâns în fața sediului CCR și cer admiterea candidaturii acestuia la alegerile prezidențiale. Ei au steaguri și eșarfe tricolore. Zeci de jandarmi asigură perimetrul de securitate. Judecătorii Curții Constituționale au confirmat decizia Biroului Electoral Central și au respins candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale care vor avea loc pe data de 4 și 18 mai.
CCR a anunțat că astăzi a mai fost înregistrată la Curtea Constituțională o contestație, formulată de doamna C.A., împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr.18D/9.03.2025 privind neînregistrarea candidaturii independente a domnului GEORGESCU Călin și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025.
„BEC și-a depășit competențele legale”, susține Georgescu în contestația depusă, arătând că Biroul Electoral nu are suport legal pentru a se raporta la hotărâri ale CCR. Călin Georgescu mai susține că, oricum, candidatura sa la alegerile din 4 mai nu se poate întemeia pe hotărâri ale CCR referitoare la un alt proces electoral, respectiv alegerile prezidențiale de la finalul anului 2024, care au fost anulate.
„O respingere a candidaturii întemeiată pe hotărâri ale CCR adoptate în cadrul unui proces electora anterior echivalează cu o anulare a dreptului de a fi ales care este incompatibilă cu Constituția României”, susține Georgescu în sesizare. Acesta solicita CCR să-i admită contestația, să anuleze decizia BEC și să dispună înregistrarea candidaturii sale.
„Blocarea candidaturii lui Georgescu riscă să tensioneze parteneriatul strategic al României cu SUA”
Blocarea candidaturii lui Călin Georgescu riscă să alimenteze tulburările interne şi să tensioneze parteneriatul strategic al României cu Statele Unite, scrie Reuters într-un material explicativ în care detaliază cum s-a ajuns la această situaţie şi ce poate urma.
Autorităţile române i-au interzis candidatului pro-rus de extremă dreapta Călin Georgescu să participe la alegerile prezidenţiale din mari, determinându-l pe acesta să conteste decizia la Curtea Constituţională. România, membră a NATO şi a Uniunii Europene, urmează să repete alegerile prezidenţiale în două tururi, pe 4 şi 18 mai, după ce Curtea Constituţională a anulat scrutinul iniţial din decembrie, în urma acuzaţiilor de amestec rusesc în favoarea lui Georgescu. De când alegerile au fost anulate, la 6 decembrie, mitingurile pro-Georgescu au fost până acum de mică amploare, dar vocale. După interdicţia emisă duminică de Biroul Electoral Central, câteva sute de susţinători au distrus pavaje şi au incendiat coşuri de gunoi în capitala Bucureşti, scrie Reuters, potrivit news.ro.
Anularea alegerilor a plasat, de asemenea, România în centrul unei dispute între administraţia preşedintelui american Donald Trump şi ţările europene cu privire la modul în care ar trebui definite valorile democratice, menţionează agenţia de presă. Mai mulţi membri ai administraţiei Trump – în special vicepreşedintele JD Vance şi miliardarul tehnologic Elon Musk – au declarat că anularea alegerilor este un exemplu de suprimare de către guvernele europene a libertăţii de exprimare şi a oponenţilor politici. În schimb, diplomaţii europeni şi-au exprimat sprijinul pentru independenţa instanţelor româneşti.
Georgescu i-a lăudat atât pe Trump, cât şi pe preşedintele rus Vladimir Putin. Cu toate acestea, opoziţia sa faţă de creşterea cheltuielilor europene pentru apărare – un lucru cerut de Trump – şi faţă de bazele militare NATO din România ar fi un potenţial factor iritant în relaţiile viitoare cu SUA, dacă va deveni vreodată preşedinte, notează Reuters.
Analiştii au afirmat, de asemenea, că a-i permite lui Georgescu să candideze la preşedinţie prezintă riscuri mai mari decât blocarea candidaturii sale, deoarece ostilitatea sa faţă de NATO şi UE şi opoziţia sa faţă de acordarea de ajutor militar Ucrainei ar răsturna complet calea pro-occidentală actuală a României într-un moment geopolitic dificil pentru Europa.
Rusia lansează un mesaj dur în favoarea lui Călin Georgescu
Kremlinul a negat articole din presa occidentală despre legăturile cu candidatul la președinție Călin Georgescu și a spus că respingerea sa în a candida la alegeri ar face ca votul să fie ilegitim.
„Aceasta este o încălcare a tuturor normelor democrației din centrul Europei”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, la un briefing. „Orice alegeri care au loc fără el vor fi ilegitime”, relatează Interfax.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a atras atenția și asupra acuzațiilor privind legăturile lui Georgescu cu Rusia. „Aceasta este o prostie totală, acuzații absolut nefondate”, a spus el.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-o şarjă critică la adresa Occidentului, a declarat, marţi, că „în ţări precum România se întâmplă lucruri flagrante în domeniul electoral”. El a acuzat Occidentul că nu mai crede „în nimeni altcineva în afară de Satana” şi l-a acuzat că face totul pentru ca Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să înceteze să existe. Lavrov a făcut această declaraţie după discuţii cu secretarul general al OSCE, Feridun Sinirlioglu, şi a invocat, într-o dispută mai largă cu privire la bugetul organizaţiei, problema organismului care monitorizează alegerile europene, ODIHR, acuzând că nu este imparţial.
„Printre concesiile pe care le-am făcut, semnând cifrele bugetare şi nepunându-le la îndoială, există subiecte care privesc Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (OSCE ODIHR – n.r.), care nu are criterii pentru funcţionarea sa, în ciuda faptului că am propus de aproape 20 de ani să convenim asupra unor astfel de principii. Occidentul răspunde cu un refuz categoric, spunând că acest birou este standardul de aur, deci orice vor să facă, să facă”, a spus Lavrov, relatează News.ro.
Potrivit ministrului rus de externe, cu ajutorul secretarilor generali şi al preşedinţilor anteriori, a fost stabilită o tradiţie prin care acest birou este format aproape în întregime din cetăţeni ai ţărilor NATO şi UE. „Şi ei determină în mod absolut voluntar formatul şi dimensiunea misiunilor de observare a alegerilor. Ei trimit două persoane undeva şi 300 de persoane altundeva. În primul rând, ei acordă atenţie aşa-numitelor ţări din est, în timp ce ţări precum România, de exemplu, unde se întâmplă lucruri flagrante în domeniul electoral, nu fac obiectul niciunei pretenţii”, a acuzat Lavrov.
Ultimele articole
