Călin Georgescu, la judecata CCR. Ministrul Marinescu: „Justiția este și trebuie să rămână apolitică”

Reprezentanții Comisiei Europene au avut o întrevedere cu cei ai Ministerului de Justiție din România. În cadrul întâlnirii s-a discutat despre progresele justiției din România și nu despre alegeri, a dezvăluit ministrul Radu Marinescu. Demnitarul a mai spus care a fost mesajul părții române: România este un stat de drept, în momentul de față justiția din România are toate aptitudinile pentru a funcționa fără nicio interferență, a declarat Radu Marinescu, marți, la Antena 3 CNN.

În ceea ce privește decizia așteptată marți de la CCR în legătură cu candidatura lui Călin Georgescu, ministrul Justiției a spus că se așteaptă ca toate instituțiile statului și cetățenii să respecte legea. De asemenea, Marinescu a transmis că justiția este și trebuie să rămână apolitică. Nimeni nu este mai presus de lege și indiferent de calitatea pe care o avem trebuie să respectăm legea și în măsura în care încălcăm legea să răspundem în fața justiției, a precizat ministrul Justiției.

Comisia Europeană nu a comentat situația din jurul candidatului la alegerile prezidențiale din România, Călin Georgescu, care a fost suspendat de la participarea la procesul electoral.

„Nu există comentarii cu privire la decizia Biroului Electoral Central din România. Alegerile sunt o chestiune de competență națională. Comisia nu comentează procesul electoral din România, care este treaba autorităților române și a poporului român”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Markus Lammert, la un briefing la Bruxelles.

Pe 9 martie, Biroul Electoral Central al României a respins înregistrarea candidatului independent Călim Georgescu pentru a candida la alegerile prezidențiale din 4 mai, în ciuda sondajelor care îl arătau puternic susținut de alegători. Această decizie a provocat revolte în București în noaptea de 10 martie. Susținătorii lui Georgescu au ieșit în stradă, fiind violențe cu forțele de ordine. Georgescu le-a cerut susținătorilor să se abțină de la violență și a promis că va depune o plângere împotriva deciziei Biroului Electoral Central la Curtea Constituțională a țării.

Georgescu a devenit liderul primului tur al alegerilor prezidențiale, care au avut loc în România pe 24 noiembrie 2024. Biroul Electoral Central a recunoscut rezultatele primului tur, dar aproape în ajunul celui de-al doilea tur, care trebuia să aibă loc pe 8 noiembrie, Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral, invocând „încălcări evidente ale procesului electoral”. La 26 februarie 2025, Georgescu a fost acuzat de incitare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, diseminare de informații false în timpul campaniei electorale, inițierea unei organizații fasciste, rasiste sau xenofobe.

CCR stabilește azi dacă Georgescu poate sau nu să candideze

Curtea Constituţională a României analizează marţi, de la ora 17:00, contestaţiile referitoare la candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale din luna mai. Una dintre sesizări este cea trimisă de Călin Georgescu către Curtea Constituţională în legătură cu decizia Biroului Electoral Central (BEC) de respingere a înregistrării candidaturii sale, acesta susţinând că, sub aspect procedural, nu au fost respectate toate condiţiile legale privind cvorumul de prezenţă, cel de vot şi procedura de desfăşurare a şedinţei.

„Pe baza şi în aplicarea acestei dispoziţii a legii, BEC a adoptat Hotărârea 1H/22.02.2025, publicată în Monitorul Oficial al României 164/24.02.2025, Partea I, prin care a reglementat, printre altele, şi procedura desfăşurării şedinţelor sale, în art. 12-15. Or, potrivit art. 17 alin. (4) din lege, hotărârile BEC adoptate pentru interpretarea unitară a legii sunt general obligatorii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. În altă ordine de idei, potrivit art. 2 alin. (2) C. proc. civ., dispoziţiile acestui act normativ se aplică şi în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziţii contrare. Cu alte cuvinte, Codul de procedură civilă este dreptul comun în toate materiile. Faţă de cele ce preced, întrucât nu au fost respectate toate condiţiile legale privind cvorumul de prezenţă, cvorumul de vot, procedura de desfăşurare a şedinţei şi procedura de adoptare, redactare şi publicare a Deciziei 18D/09.03.2025 a BEC şi a procesului-verbal întocmit de BEC din care rezultă data şi ora afişării acesteia – procesul-verbal nefiind nici măcar semnat -, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 174 şi urm. C. proc. civ., care atrag nulitatea absolută a deciziei şi a procesului-verbal antereferite”, se menţionează în sesizarea trimisă CCR.

În consecinţă, în sesizare se solicită ca instanţa constituţională să oblige BEC la comunicarea procesului-verbal al şedinţei Biroului din data de 9 martie, în care a fost adoptată decizia şi a fost întocmit procesul-verbal atacate prin contestaţie, pentru a se putea constata şi dovedi, astfel, neregularităţile de ordin procedural care atrag nulitatea absolută a deciziei BEC.

El subliniază că Biroul Electoral Central a încălcat „flagrant” legea prin decizia de respingere a candidaturii sale.

„În pofida celor înfăţişate şi încălcând în mod flagrant legea, BEC, prin decizia de respingere a înregistrării candidaturii mele, nu a verificat, în niciun fel, îndeplinirea cumulativă, pentru candidatura mea, a condiţiilor de formă şi de fond cerute de lege şi actele adoptate în baza acesteia din urmă, mărginindu-se să precizeze că ‘nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de Curte”, spune Georgescu.

Potrivit acestuia, în întreg cuprinsul deciziei contestate, BEC a analizat „doar condiţii de fond suplimentare”, decurgând indirect din alte prevederi constituţionale decât cele la care legea însăşi face trimitere şi care au fost decelate, pe cale de interpretare, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în speţă Hotărârea 2/05.10.2024, care ar fi configurat „cadrul axiologic în care au loc alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României”. Condiţiile de fond corespunzătoare „cadrului axiologic” invocat de BEC ar presupune respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei.

„Procedând astfel, BEC nu doar că nu şi-a îndeplinit singura atribuţie în materie, consacrată de art. 17 alin. (1) lit. b) şi art. 29 alin. (l)-(3) din lege – verificarea îndeplinirii condiţiilor de formă şi de fond pentru candidatură prevăzute de lege şi actele date în aplicarea ei, dar şi-a şi substituit competenţa exclusivă a Curţii Constituţionale a României de a examina şi verifica îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi de fond pentru candidatura la funcţia de preşedinte al României, decurgând, pe cale de interpretare, din dispoziţii ale Constituţiei – altele decât cele la care face trimitere legea -, respectiv cele ale art. 82 alin. (2) cu privire la conţinutul jurământului de credinţă ce trebuie depus la intrarea în mandat”, se mai arată în sesizare.

Biroul Electoral Central a invalidat, duminică seară, candidatura lui Călin Georgescu la prezidenţiale.

„Biroul Electoral Central nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de Curte. De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curţii Constituţionale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carenţe să fie înregistrată şi să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituţională să fie pusă în situaţia infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiţii de înregistrare a acesteia”, se arăta în decizia BEC.

Conform aceleiaşi surse, candidatura lui Călin Georgescu nu întruneşte condiţiile de legalitate, întrucât acesta, „prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăşi obligaţia (…) de a apăra democraţia”, care se întemeiază pe alegeri „corecte, integre şi imparţiale”.

Tot marţi, va fi luată în discuţie şi contestaţia împotriva deciziei Biroului Electoral Central privind înregistrarea candidaturii primarului general al Capitalei, Nicuşor Dan, pentru alegerile prezidenţiale din luna mai.

O nouă contestație la CCR, în sprijinul lui Călin Georgescu

O a treia contestaţie vizând respingerea de către BEC a candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale a fost înregistrată la Curtea Constituţională.

„A fost înregistrată la Curtea Constituţională contestaţia formulată de domnul C.M.V.D. împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr.18D/9.03.2025 privind neînregistrarea candidaturii independente a domnului GEORGESCU Călin şi a semnului electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025”, anunţă marţi dimineaţă CCR.

Contestaţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr.929F/2025. Petentul susține că decizia a fost luată în mod nelegal, fără respectarea prevederilor constituționale și a legislației electorale, invocând faptul că Georgescu îndeplinește toate condițiile de fond și de formă pentru a candida. Contestația susține că BEC nu a verificat criteriile prevăzute în Constituție și în Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, ci s-a bazat exclusiv pe anumite hotărâri anterioare ale Curții Constituționale, interpretate într-un mod abuziv și extensiv.

Argumentele principale se referă la faptul că nici Constituția, nici legislația electorală nu prevăd ca o candidatură să poată fi respinsă pe baza unor criterii subiective legate de interpretarea „formulei sacrosancte a jurământului prezidențial”. Petentul arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, condițiile de eligibilitate sunt de strictă interpretare și limitate la cele expres prevăzute de lege, precum cetățenia, domiciliul, vârsta minimă, drepturile electorale și numărul de mandate exercitate anterior. În acest context, BEC ar fi adăugat în mod nelegal condiții noi pentru candidatură, depășindu-și atribuțiile.

Se contestă și faptul că BEC și-a fundamentat decizia pe Hotărârile CCR nr. 2/2024 și 32/2024, care nu analizau direct eligibilitatea lui Călin Georgescu, ci alte aspecte ale procesului electoral. Hotărârea nr. 2/2024 a fost emisă în cazul altui candidat și a avut ca obiect analiza unor declarații controversate, iar Hotărârea nr. 32/2024 s-a referit la nereguli în finanțarea campaniei electorale. În niciuna dintre aceste hotărâri nu s-a stabilit că Georgescu nu ar putea candida. Petentul subliniază că niciun text legal nu a fost declarat neconstituțional și că, prin urmare, aplicarea legii nu poate fi modificată prin hotărâri interpretative ale CCR, întrucât acest lucru ar încălca principiul separației puterilor în stat.

Contestația mai evidențiază că BEC a decis respingerea candidaturii fără a-i oferi lui Călin Georgescu posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare, încălcând astfel articolul 24 din Constituție privind dreptul la un proces echitabil. Se face referire și la principiile stabilite de Comisia de la Veneția, conform cărora orice restrângere a drepturilor electorale trebuie să fie proporțională, justificată și însoțită de garanții procedurale adecvate. În cazul de față, respingerea candidaturii ar constitui o sancțiune disproporționată și ar echivala cu o interdicție permanentă de a candida, ceea ce nu este prevăzut de nicio normă constituțională sau legală.

Cauza se soluţionează pe baza sesizării şi a celorlalte documente depuse la dosar până la data de 11 martie 2025, ora 14, prcizează instituţia.

Până acum decizia BEC  a fost contestată de Călin Georgescu şi de o altă persoană.

CCR se reuneşte marţi, de la ora 17.00, pentru a discutra contestaţiile privind candidaturile la Preşedinţie.

O altă comntestaţie depusă se referă la candidatura lui Nicuşor Dan, care a fost admisă de Biroul Electoral Central.