Cablul submarin Georgia-România s-a scumpit cu… 78%. Ar trebui să fie gata în octombrie 2030

|
cablu submarin

Costul prognozat al construirii în Marea Neagră a unui cablu energetic submarin Georgia-România în lungime de peste 1.000 de kilometri și cu capacitate de transfer de 1.300 MW, care să interconecteze sistemele energetice din Caucazul de Sud cu cel al Uniunii Europene, proiect pentru care va fi înființată în curând la București o companie joint-venture dedicată, controlată de operatorii de transport și sistem (OTS) din România, Ungaria, Azerbaidjan și Georgia, a fost majorat cu peste 78% de la estimarea inițială, potrivit studiului de fezabilitate al proiectului, analizat de Profit.ro.

OTS-ul georgian, JSC Georgian State Electrosystem (GSE), omologul Transelectricii din România, estima în urmă cu circa 2 ani că proiectul ar putea să coste undeva la 2 miliarde de euro.

Proiectul include și instalarea, în paralel, pe aceeași rută, a unui cablu de fibră optică pentru telecomunicații, cu costuri semnificativ mai mici.

Proiectul este apreciat ca fiind viabil din punct de vedere economic în toate scenariile analizate la o rată economică internă de randament (EIRR) de 6%, semnificativ peste nivelul de 4% solicitat de ENTSO-E, organismul european care supervizează interconectările internaționale. Costul total estimat este de 3,57 miliarde euro, din care 98% pentru cablul energetic″, se menționează în documentul citat.

Acolo mai scrie însă că, pentru ca proiectul să fie viabil și din punct de vedere financiar, este nevoie de îndeplinirea mai multor condiții: partenerii la proiect să accepte o rentabilitate care să reflecte mai degrabă așteptările unor investitori de stat decât pe cele ale unora privați, să existe finanțare nerambursabilă în proporție substanțială (peste 20%), iar cea mai mare parte a împrumuturilor necesare să provină de la instituții financiare internaționale (BEI, BERD), care pot da credite în condiții mai avantajoase decât cele strict de piață.

Calendarul estimativ al proiectului prevede că activitățile preliminare ar urma să înceapă încă de luna viitoare. Ulterior, în 2025 și 2026 vor demara licitațiile de contractare a echipamentelor, lucrărilor și serviciilor necesare. Finalizarea și punerea în funcțiune sunt așteptate în octombrie 2030.

Proiectul care va conecta România la țările din Occident

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat că este absolut esențial pentru România să dezvolte un coridor verde care să lege țara noastră de țările din Occident. Proiectul Coridorului Verde deja a fost demarat și se construiește un cablu submarin de înaltă tensiune, care va aduce energie din Vestul Europei. Burduja a precizat că, în acest moment, prețul unui megawat oră în România este 268 de euro, în timp ce în Spania este 76 de euro.

„Dacă ne uităm la o hartă a prețurilor energiei în UE astăzi, vedem ceva destul de interesant. Prețul mediu al unui megawat oră astăzi este de 268 euro în România, 306 euro în Ungaria, 104 euro în Franța, 76 euro în Spania și așa mai departe. Acest lucru subliniază faptul că tranziția la energia curată nu este posibilă fără transmisie. Simțim lipsa de interconexiuni în Europa – Bulgaria se află în aceeași situație cu Grecia și uneori Polonia. De aceea este absolut esențial pentru noi să dezvoltăm aceste rute, coridorul verde, nu numai pentru securitatea energetică, ci și pentru competitivitatea în energie”, a spus el.

În urmă cu două luni la București, CNTEE Transelectrica, Georgian State Electrosystem, AzerEnerji și MVM Electrical Works au semnat actele de constituire a companiei de proiect Green Energy Corridor Power Company (GECO), cu sediul în România. Compania va realiza propriu-zis cablul submarin de curent continuu de înaltă tensiune. Proiectul are un rol esențial în consolidarea securității energetice naționale și regionale, creșterea conectivității în bazinul Mării Negre, diversificarea rutelor de aprovizionare, valorificarea potențialului de energie regenerabilă și creșterea ponderii acesteia în mixul energetic național, precum și reducerea prețurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici și pentru companiile românești.

Stabilirea sediului companiei de proiect pentru Coridorul Verde la București a fost o mare victorie diplomatică în ultimele luni. Miliarde de euro vor trece prin economia românească, iar „investiția va însemna locuri de muncă, dezvoltare și facturi mai mici pentru români. Este esențial să dezvoltăm rapid noi rute de transport și aprovizionare cu energie, nu doar pentru a întări securitatea energetică, ci și pentru a crește competitivitatea pieței prin prețuri mai mici la energie electrică.”

Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene la 1 octombrie, miniștrii energiei din Bulgaria, România și Grecia au cerut conectivitate de rețea, pentru a se evita prețurile mari la electricitate, ca cele din vară. Cele trei state au insistat că dezvoltarea interconexiunilor în Europa de Sud-Est ar trebui să fie o prioritate pentru depășirea problemelor de infrastructură care izolează regiunea de piața mai largă a UE.

Bulgaria are una dintre cele mai bune conexiuni de rețea din Europa de Sud-Est. Până în prezent, capacitatea liniilor de transport transfrontaliere este de peste 4.000 de MW, adică atât putem importa și exporta pe oră. Dar acest lucru nu ne ajută să avem aceleași prețuri în Europa, din cauza porțiunilor înguste din sistemele de transport ale țărilor vecine, spune directorul executiv al Operatorului Sistemului de Electricitate, Anghelin Ţacev. Un blocaj este între Ungaria și Austria. Austriecii împart o linie de transmisie cu ungurii. O altă porțiune îngustă este la granița ungaro-slovacă. Există, de asemenea, puține linii electrice între Polonia și republicile baltice. Între Spania și Franța este un alt „bottleneck”, dar aici intră și Italia. Nici Grecia și România nu ne pot oferi o capacitate mai mare. Chiar și în România vecină, conectivitatea dintre nordul și sudul țării este nu este suficientă. Și electricitatea de la centralele eoliene românești de lângă Constanța este transportată pe teritoriu bulgar și se întoarce în România pe la Kozlodui.

Noi suntem gata să ajungem la 2.400 de MW la granița bulgaro-română, dar vecinii (români – n.trad.) nu ne dau mai mult de 1.700. La fel este și la granița bulgaro-greacă – suntem pregătiți pentru 1.700 MW, ei pentru 1.100 – 1.300 MW, în ciuda unei a doua linii de transport care a fost lansată în urmă cu doi ani. Astfel, cu România, chiar dacă electricitatea a trecut granița cu Ungaria la capacitate maximă, nu poate ajunge la noi. La cea ungară are posibilitatea pentru 1000 de MW, dar ajunge la noi mult mai puțin, spune Țacev. Prețul energiei electrice între Bulgaria, Grecia și România este același, cu câteva excepții. Ocazional, în Grecia este puțin mai scăzut din cauza faptului că sunt mai multe capacități regenerabile.

Centralele pe gaze stabilesc în prezent prețurile în Europa de Sud-Est, fiind capacități de vârf, subliniază șeful operatorului de sistem. Cele două state vecine Bulgariei – România și Grecia – au construit destule astfel de capacități, în România sunt undeva în jur de 4.000 de MW, iar în Grecia sunt 5.000. Sunt oprite în orele însorite și importă energie ieftină din Bulgaria, iar când nu este soare în Bulgaria, fabricile lor de gaze funcționează și ne vând energia lor, explică de asemenea Ţacev. În medie, aproximativ 15-20% din cantitățile din Bulgaria provin din import.

Pentru a ajunge prețurile la energie electrică la același nivel pe continent, trebuie să existe o infrastructură de transport suficientă. La inițiativa ESO, în regiune se lucrează la două coridoare energetice. Unul este est-vest. Acesta acoperă Turcia, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Albania, Kosovo, Muntenegru și Italia. Pentru el, din luna septembrie, există un acord cu Agenția de Comerț și Dezvoltare din SUA pentru o finanțare nerambursabilă de 1,5 milioane de dolari pentru studiul de fezabilitate. Există consimțământul tuturor părților. Dar include și hidrocentrale cu acumulare prin pompare de pe teritoriul țării noastre. Coridorul are aproape 1000 km lungime. Există două linii de transport cu Turcia, iar construcția unei a treia este în curs de negociere. Un al doilea este planificat cu Macedonia de Nord, asupra căruia se insistă de mult timp. În prezent există un cablu între Muntenegru și Italia, este planificat un al doilea, precum și o linie electrică din Albania către Italia.

Finanțarea coridorului pentru țările din UE poate fi prin Fondul de Modernizare sau Mecanismul de Conectare a Europei, pentru celelalte țări există interes de la Banca Mondială.

Coridorul nordic este celălalt proiect pe care se lucrează. Acesta începe din Grecia, trece prin Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Cehia pentru a ajunge în Polonia și Germania și în marile lor parcuri eoliene din Marea Baltică. Această cale energetică face deja parte din planul de dezvoltare a rețelei pe 10 ani al organizației operatorilor europeni de transport de energie electrică. După încheierea războiului din Ucraina, acesta poate deveni o parte majoră a infrastructurii unificate care va sprijini reconstrucția Ucrainei și va deveni un inel catodic care se închide prin Ucraina și Moldova, crede șeful ESO. Cu toate acestea, implementarea sa este și o chestiune de voință politică a fiecărei țări și va dura timp. În primul rând, salvarea este construirea bateriilor pentru stocarea energiei electrice, astfel încât curentul solar „înmagazinat” din ziua respectivă să poată fi vândut seara. Cu toate acestea, vorbim aici de o soluție temporară și nesustenabilă. Potrivit lui Ţacev, soluția stabilă este construirea de noi capacități de generare, care să includă surse regenerabile – vânt, soare și apă, precum și capacități nucleare.

O altă variantă pentru care se insită de mult timp este puterea manevrabilă, care include baterii, centrale de gaz și hidrocentrale cu acumulare prin pompare. Bulgaria are un potențial foarte bun pentru construirea unor astfel de facilități, pentru că s-au construit baraje. Prin urmare, eforturile ar trebui concentrate pe astfel de proiecte, ce permit stocarea energiei electrice din SRE în orele de vârf în țară. În prezent, aceasta se exportă în ore însorite, iar Bulgaria importă în orele de vârf, când prețurile sunt mari.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *