Budăi (Muncă): „PSD NU susţine o majorare a vârstei de pensionare, ca să ne înţelegem foarte clar!”

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a afirmat că PSD nu susţine majorarea vârstei de pensionare, menţionând că acest lucru nu va întâmpla atâta timp cât social-democraţii vor fi la guvernare. Marius Budăi a fost întrebat, duminică, la Prima News, care este perspectiva statului asupra vârstei de pensionare.

„PSD nu susţine o majorare a vârstei de pensionare ca să ne înţelegem foarte clar, deci nu susţinem aşa ceva şi nu se va întâmpla cât noi vom fi la guvernare. Eu personal nu ştiu dacă cei care au scris în PNRR aceste aspecte, nu ştiu ce au avut în cap, că din punctul meu de vedere cu siguranţă nu s-au gândit la oameni pentru că să pui într-un asemenea hal carul înaintea boilor, cum spunem noi în popor, este exclus din punct de vedere al unui demnitar”, a transmis ministrul Muncii.

El a precizat că la noi speranţa de viaţă nu este la fel de mare ca în Germania sau Franţa şi mai întâi statul ar trebui să îmbunătăţească nivelul de trai al cetăţenilor, informează News.ro.

„Noi nu trăim în Germania, nu trăim în Spania, în Franţa, unde speranţa de viaţă este foarte mare, la noi speranţa de viaţă…. Eu cred că trebuie să lucrăm întâi spre a ridica speranţa de viaţă în România, spre a îmbunătăţi nivelul de trai al cetăţenilor şi abia după aia, peste ani, să vedem dacă este cazul. Dar până atunci este exclus aşa ceva. Ori, în acest moment, în Constituţia României avem două drepturi extrem de importante pentru noi: dreptul la a munci, care este indiferent de vârstă, mă refer la vârsta peste pensionare şi dreptul la pensie. Dacă dumneavoastră aţi ajuns la vârsta de 65 de ani şi aţi contribuit în sistem, aşa cum spune sistemul, la 65 de ani aţi îndeplinit cele două condiţii cumulative stagiul minim de cotizare şi vârsta standard de pensionare înseamnă că automat, prin Constituţie aveţi dreptul la pensie. De ce să vă iau acest drept? De ce să luăm doamnelor acest drept?”, a explicat Marius Budăi.

Acesta a mai spus că în actuala legislaţie nu interzice nimeni dreptul unui cetăţean de a munci peste vârsta de 65 de ani.

„În legislaţia actuală nu interzice nimeni dreptul să munceşti peste 65 de ani, dacă tu personal îţi doreşti să rămâi şi să nu iei pensie la 65 de ani şi vrei să mai lucrez un an, doi există în legislaţia actuală bonificaţie deja, o lege care e în vigoare din 2010. Există această bonificaţie, putem discuta dacă vrem să o mai mărim sau lărgim, să venim cu alte propuneri, este altceva. Dar de ce să stricăm ceva ce este şi funcţionează? Nu înţeleg. (….) Nu înţeleg multe lucruri din ce s-a scris acolo. Eu cred că mulţi care au scris în PNRR fie îi urăsc pe cetăţenii României, fie habar n-au avut”, a conchis Budăi.

„Am văzut determinare la liderii coaliţiei să rezolve problema”

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a afirmat că a văzut la liderii coaliţiei determinare să rezolve problema pensiilor speciale astfel încât să nu mai existe nicio pensie mai mare decât salariul, să existe contributivitate, astfel încât toat aceste lucruri să se întâmple, anunță news.ro. Marius Budăi a declarat, duminică seara la Prima News, că de 25 de ani nu a fost făcut nimic pentru rezolvarea problemei pensiilor speciale, iar acum se aruncă responsabilitatea acestora pe Ministerul Muncii.

„Suntem în faţa unui fenomen care a fost extrem de uzitat din punct de vedere politic de foarte mulţi ani de zile. Am trecut de la desfiinţăm pensiile prin ordonanţă de urgenţă în 30 de zile, la desfiinţarea pensiilor când venim noi la guvernare, unii care au şi fost în jur de 8 – 10 luni şi au avut chiar şi Ministerul Justiţiei. Toţi au folosit acest subiect politic, dar nimeni de 25 de ani încoace, de 25 de ani încoace cam discutăm aşa despre aceste pensii, 20 – 25 de ani nu a făcut nimic şi acum, dintr-o dată, când s-a ajuns la final, toţi aruncă responsabilitatea. Pe cine? Pe un minister. Nu contează persoana, pe un minister care nu are în atribuţii aşa ceva”, a afirmat ministrul Muncii.

Budăi a explicat că Ministerul Muncii nu o să aibă niciodată drept de iniţiativă pe un statut special. El a explicat că Ministerul Muncii nu o să aibă niciodată drept de iniţiativă pe un statut special, fie care e vorba de magistraţi sau de diplomaţi.

„Ministerul Muncii nu o să aibă niciodată drept de iniţiativă pe un statut special, fie că vorbim de magistraţi, fie că vorbim de apărare şi ordine publică, fie că vorbim de diplomaţi, fie că vorbim de navigatori şi aşa mai departe. (…) Noi centralizăm ceea ce ne vine de la ministere. Nu avem noi posibilitatea, indiferent cine ar fi ministru, nu are posibilitatea legală şi constituţională să facă orice modificare pe statutul magistraţilor, de exemplu”, a mai declarat Budăi.

Acesta a amintit că o serie de amendamente legate de aceste pensii vor fi depus la Senat.

„Este un proiect iniţiat de Guvern, ai cărui coiniţiatori sunt toţi miniştrii de resort şi, bineînţeles, am semnat şi eu că este jalon, dar coiniţiatori sunt şi Ministerul Apărării, şi Ministerul de Interne, şi Ministerul Justiţiei, şi MAE şi Ministerul Transporturilor şi, bineînţeles, avizator, Ministerul de Finanţe. (…) În această situaţie, colegii mei miniştri au înţeles şi au venit cu aceste amendamente pe care le discutam şi în seara asta şi mâine se depun la liderii de grupuri parlamentare de la Senat, se vor dezbate în comisie şi vor fi trecute în vot final, astfel încât să nu ajungă la Camera Deputaţilor, proiectul de lege cu amendamente nedezbătute şi la Senat”, a mai declarat Budăi.

Ministrul Muncii a afirmat că a văzut determinare la liderii coaliţiei să rezolve această problemă.

„Am văzut determinare la liderii coaliţiei să rezolve această problemă astfel încât acele principii să nu mai fie nicio pensie mai mare ca salariul, să nu se mai abuzeze de sisteme, să ai o anumită vechime care să fie aliniată la vechimea minimă, să ai parte de contributivitate, toate acele lucruri să se întâmple şi mai ales să nu se creeze alte noi categorii de speciali”, a explicat Budăi.

Social-democratul a adăugat că „există voinţa să rezolve problema, dar trebuie să ţinem cont de deciziile Curţii Constituţionale, de independenţa sistemelor şi de tot ce este ca practică a Uniunii Europene. Budăi a fost întrebat câţi pensionari speciali are România.

„Aproximativ 200.000. Sunt 190.000 în apărare şi ordine publică şi 10.000 în cele două legi de magistratură, navigatorii, MAE, Curtea de Conturi şi funcţionari publici parlamentari”, a precizat ministrul Muncii.

Întrebat care este efortul financiar pentru aceste pensii speciale, Budăi a răspuns: „0.72% din PIB pentru pensiile militare, 0,1 la sută din PIB pentru cele şase legi”. El a mai afirmat că cea mai mare pensie specială din România este de 40.000 – 50.000 de lei pe lună.

Liderii coaliției de guvernare s-au întâlnit, în cursul serii trecute și în această dimineață, pentru a discuta soluțiile pentru a reduce pensiile speciale. La Senat vor fi depuse mai multe amendamente, printre care și unul referitor la interdicția de a cumula mai multe pensii speciale. Cei vizați vor trebui să opteze pentru unul dinte veniturile încasate. Pentru restul pensiilor speciale se va mai încasa doar partea de contributivitate. De asemenea, s-a căzut de acord cu supraimpozitarea a 15% din partea de necontributivitate a pensiilor speciale. Aceste amendamente, dar și altele, vor fi depuse la Senat, acolo unde legea intră la dezbateri în comisii.

Potrivit Guvernului cheltuielile anuale cu pensiile speciale au ajuns la 12 miliarde de lei. Beneficiari de pensii de serviciu sunt un 10.000, grosul fiind la pensiile militare – aproape 180.000 – unde intră cele de la MAI, MApN, SRI, SIE și STS. În România numărul de beneficiari de pensii de serviciu înregistrat în februarie 2023 este 10.198, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia 5.137 sunt pensionari veniți din zona procurorilor şi judecătorilor.

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, cea mai mare pensie medie de serviciu este de 21.477 de lei, din care 20.061 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.765 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. De asemenea de pensie de serviciu din zona Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna ianuarie un număr de 743 persoane. Pensia medie era de 5.796 de lei, din care 2.552 de lei suportaţi de la bugetul de stat, potrivit CNPP citată de agenția Agerpres. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 716 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.057 de lei (2.525 de lei de la bugetul de stat).

Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.381 de pensionari, iar pensia medie se ridică la 11.479 de lei, din care 7.531 lei suportaţi din bugetul de stat. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 559 de persoane, media fiind de 8.502 de lei, din care 2.818 de lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.662 de pensionari, pensia medie fiind de 5.108 de lei, din care 2.447 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Anual, valoarea brută a pensiilor de serviciu mai sus menționate este de 1,7 miliarde de lei, la nivelul anului trecut. În categoria pensiilor speciale, adică cele primite în baza unor legi speciale, sunt încadrate în discursul public și pensiile militare. Acestea din urmă reprezintă grosul, adică în jur de 180.000. Aici intră pensiile celor care au lucrat la MAI, MApN și SRI și sunt plătite de casele de pensii ale acestora. La nivelul MAI sunt 97.000 de beneficiari, care costă anual 5,2 miliarde de lei. La nivelul MAPN sunt în jur de 78.000 de beneficiari, în vreme ce în jur de 5.700 provin din SRI, SIE si STS. La nivelul anului trecut costul cu pensiile acestora era în jur de 4 miliarde de lei.