8 DECEMBRIE Ziua Constituției României: Istoria Legii fundamentale a țării. Iohannis: „Cea mai importantă armă pe care o avem”
În peste 150 de ani, statul român a avut 7 Constituţii şi 16 revizuiri ale acestora, fiecare nouă lege fundamentală reflectând schimbările din societate şi fiind inspirată din Constituţiile altor state. În 8 decembrie, marcăm ziua în care Constituția a fost aprobată prin Referendum naţional. Constituţia este legea fundamentală în care sunt consemnate principiile de bază ale organizării statului şi drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor.
În România, prima Constituţie a fost adoptată în 1866, aceasta a fost modificată în 1879, ca urmare a dobândirii independenţei, iar după proclamarea Regatului în 1884, a fost din nou modificată. În 1916, s-a început o revizuire a Constituţiei care a fost finalizată în 1917, când s-a acordat votul universal. Din 1923, România a avut o altă Constituţie şi apoi în 1938, o nouă Constituţie, care a fost suspendată între anii ’40-’44, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În 1948, 1952 şi 1965 au urmat alte trei Constituţii. Unele revizuiri au fost de importanţă capitală, precum cea din 1884, care includea proclamarea Independenţei şi Regatul, sau cea din 1974, care instituia funcţia de preşedinte al ţării.
Actuala Constituţie a României a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 şi aprobată prin Referendumul naţional în 8 decembrie 1991, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de cetăţeni care au participat la vot, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, iar voturile nule au reprezentat 2,3%. Această lege fundamentală a fost revizuită în 2003.
1991 – Constituţia postdecembristă
Potrivit Decretului-Lege 92/1990, Adunarea Deputaţilor şi Senatul s-au constituit în Adunarea Constituantă pentru adoptarea Constituţiei României. La 11 iunie 1990, a fost desemnată Comisia Constituţională – formată din 23 de parlamentari şi cinci experţi profesori universitari – condusă de profesorul Antonie Iorgovan, pentru a redacta tezele proiectului de Constituţie. Elaborarea, dezbaterea şi adoptarea Constituţiei, inspirată din Constituţia franceză din 1958, au durat aproape un an şi jumătate.
Prevederile care au provocat cele mai aprinse discuţii s-au referit la caracterul naţional al statului român, la drepturile minorităţilor naţionale, forma de guvernământ, lipsa garantării proprietăţii (fiind preferată formula de „ocrotire” a acesteia), dreptul de proprietate asupra terenurilor ca atribut exclusiv al cetăţeanului român sau la separarea puterilor în stat. Constituţia a fost adoptată în Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 şi a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendum naţional, scrie stiri.tvr.ro. În 8 decembrie 1991, din cei aproape 11 milioane de români care au participat la vot, peste 77% au spus DA noii Constituţii.
Constituţia stabileşte că România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil şi că forma de guvernământ a statului român este republica. România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, care sunt garantate. Noua Constituţie consacră principiul separării celor trei puteri – legislativă, executivă şi judecătorească – şi enunţă principiul autonomiei şi al descentralizării în administraţia publică. După intrarea în vigoare a Constituţiei, necesitatea revizuirii ei a revenit în mod constant.
În 2003, după dezbateri generale asupra propunerilor făcute de partide, dezbateri pe articole, dezbateri generale şi medieri între cele două Camere ale Parlamentului, a rezultat un nou text al Constituţiei. Mai mult de jumătate dintre articole au suferit modificări. La referendumul naţional din 18 şi 19 octombrie 2003, s-au prezentat la vot 55,7% dintre cei 17 milioane de cetăţeni cu drept de vot, iar 89,7% dintre participanți au votat pentru modificarea Constituţiei. Noua Constituţie a intrat în vigoare pe 29 octombrie 2003. Principalele modificări aduse Constituţiei se referă la prelungirea mandatului preşedintelui României, de la 4 la 5 ani, la garantarea proprietăţii private, nu doar ocrotirea ei, la faptul că arestarea preventivă şi percheziţia nu vor putea fi decise decât de judecător şi nu de procuror, la competenţe diferite ale celor două Camere ale Parlamentului. Imunitatea parlamentară este limitată, minoritățile naționale au dreptul de a folosi limba maternă în administrație şi justiţie şi nu se mai stipulează caracterul obligatoriu al serviciului militar. Tot din 2003, Constituţia mai prevede: cetăţenii străini şi apatrizii au posibilitatea de a dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, dar numai în condiţiile rezultate din aderarea României la UE; cetățenii țărilor membre ale UE vor avea dreptul de a alege şi de a fi aleşi în scrutinul local, dacă sunt rezidenți ai localităţii respective.
Iohannis: „Constituţia este cea mai importantă armă pe care o avem”
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, un mesaj de ziua Constituţiei, în care arată că legea fundamentală este cea mai importantă armă pe care o avem împotriva oricărei forme de totalitarism, intoleranţă, discriminare şi populism iar valorile protejate de Constituţia României implică, în acelaşi timp, şi o imensă responsabilitate, una colectivă, care aparţine instituţiilor, societăţii civile, dar şi una individuală, a fiecărui cetăţean.
„În existenţa oricărui stat, adoptarea unei noi Constituţii marchează schimbările profunde care s-au produs la nivelul societăţii. Pentru România, un astfel de moment major l-a reprezentat aprobarea prin referendum, pe 8 decembrie 1991, a Legii fundamentale, prin voinţa liber exprimată a cetăţenilor, etapă care a constituit ruptura definitivă de regimul comunist. Aşadar, 8 decembrie este cel mai potrivit prilej de a reflecta la aspiraţiile şi la valorile care au stat la baza Constituţiei şi pe care se dezvoltă societatea noastră”, spune preşedintele în mesaj.
Klaus Iohannis arată că „Legea fundamentală din 1991 a formalizat trecerea, după aproape 50 de ani de guvernare socialist-comunistă, la un regim democratic de tip occidental”.
„Adoptarea Constituţiei a însemnat renaşterea democraţiei naţionale, trasarea limitelor puterii politice şi consacrarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Într-un regim democratic, Legea fundamentală reprezintă un act de identitate naţională şi acţionează atât ca un scut împotriva autoritarismului, cât şi ca un catalizator al aspiraţiilor unui popor. Constituţia se adresează, în egală măsură, cetăţenilor săi, autorităţilor şi instituţiilor statului. Legea fundamentală a marcat o perioadă de tranziţie, prin ruperea de trecutul comunist şi prin fixarea unui punct de echilibru în momentele de cumpănă”, precizează şeful statului.
Preşedintele mai spune că ”în anul 2003, revizuirea Legii fundamentale a fost motivată de reformele care s-au produs în viaţa economică, socială şi politică a ţării, în mod special din perspectiva îndeplinirii celor două obiective majore ale politicii externe româneşti în anii postdecembrişti: aderarea la Alianţa Nord-Atlantică şi integrarea în Uniunea Europeană”.
„Apartenenţa ţării noastre la structurile euro-atlantice implică un efort continuu de a da sens şi greutate valorilor şi principiilor pe care Legea fundamentală le protejează. Respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi drepturile omului constituie fundamentul pe care clădim ţara pe care ne-o dorim. A trăi sub protecţia unei constituţii democratice este unul dintre cele mai mari privilegii pe care o societate le poate cunoaşte. Nu în ultimul rând, Constituţia este cea mai importantă armă pe care o avem împotriva oricărei forme de totalitarism, intoleranţă, discriminare şi populism. Valorile protejate de Constituţia României implică, în acelaşi timp, şi o imensă responsabilitate, una colectivă, care aparţine instituţiilor, societăţii civile, dar şi una individuală, a fiecărui cetăţean. Aspiraţiile societăţii noastre capătă substanţă pe măsură ce aceste valori sunt interiorizate, iar democraţia este înţeleasă şi trăită de noi toţi, în fiecare zi”, mai spune preşedintele.
Ultimele articole
