OFICIAL: Austria se OPUNE aderării României la Schengen. Iohannis: „Încă se discută şi se negociază”
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat, marți, că Austria se opune integrării României în Spațiul Schengen. El a făcut declarațiile la Summit-ul UE-Balcanii de Vest, de la Tirana. Declarația vine la o zi după ce ministrul de Interne, Lucian Bode, a fost la Viena, unde s-a întâlnit cu ministrul de Interne Gerhart Karner.
„Ministrul de Interne a precizat clar. Nu există o aprobare din partea Austriei pentru extinderea cu Bulgaria și România. Este nevoie de mai mult timp. Avem 75.000 de imigranți ilegali neînregistrați în Austria. Asta înseamnă că au sărit granița externă a Uniunii Europene și au ajuns într-o țară internă, așa cum e Austria. Trebuie întâi să răspundem la aceste întrebări de securitate”, a spus Nehammer, conform digi24.ro.
Ministrul Bode a încercat să-l convingă pe omologul autriac de faptul că nu există un coridor de imigrație prin România, dar Karner a rămas pe poziții. Președintele Klaus Iohannis a declarat, tot marți, la Tirana, că România va negocia până în ultima clipă.
„Încă se discută, se negociază. Joi, această chestiune se va afla pe masa Consiliului în format JAI ai miniștrilor de Interne și Justiție. Acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci încă e nevoie de negocieri, încă se discută pe textul acestei decizii. Suntem angajați să stăm hotărâți până în ultimul moment și să aducem decizia unde o dorim noi. Nu ne vom opri din discutat și negociat până în ultimul moment. În condițiile în care deciziile referitoare la România și Bulgaria nu sunt tocmai identice, nici rezultatele nu pot fi tocmai identice. Nu înseamnă că nu se poate găsi o formulă de decizie convenabilă pentru ambele părți”, a spus șeful statului român.
Extinderea Spațiului Schengen se va decide la JAI, Consiliul Miniștrilor de Justiție și Afaceri Interne din UE, joi și vineri. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, întrebat despre şansele României de a adera la Schengen, că încă sunt discuţii şi negocieri în această privinţă, până când subiectul va fi abordat la reuniunea de joi a Consiliului JAI, iar „până atunci este nevoie încă de negocieri, încă se discută pe textul acelei decizii şi noi suntem angajaţi să stăm hotărâţi până în ultimul moment şi să ducem decizia acolo unde o dorim noi”.
„Încă se discută şi se negociază. Joi această chestiune se va afla pe masa Consiliului în format JAI de miniştrii de interne şi de justiţie. Acolo sigur că se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci este nevoie încă de negocieri, încă se discută pe textul acelei decizii şi noi suntem angajaţi să stăm hotărâţi până în ultimul moment şi să ducem decizia acolo unde o dorim noi”, a declarat Klaus Iohannis, întrebat despre subiect înaintea participării la Summitul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest care are loc marţi la Tirana.
Despre faptul că Austria încă s-ar opune aderării României la Spaţiul Schengen, şeful statului a precizat că „în continuare se discută şi se negociază şi nu ne vom opri din discutat şi negociat până în ultimul moment”.
„În condiţiile în care deciziile privind România şi Bulgaria nu sunt tocmai identice, nici rezultate nu pot fi tocmai identice, dar asta nu înseamnă că nu se poate găsi o formulă de decize care este convenabilă pentru ambele părţi. O decuplare este sigur o chestiune care s-a mai discutat şi speranţa mea este să avem o decizie pozitivă şi să nu fie nevoie să discutăm în continuare aceste chestiuni”, a completat Iohannis.
Bode îi răspunde dur cancelarului Austriei
Ministrul de Interne, Lucian Bode, afirmă, marţi, că problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României. Declaraţia ministrului vine după ce Austria a anunţat că-şi menţine împotrivirea faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen. Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, își menține dreptul de veto împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen. Ministrul a contrazis informațiile din presă potrivit cărora Austria ar putea ceda la Consiliul miniștrilor de interne din 8 decembrie de la Bruxelles.
În „Morgen journal”, ministrul a contrazis informațiile din presă potrivit cărora Austria ar putea ceda la Consiliul miniștrilor de interne din 8 decembrie de la Bruxelles, relatează Kleine Zeitung: „În acest moment, există un refuz la extinderea Schengen pentru România și Bulgaria”. De asemenea, nu va exista nici o aprobare condiţionată a aderării la Schegen, respectiv aderarea la vară, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii – a precizat un purtător de cuvânt al ministrului într-un interviu pentru Kleine Zeitung.
Faptul că există o legătură cu alegerile din Austria Inferioară este negat cu tărie de cei din jurul Austriei Inferioare. Protecția frontierelor pur și simplu nu funcționează, spun ei, iar Bulgaria și România trebuie să fie luate „la pachet”. Totuși, după o presiune puternică din partea Croației, Austria a cedat în fața Croației. În timpul ultimei sale vizite la Zagreb, cancelarul Karl Nehammer a asigurat admiterea țării începând cu 1 ianuarie 2023.
Ambasadorul Emil Hurezeanu, scrisoare către președintele Austriei
Ambasadorul Emil Hurezeanu i-a transmis marți o scrisoare preşedintelui Austriei, Alexander Van der Bellen, referitoare la aderarea României la Spaţiul Schengen:
„În atenția domnului președinte federal
Dr. Alexander Van der Bellen
Administrația Prezidențială
Ballhausplatz, 1010 Viena
Viena, 25 noiembrie 2022
Mult stimate domnule președinte federal,
Urmărim de câteva zile cu mare uimire repoziționarea surprinzătoare a guvernului federal cu privire la preconizata extindere a spațiului Schengen și, legat de acest subiect, anunțata opoziție față de planificata aderare a țării mele, România, recomandată pe baza unor argumente factuale și de Comisia Europeană și de Președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene.
În calitatea mea de ambasador în frumoasa dumneavoastră țară, mă simt obligat să vă transmit consternarea și îngrijorarea care mă cuprind față de încercările derutante de a crea, în spațiul public, impresia existenței unei legături de cauzalitate între aderarea României la Schengen și creșterea presiunii migrației ilegale în Republica Austria, dar și față de posibilele consecințe politice și sociale ale menținerii acestei schimbări de atitudine.
Pe lângă funcția mea actuală de reprezentant diplomatic al României, mă adresez dumneavoastră și în calitate de rezident temporar al unui spațiu comun care se revendică de la uzanțele unei tradiții și culturi administrative inițiate de împărăteasa Maria Tereza. Efectele revigorante și modernizatoare ale acestei tradiții administrative care au radiat de la Viena peste granițele fostei monarhii au condus la progresele unei regiuni extinse între izvoarele și vărsarea Dunării. Este vorba despre un spațiu cu o topografie deosebit de interesantă și marcată de o simbolistică pregnantă, pe care dumneavoastră o cunoașteți foarte bine. (…) Cu toții suntem rezidenți, actori și formatori ai acestui spațiu de valori care se articulează continuu de-a lungul Dunării, o axă a fluidității, a continuității și, în consecință, a unei conviețuiri prin interacțiune. Este o regiune întinsă care nu ar fi putut înflori fără existența unei comunități de valori exprimate printr-o comunicare bazată pe respect.
În spiritul tradiției iezuite, unul dintre principiile fundamentale ale abordării administrației tereziane și al diplomației moderne era și următorul: Fortiter in re, suaviter in modo. În ultimele zile, când guvernul federal și-a revizuit în mod neașteptat susținerea tradițională, valabilă de mai mult de un deceniu, pentru aderarea noastră la spațiul Schengen, am regretat profund ignorarea acestor premise.
Aderarea țării mele la spațiul Schengen nu este doar un dosar tehnic, ci un răspuns la așteptarea întregii societăți românești, societate care s-a implicat profund în acest proces, și o confirmare a contribuției pe care noi de facto o aducem deja prin protejarea frontierei externe a Uniunii Europene și a spațiului Schengen, căruia nu îi aparținem de jure.
Susținerea Republicii Austria a fost întotdeauna parte a edificiului relației noastre bilaterale, cu atât mai surprinzătoare a fost vestea care ne-a parvenit în urmă cu câteva zile din presă că această susținere va fi retrasă.
În aceste împrejurări mă cuprinde un puternic sentiment de îngrijorare că realizările parteneriatului nostru bilateral, pe care le-am întărit și extins timp de ani de zile cu mari eforturi, ar putea fi transformate într-o minge de joc a politicii curente austriece, nu în ultimul rând prin sacrificarea intereselor articulate pe căi diplomatice.
De secole admirăm și ne orientăm după acțiunea politică, socială și economică a unei Viene încărcate de tradiții, atât în ceea ce privește practica de guvernare și administrare, cât și modul în care se construiește și se transmite acțiunea diplomatică.
Având în vedere toate aceste considerente, permiteți-mi, domnule președinte federal, să vă adresez un strigăt de ajutor, care nu trebuie înțeles ca o reclamație sau critică, ci exprimarea profundei mele îngrijorări față de riscul unei rupturi a apreciatei tradiții austriece în diplomație și comunicare, care periclitează coexistența noastră constructivă de până acum.
În calitatea mea de modest mediator, sper foarte mult ca modul de negociere și de transmitere a punctelor de vedere ale apreciatului guvern federal pe tema Schengen să fie articulate din nou potrivit vechii tradiții vieneze, cu respect și apreciere, cu sinceritate și deschidere.
România nu este nici parte a rutei migrației ilegale prin Balcanii de Vest, nici nu facilitează acest fenomen, cum nu reprezintă nici sursă pentru fluxurile de migrație secundară. Această constatare faptică se confirmă prin rapoartele de evaluare ale Comisiei Europene, precum și prin statisticile și analizele Frontex, date pe care vi le transmit anexat. Prin urmare, extinderea spațiului Schengen prin aderarea țării mele, România, nu constituie un pericol pentru securitatea internă a UE. România, în calitate de stat aspirant la aderarea Schengen, protejează de facto de ani buni frontiera externă a UE, acest efort ar trebui să fie în sfârșit recunoscut și în mod formal.
În politica internă austriacă ați fost, stimate domnule președinte federal, o voce a echilibrului, a clarității și a respectului. Ați știut, întotdeauna, să acționați în mod înțelept și precaut atunci când direcția politică aleasă a fost greșită și afecta reputația țării dumneavoastră. Sunt ferm convins și că ansamblul relațiilor noastre bilaterale a atins o treaptă înaltă, pe care avem datoria s-o protejăm și să nu o periclităm.
În urmă cu 40 de ani am avut ocazia, fiind atunci bursier Herder, să pășesc în sălile imperiale în care astăzi vă exercitați mandatul de președinte federal. Percepția mea de atunci a stat sub semnul imensei moșteniri a Mariei Tereza. Ca student, am fost atunci copleșit de istoria și tradiția vieneze, în plus am avut șansa de a avea parte la Viena de umanitatea și de spiritul comunitar care îmi lipseau atât de mult din partea autorităților statale de atunci ale patriei mele.
Astăzi, după 40 de ani, sunt iarăși la Viena, în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria și sunt încrezător că fundamentele comunității noastre de valori rămân omenia, respectul și deschiderea reciprocă.
Cu această convingere mi-am permis să-mi exprim, într-un mod poate prea personal, neobișnuit pentru un diplomat, gândurile și îngrijorările mele privind pericolele cărora îi este expus, în momentul de față, parteneriatul nostru excepțional. Vă asigur, însă, mult stimate domnule președinte federal, că toate eforturile mele sunt puse în slujba scopului comun, și anume, dezvoltarea cooperării noastre fără factori disturbatori, cu respect și printr-o abordare între egali.
În acest spirit vă mulțumesc pentru atenție și rămân al dumneavoastră,
cu deosebită considerație,
Emil Hurezeanu.
Ultimele articole
