Zuckerberg (Meta) recunoaște că cenzura aplicată de Facebook în timpul pandemiei a fost greșită: „Am făcut niște alegeri pe care nu le-am face astăzi”

zuckerberg

Mark Zuckerberg a recunoscut că administrația Biden a „greșit” când a cerut Facebook să cenzureze ceea ce ei au considerat „dezinformare COVIDîn timpul pandemiei. CEO-ul Meta a declarat într-o scrisoare adresată președintelui Comisiei Judiciare a Camerei din SUA, Jim Jordan, că vor lupta împotriva oricăror încercări de cenzură în viitor și a recunoscut, de asemenea, că Facebook a „retrogradat” postările despre laptopul lui Hunter Biden.

El a scris că Casa Albă „a presat în mod repetat echipele noastre timp de luni de zile pentru a cenzura anumite conținuturi COVID-19, inclusiv umor și satiră, și și-a exprimat multă frustrare față de echipele noastre atunci când nu am fost de acord”.

Zuckerberg a spus că această presiune „a fost greșită” și spune că regretă „că nu am fost mai deschiși în această privință”. „Am făcut niște alegeri pe care, cu beneficiul retrospectiv și al noilor informații, nu le-am face astăzi”, a adăugat el. „Cred cu tărie că nu ar trebui să ne compromitem standardele de conținut din cauza presiunii din partea oricărei administrații în ambele direcții – și suntem gata să respingem dacă se întâmplă din nou așa ceva”.

Un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat pentru DailyMail.com că politica administrației Biden este de a încuraja marile companii de tehnologie să acționeze responsabil.

„Când s-a confruntat cu o pandemie mortală, această administrație a încurajat acțiuni responsabile pentru a proteja sănătatea și siguranța publică. Poziția noastră a fost clară și consecventă: credem că companiile de tehnologie și alți actori privați ar trebui să ia în considerare efectele pe care acțiunile lor le au asupra poporului american, făcând în același timp alegeri independente cu privire la informațiile pe care le prezintă”.

Un purtător de cuvânt al Meta a declarat pentru Wall Street Journal că scrisoarea vorbește de la sine. Zuckerberg a mai spus că Meta nu va repeta ceea ce a făcut în 2020, finanțând organizații non-profit pentru a finanța eforturile electorale locale, pe care republicanii le-au criticat ca fiind „Zuckerbucks” menit să-i ajute pe liberali. El și soția sa, Priscilla Chan, au dat aproape 420 de milioane de dolari organizațiilor nonprofit care au ajutat la administrarea și infrastructura alegerilor din 2020 și au favorizat puternic județele democrate.

Zuckerberg, în vârstă de 37 de ani, și Chan, în vârstă de 36 de ani, au donat 419,5 milioane de dolari Centrului pentru Tehnologie și Viață Civică (CTCL) și Centrului pentru Inovație și Cercetare Electorală (CEIR), despre care raportul spune că a fost acordat cu condiții specifice.

CEO-ul mesageriei criptate Telegram Pavel Durov este audiat în cadrul unor investigaţii lansate cu privire la infracţiuni de „crimă organizată” – între care refuzul de a comunica informaţii necesare unor interceptări autorizate de lege şi asociere de răufăcători – anunţă luni procuroarea Parisului Laure Beccuau, relatează AFP. Această procedură judiciară – deschisă la 8 iulie, în urma unei anchete preliminare a Jurisdicţiei naţionale franceze a luptei împotriva corpuţiei (JUNALCO) – vizează în total 12 infracţiuni, precizează într-un comunicat Laure Beccuau.

Sunt vizate, între altele, complicitate în administrarea unei platforme online în vederea permiterii unei tranzacţii ilicite în bandă organizată, deţinere şi difuzare de imagini cu un minor cu carcter pedofil, încălcarea legislaţiei stupefiantelor, escrocherie în bandă organizată şi spălare de infracţiuni sau delict în bandă organizată şi furnizare de prestaţii de criptologie vizând asigurarea unor funcţii de confidenţialitate fără declaraţie conformă, relatează News.ro.

Judecătorii de instrucţie însărcinaţi cu acest dosar au încredinţat investigaţiile Centrului de luptă împotriva infracţionalităţilor digitale (C3N) şi Oficiului Naţional francez Antifraudă (ONAF), aminteşte ea. Arestul preventiv al lui Pavel Durov a fost prelungit duminică seara de către magistraţi instructori „şi poate dura 96 de ore”, adică până miercuri, „ţinând cont de procedura aplicabilă infracţiunilor care ţin de regimul infracţionalităţii organizate”, precizează Laure Beccuau.

Însoţit de garda sa de corp şi asistentul care-l urmează în permanenţă, miliardarul francezo-rus în vârstă de 39 de ani a fost arestat sâmbătă seara pe Aeroportul Paris-Le Bourget, în nordul Parisului. Fondatorul Telegram sosea din Baku şi urma să petreacă cel puţin seara la Paris, unde a prevăzut să cineze. Mesageria online lansată în 2013 de către Pavel Durov şi fratele său Nikolai, pe care comunicările pot fi criptate de la un capăt la celălalt, al cărei sediu social se află în Dubai, în Emiratele Arabe Unite (EAU), s-a angajat să nu dezvăluie niciodată informaţii despre utilizatorii săi.

Este absurd să se spună că o platformă sau patronul ei sunt responsabili de abuzuri” pe platforma respectivă, a dat el asigurări duminică seara, pe canalul său pe Telegram, subliniind că se conformează legislaţiei europene.

Arestarea lui Pavel Durov a provocat numeroase reacţii internaționale. CEO-ul Telegram a primit susţinerea lui Elon Musk, proprietarul platformei X.

Distribuie:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *