Ziua și dezastrul venit de la Bolojan: Doar 7 din 45 de ținte din PNRR sunt îndeplinite, riscăm să pierdem 15 miliarde de euro

Comisia Europeană a dat unda verde celei de a patra cereri de plată pentru România din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), în valoare de 2,62 miliarde de euro. Decizia vine într-un moment critic, când un document intern ajuns pe masa Guvernului arată o realitate alarmantă: România condusă de Ilie Bolojan riscă să piardă până la 15 miliarde de euro din fondurile europene alocate, din cauza implementării lente a reformelor.

Astăzi, 14 mai, Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă a celei de a patra cereri de plată a României. Fondurile sunt destinate susținerii gestionării durabile a pădurilor, decarbonizării sectorului transporturilor și energetic, reformei administrației fiscale, sistemului de pensii publice, infrastructurii de sănătate și infrastructurii sociale pentru persoane cu dizabilități. De asemenea, banii vor fi utilizați pentru consolidarea procesului decizional la nivel guvernamental, promovarea digitalizării, îmbunătățirea eficienței sistemului de justiție, consolidarea luptei împotriva corupției și sprijinirea dezvoltării sistemului de învățământ. Comisia a constatat că România a atins în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Cu această plată, fondurile totale primite de România în cadrul MRR vor ajunge la 12,97 miliarde EUR, reprezentând 60,6% din totalul fondurilor alocate planului României.

Implementarea unui cloud guvernamental: peste 30 de instituții publice sunt deja conectate, modernizând administrația publică și permițând dezvoltarea unor servicii mai eficiente. Decarbonizarea sectorului transporturilor și energetic: introducerea unor impozite mai mari pe proprietate pentru vehiculele poluante și reducerea treptată a dependenței de producția de energie pe bază de cărbune. Revizuirea cadrului fiscal: modificări legislative pentru a face sistemul fiscal mai echitabil și eficient, reducând sarcina administrativă și îmbunătățind respectarea obligațiilor fiscale.

Dar în spatele acestei vești aparent pozitive se ascunde o realitate îngrijorătoare. Un document intern ajuns la Secretariatul General al Guvernului relevă dimensiunea reală a problemelor cu care se confruntă România în accesarea fondurilor europene. Din cele 45 de ținte și jaloane care mai trebuie îndeplinite, doar șapte sunt considerate finalizate. Celelalte 38 sunt în curs de îndeplinire, iar riscul financiar este imens. România ar putea pierde până la 15 miliarde de euro, o sumă care depășește chiar valoarea fondurilor ce mai pot fi atrase prin PNRR.

Conform documentului, cele mai mari dificultăți sunt legate de reformele cu impact major, multe dintre ele dependente de adoptarea unor acte normative sau de acord politic. Printre proiectele aflate în impas se numără:

Reforma ANAF

Legea salarizării unitare

Digitalizarea cercetării

Legea apelor

Măsuri privind decarbonizarea

Modificări din Codul administrativ

Alte obiective țin de decizii guvernamentale sau măsuri administrative care încă nu au fost finalizate.

În contextul acestei situații critice, președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a transmis o solicitare oficială ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, cerând lista proiectelor legislative care trebuie adoptate urgent în Parlament.Grindeanu a reamintit că în cadrul consultărilor purtate de președintele Nicușor Dan cu partidele din coaliție, la finalul lunii aprilie, toate partidele și-au reafirmat susținerea totală pentru actele normative necesare în vederea realizării în timp util a reformelor din PNRR. Cu toate acestea, liderul PSD constată cu surprindere că Ministerul Investițiilor nu a transmis nicio solicitare oficială până în prezent: „Deși mi-am arătat în numeroase rânduri interesul de a susține demersurile Guvernului, constat, cu regret și surprindere, că atât în calitate de președinte al Camerei Deputaților, cât și de președinte al Partidului Social Democrat nu am primit nicio solicitare pe tema PNRR din partea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pe care îl conduceți”, a declarat Grindeanu.

Mecanismul de Redresare și Reziliență se încheie la sfârșitul anului 2026. Statele membre trebuie să implementeze toate jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026. România are puțin timp pentru a recupera decalajul. Fără acțiune rapidă și coordonare între instituții, riscul de a pierde 15 miliarde de euro devine realitate.