Ziua Greciei, sărbătorită spectaculos la Constanța. Antoniadis (Elpis): „Mulțumită minorităților, orașul și portul nostru s-au născut, s-au dezvoltat, formând o comunitate minunată”
Oficial, pe teritoriul Greciei de astăzi, declanșarea revoluției a fost proclamată pe 25 martie 1821, la mănăstirea Agia Lavra, de către arhiepiscopul de Patras, Germanos. Lozinca „Libertate sau moarte” a devenit simbolul revoluției. În tot Peloponezul, în nordul Greciei și în numeroase insule au izbucnit revolte anti-otomane. Data de 25 martie a fost stabilită ca aniversare oficială a revoluției și este sărbătorită ca Ziua Națională a Greciei. Astfel, sâmbătă, la centrul multicultural Jean Constantin din Constanța, grecii constănțeni, constănțenii și oficialitățile locale și nu numai – minorități sau reprezentanți ai consulatelor și ambasadelor, s-au reunit pentru un spectacol grandios.
Evenimentul a început, evident, cu intonarea imnurilor celor două state:
Din partea Ambasadei Greciei, a luat cuvântul numărul 2 al reprezentanței Republicii Elene în România, Dimitrios Karakonstanis, traducerea fiind asigurată de Mihnea Hagiu, din partea comunității elene Elpis Constanța:
Din partea oficialităților locale, vorbim de prefectul Silviu Coșa, președintele Consiliului Județean, Mihai Lupu și viceprimarul Constanței, Ionuț Rusu:
Președintele comunității elene Elpis Constanța, Anton Traian Antoniadis, a subliniat importanța multimilenară a minorităților locale, care au conviețuit cu românii, rezultând oportunitățile economice de care astăzi se bucură orașul nostru:
Pe lângă ansamblul Elpis, ca invitați au fost cei de la ansamblul Ilios din Târgoviște:
Moștenirea istorică a Antichității modelează semnificativ Grecia contemporană în momentul independenței, în 1830. Între 330 și 1453, Imperiul Bizantin a fost un Imperiu Elenizat, limba vernaculară fiind greacă. Constantinopolul joacă un rol esențial în transmiterea patrimoniului greco-latin. Toate acestea ajută la legarea moștenirii bizantine cu identitatea greacă. Odată cu schisma din 1054 , ruptura cu catolicismul, inițiată deja serios cu Conciliul de la Nicea-Constantinopol și cearta Filioque , ortodoxia devine o componentă identitară foarte puternică pentru greci, care nu mai sunt doar o parte a lumii. ci o parte separată a creștinismului. Odată cu căderea Constantinopolului în 1453, Grecia, care până atunci făcuse parte integrantă din Imperiul Bizantin , a intrat sub stăpânirea otomană . Imperiul Otoman este un imperiu descentralizat în care coexistă mai multe identități culturale: albanezi , sârbi , români , bulgari . Religia și limbajul devin indicatori ai identității: populațiile elene și ortodoxe sunt „grecești”.
25 martie 1821 nu a fost aleasă întâmplător: a fost o zi foarte importantă, cea a Bunei Vestiri . Luptătorii greci adunați într-o adunare provizorie la Kalamata , în Peloponez, declară solemn războiul de independență acolo. Această declarație a fost semnată oficial de șeful unuia dintre numeroasele guverne provizorii de atunci, Pierre Mavromichális . În aceeași zi, conform tradiției, Arhiepiscopul Patras Germanós cere o insurecție împotriva Sublimei Porți la mănăstirea Aghia Lavra. Vremurile războinice au trecut, astfel că, sâmbătă seară, la Constanța, s-a dansat și s-a cântat în greacă:
Ultimele articole
