Zi ISTORICĂ pentru România: Intrăm la VOT pentru aderarea la Schengen

Miniştrii de interne din Uniunea Europeană se reunesc joi la Bruxelles, în cadrul Consiliului pentru Afaceri Interne (JAI), având ca prim punct pe ordinea de zi Spaţiul Schengen şi extinderea sa către România, Bulgaria şi Croaţia, o temă care în ultimele săptămâni a stârnit foarte multe discuţii, controverse şi agitaţie politică, mai ales după ce Austria a anunţat că îşi menţine împotrivirea faţă de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul european de liberă circulaţie.

„Miniştrii vor discuta despre aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croaţia şi România şi vor urmări să adopte decizii în această privinţă. Miniştrii vor evalua, de asemenea, situaţia generală a spaţiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceştia se vor concentra în special pe combaterea introducerii ilegale de migranţi şi pe interoperabilitatea sistemelor informatice”, este anunţul făcut miercuri de Consiliul UE, care a fost salutat de clasa politică românească în condiţiile în care existau temeri că Austria ar putea cere scoaterea acestui subiect de pe agendă.

PROGRAMUL CONSILIULUI JAI

Pentru că se discută despre tema Schengen, în marja Consiliului JAI va avea loc mai întâi o reuniune a Consiliului Schengen, programat la ora locală 10:00 (11:00, ora României), după care Consiliul JAI propriu-zis va avea loc de la ora locală 12:25 (13:25, ora României).

În prezent la Spaţiul Schengen au aderat 26 de ţări. Dintre acestea, patru nu fac parte din Uniunea Europeană: Norvegia, Islanda, Elveţia şi Lichtenstein, în timp ce patru state – România, Bulgaria, Croaţia şi Cipru – sunt membre UE, dar nu au fost admise în Schegen. Orice decizie legată de Spaţiul Schengen trebuie discutată mai întâi în Consiliul Schengen, din care fac parte toate ţările care au fost primite în spaţiul de liberă circulaţie. Sosirile miniştrilor de interne sunt prevăzute începând cu ora locală 9:00 (10:00 ora României), atunci când sunt de aşteptat şi scurte declaraţii, în special din partea lui Vít Rakušan, ministrul ceh de interne, care va prezida reuniunile, întrucât Cehia deţine preşedinţia Consiliului UE.

Alte teme de discuţie în Consiliul JAI se referă la migraţie şi azil, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, abuzuri sexuale asupra copiilor şi rezilienţa infrastructurii critice.

Primele declaraţii în urma Consiliului JAI, care vor fi făcute de ministrul ceh de interne, sunt aşteptate în jurul orei 13:15 (14:15, ora României), după care urmează o pauză de prânz, iar miniştrii de interne din UE îşi vor relua discuţiile de la ora 15:15 (16:15, ora României).

Conferinţa de presă finală, de la încheierea reuniunii, este programată la ora 19:00 (20:00, ora României), potrivit programului transmis de Consiliul UE.

SCHENGEN, UN VIS DE 11 ANI

România şi Bulgaria aşteaptă din 2011 să intre în Schengen, în timp ce în cazul Croaţiei, care a aderat la UE în 2013, pare să existe mai multă disponibilitate pentru aderare.

Aderarea la spaţiul de liberă circulaţie Schengen aduce avantaje atât economice, cât şi pentru cetăţenii obişnuiţi. În ţările care fac parte din spaţiul Schengen sunt eliminate controalele la frontiere. Trecerea dintr-un stat în altul este, practic, o călătorie în interiorul aceleiaşi ţări. Cei care călătoresc cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu maşina personală nu vor trebui să se mai prezinte la controlul paşapoartelor. Pentru economie înseamnă că vor disparea timpii de aşteptare pentru TIR-uri la punctele de trecere a frontierei terestre.

De-a lungul timpului, au existat mai multe decizii favorabile intrării României şi Bulgariei în Schengen atât din partea Parlamentului European, cât şi din partea Comisiei Europene. Numai că în acest caz decizia aparţine Consiliului UE, în speţă liderilor UE, iar unele state membre au ridicat diverse obiecţii legate cu precădere de capacitatea celor două ţări de a avea un control eficient la graniţe, în condiţiile în care aveau probleme de corupţie, consemnate ca atare în rapoartele monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

Franţa şi Germania au fost principalele voci care se opuneau de mulţi ani intrării României în Schengen, iar anul acesta, odată cu ridicarea MCV, ele au fost convinse să renunţe la veto. Treptat, au fost înlăturate reticenţele şi în cazul altor state, în special nordice. România a trecut cu bine două evaluări tehnice voluntare în ultima vreme şi în cele din urmă a convins şi Olanda şi Suedia, astfel că până în ultima clipă un singur stat a rămas potrivnic: Austria. În cazul Bulgariei, e vorba şi de Olanda.

Decizia Vienei, văzută în mare măsură ca având de-a face cu bucătăria electorală internă, a activat clasa politică românească. S-a mobilizat sperând că va putea smulge în ultima clipă acceptul şi au fost puse în mişcare familiile politice europene. Pe de altă parte, argumentele Austriei, legate de o gestionare proastă la frontiere care ar exista în cazul României şi Bulgariei, sunt contrazise de cifre, iar Viena se găseşte cumva izolată în Consiliul JAI. În cazul Bulgariei, face însă tandem cu Olanda.

CE AR FI DE AŞTEPTAT LA CONSILIUL JAI

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat miercuri seara, într-o conferinţă de presă cu liderul PPE, Manfred Weber, că ministrul de interne al ţării sale are „un nou calendar pentru primăvara următoare” în ceea ce priveşte aderarea României şi Bulgariei la Schengen. El a sugerat, de asemenea, că România nu ar urma să fie decuplată de Bulgaria în privinţa aderării la Schengen.

Europarlamentarul Rareş Bogdan, care a fost la reuniunea PPE de la Viena şi a avut ocazia să vorbească cu Nehammer, a declarat că ar fi vorba despre luna martie ca nou termen al aderării României la Schengen. Pe de altă parte, el a dezvăluit că nu a putut avea o discuţie concretă şi cu argumente solide din partea interlocutorului austriac, care, în plus, ar fi acuzat că şefi ai unor companii austriece din România s-ar fi plâns de „presiuni” din partea unor autorităţi ale statului român cu privire la facilitarea sau direcţionarea unui „anumit vot” în Consiliul JAI.

Şi liderul PMP, europarlamentarul Eugen Tomac, a mărturisit, după discuţiile cu cancelarul austriac Karl Nehammer privind admiterea României în Schengen, că a fost una dintre cele mai tensionate întâlniri politice la care a participat, calificându-l pe şeful Guvernului de la Viena drept un lider ce insistă cu încăpăţânare asupra unor argumente ridicole. „Mai devreme sau mai târziu, România va intra în Schengen, dar această palmă nemeritată nu va fi uitată uşor”, a spus Tomac.

La rândul său, europarlamentarul Dragoş Tudorache a schiţat câteva scenarii şi soluţii care încă mai sunt posibile. Una dintre ele ar fi ca subiectul Schengen să fie dus de preşedintele Klaus Iohannis în Consiliul European ce va avea loc săptămâna viitoare.

Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu este de părere că sunt puţine şanse ca la Consiliul JAI să mai existe o răsturnare de situaţie de ultim moment, iar Austria să-şi schimbe poziţia radical în legătură cu aderarea României şi Bulgariei la Schengen. De aceea, cel mai convenabil ar fi un compromis, însă, atrage atenţia diplomatul, nu orice fel de compromis ar fi o veste bună. În plus, o soluţie de decuplare a României de Bulgaria pentru intrarea în Schengen ar fi o greşeală, a explicat diplomatul.

Întrebat care consideră că ar fi un compromis acceptabil, fostul ministru a spus că ar fi varianta „unui termen dilatoriu” fără alte condiţionări. Şi a explicat ce înseamnă: „Am decis ca în două luni, în trei luni, România să devină stat membru Schengen. Punct. Nu vom mai relua discuţia. Din acest punct de vedere, Austria fiind de acord cu această variantă – de aceea spuneam că e nevoie de presiune – tot expozeul ei public cu refugiaţi cade în acest moment. Pentru că dacă dăm un termen dilatoriu, urmând să reevaluăm candidatura României, fiţi siguri că Austria a câştigat. Mâine ar trebui să intrăm în Schengen. La 1 ianuarie sau la un termen care nu mai este negociabil şi fără alte condiţii”, a arătat fostul ministru de externe.

El a sugerat că pentru a obţine o astfel de decizie, România îşi poate exercita dreptul de veto în privinţa altor chestiuni de pe agenda UE. Bulgaria deja a ameninţat că se va opune la orice propunere în legătură cu refugiaţii, în cazul unui refuz al aderării la Schengen.

Politologul Cristian Pîrvulescu crede că se poate spera până în ultimul moment într-o decizie favorabilă României la Consiliul JAI, dar subliniază că este vorba despre o problemă de agendă internă a Austriei, de natură electorală, de unde şi termenul unei amânări până în primăvară. „Lucrurile pot să se schimbe peste noapte. Analiza autorităţilor române arată că autorităţile austriece sunt izolate şi această izolare creează tensiune. Mâine (joi – n.r.) vom vedea cum va merge Austria, dacă mă întrebaţi pe mine, va merge până la capăt, pentru că au alegeri”, a spus Pîrvulescu, arătând că până şi presa austriacă este critică la adresa guvernului.

Scenariile de ultimă oră de la Bruxelles: 3 variante de compromis pentru aderarea României la Schengen

Europarlamentarul Victor Negrescu (PSD) a declarat joi, înaintea începerii ședinței Consiliului JAI privind aderarea României la spațiul Schengen, că Austria își menține în continuare opoziția dar că există mai multe variante de compromis.

O variantă este să existe un vot pentru acceptarea României în Schengen, dar intrarea efectivă să aibă loc spre finalul anului viitor. A doua variantă este decuplarea aderării României de cea a Bulgariei, urmând ca România să fie supusă unei noi evaluări a frontierei sudice. A treia soluție de compromis este ca în rezoluția de aderare a României la Schenge să fie introduse angajamente suplimentare pe care România se angajează să le îndeplinească în viitor.

Austria anunță oficial că se opune aderării României la spațiul Schengen

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a anunţat joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), care se desfăşoară la Bruxelles, transmite AFP. Karner a făcut acest anunţ înaintea reuniunii JAI.

El reafirmase miercuri, la postul public de radio austriac ORF, hotărârea Vienei de a se opune prin veto aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale anul acesta. Potrivit ministrului austriac, veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică. Austria este singura ţară din UE care se opune intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia este exprimată şi de către Olanda.

Austria mai dă o lovitură României, înaintea votului din Consiliul JAI

Miniştrii de interne ai UE vor decide joi, la Bruxelles, cu privire la extinderea spaţiului Schengen pentru a include Bulgaria, România şi Croaţia, dar chiar înainte de aceste consultări, miercuri seara, Viena a publicat noi analize, care arată că imigranţii ilegali trec tot mai des prin Bulgaria şi România, scrie cotidianul austriac „Kurier”. Austria intenţionează să voteze joi împotriva aderării la Schengen a Sofiei şi Bucureştiului, precizează „Kurier”.

Chiar înainte de deliberările miniştrilor de interne ai UE privind extinderea spaţiului Schengen la Croaţia, Bulgaria şi România, Ministerul de Interne din Austria a publicat cifre actualizate privind rutele de migraţie. „Rutele de trafic trec din ce în ce mai mult prin România şi Bulgaria”, a anunţat miercuri seară autoritatea, invocând o analiză efectuată de Oficiul Federal al Poliţiei Criminale.

„Atât România, cât şi Bulgaria sunt pe rutele de trafic care afectează Austria”, a declarat Gerald Tatzgern, şeful unităţii de combatere a contrabandei din cadrul Biroului Federal al Poliţiei Criminale, potrivit unui comunicat al Ministerului de Interne. Acest lucru a fost dovedit de interogatoriile migranţilor ilegali şi ale traficanţilor arestaţi, dar şi de rezultatul analizei datelor de geolocalizare din peste 400 de telefoane mobile confiscate.

În rândul grupurilor de traficanţi, Bulgaria este considerată o ţară de tranzit în care traficul este organizat ulterior prin Serbia sau România, arată raportul. Românii se află pe locul patru în Top 10 naţionalităţi ale traficanţilor din Austria. În comparaţie cu Ungaria, România este considerată o frontieră uşor de trecut şi, prin urmare, este adesea aleasă ca rută din Serbia spre Ungaria. Măsurile de frontieră din Grecia conduc în mod repetat la o schimbare a traseului către frontiera turco-bulgară. Bulgaria şi România au fost menţionate frecvent în cadrul audierilor imigranţilor ilegali, potrivit autorităţilor austriece. Astfel, 78% dintre afgani numesc Bulgaria ca fiind prima lor ţară din UE, la fel ca şi două treimi dintre marocani. Pe de altă parte, 50% dintre cetăţenii din Bangladesh spun că au călătorit prin România. Proporţia migranţilor care intră în Austria din Balcanii de Vest prin Grecia este de 20%. Este vorba în principal de persoane din Pakistan, Somalia şi Bangladesh. Patruzeci la sută dintre imigranţi au venit din Turcia prin Bulgaria, în principal din Afganistan, Siria, Maroc, Egipt şi Somalia. Alţi 40% intră în regiunea balcanică cu avionul, fără viză – în special indieni, turci şi bengalezi. Ruta suplimentară prin România este, de asemenea, importantă pentru sosirile aeriene via Belgrad.  61% din toate accesările bazei de date europene de amprente digitale (Eurodac) pentru statele India, Turcia, Bangladesh au fost înregistrate în România.

Austria, care este prima ţară de destinaţie după parcurgerea rutei balcanice, se simte puternic afectată de creşterea numărului de migranţi. Potrivit Ministerului de Interne, până la sfârşitul lunii octombrie fuseseră depuse 89.867 de cereri de azil, ceea ce reprezintă o creştere de peste 200% faţă de anul precedent. În 2022, peste 100.000 de migranţi au fost deja reţinuţi în Austria. Aproximativ 75.000 dintre aceştia nu au fost înregistraţi anterior şi, prin urmare, nu au fost verificaţi, potrivit autorităţilor.

Miniştrii de interne ai UE vor decide joi, la Bruxelles, cu privire la extinderea spaţiului Schengen. În timp ce admiterea Croaţiei în spaţiul fără controale la frontieră este considerată sigură, Austria respinge în special aderarea Bulgariei şi a României. Ministrul de interne Gerhard Karner (ÖVP) justifică respingerea prin numărul mare de cereri de azil depuse în Austria şi cere Comisiei Europene să ia măsuri suplimentare. Austria este cam singura ţară din UE care şi-a anunţat veto-ul. În ceea ce priveşte Bulgaria, Olanda are rezerve, dar recent a dat undă verde pentru România şi Croaţia. Bulgaria a ameninţat cu „contramăsuri” nespecificate în cazul respingerii aderării, explică cotidianul austriac. Mai întâi, continuă publicaţia, miniştrii de interne ai UE vor vota joi dimineaţă admiterea Croaţiei, apoi se va lua o decizie privind extinderea Schengen la România şi Bulgaria. Membrii Schengen existenţi trebuie să fie de acord în unanimitate cu admiterea unei alte ţări. Pe lângă cele 22 de state membre ale UE, Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein fac parte din Spaţiul Schengen. În mod normal, în această zonă nu există controale de frontieră, dar mai ales după criza migraţiei din 2015, acest principiu a fost suspendat de o serie de state, inclusiv de Austria.

Germania susţine aderarea Bulgariei, a Croaţiei şi a României la spaţiul Schengen: „Nu pot înţelege poziţia Austriei în această privinţă”

Germania susţine aderarea Bulgariei, a Croaţiei şi a României la spaţiul Schengen, a declarat joi, la Bruxelles, ministrul de interne german Nancy Faeser la sosirea la reuniunea Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al UE, care se va pronunţa asupra extinderii spaţiului european de liberă circulaţie, informează Reuters.

„Nu pot înţelege poziţia Austriei în această privinţă. Ştiu că Austria are mari dezbateri interne pe această chestiune”, le-a declarat Faeser jurnaliştilor înaintea reuniunii cu omologii săi din Uniunea Europeană. Ea a adăugat: „Noi vom sprijini Croaţia, România şi Bulgaria, pe toate trei”.

La rândul său, ministrul de interne francez Gerald Darmanin s-a pronunţat în favoarea intrării în Schengen a Croaţiei, României şi Bulgariei.

Comisarul european pentru Interne, înaintea votului JAI: „Vor fi discuții intense!”

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat joi, înainte de Consiliul Schengen, unde se discută despre aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Schengen, că se aşteaptă la o atmosferă „dinamică”, aluzie la negocieri intense, dar crede că va exista o decizie în cele din urmă.

„Cred că vom avea o dinamică cu adevărat bună, nimic nu este clar încă, dar sper să fie un rezultat pozitiv. Apreciez modul în care preşedinţia cehă a sprijinit acest dosar, astfel că avem o oportunitate de extindere pentru prima oară după 11 ani, cu o cale clară atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria”, a declarat comisarul Ylva Johansson întrebată de jurnalişti ce şanse vede pentru Bulgaria, a cărei candidatură la Schengen este respinsă deocamdată atât de Austria, cât şi de Olanda.

Întrebată dacă ar putea exista un consiliu extraordinar săptămâna viitoare, pentru a prelungi aceste discuţii, comisarul a exclus posibilitatea şi a spus că „azi este ziua, astăzi este discuţia şi decizia, cu o dinamică şi implicare importantă din partea statelor membre. Astăzi este ziua pentru a rezolva subiectul şi sper să o facem”, a afirmat comisarul pentru afaceri interne.

„Vom discuta despre Schengen, este o ocazie foarte bună pentru extinderea Schengen, mă aştept în această privinţă să avem un consiliu foarte dinamic, cu multă implicare din partea statelor membre şi va fi interesant să vedem cum vom progresa”, a comentat comisarul.

Ea a spus că se aşteaptă ca Zagrebul să aibă sprijin deplin pentru aderarea la Schengen. „Sper că vom reglementa şi cazul României şi Bulgariei”, a adăugat Johansson.

Întrebată dacă se aşteaptă la un acord în cazul României şi Bulgariei, ea a răspuns: „Da, dar este o chestiune asupra căreia se discută şi cred că e un moment dintr-acela când e minunat să iei parte la o asemenea dinamică şi desigur, bănuiesc că vor fi discuţii intense. Sper să avem o decizie în privinţa României şi Bulgariei azi”.

„Sperăm să avem discuţii intense, dinamice şi pozitive. Este pentru prima dată din 2011 când avem cu adevărat o oportunitate pentru ca România şi Bulgaria să adere la Schengen şi sper că vom avea o modalitate clară prin care ambele ţări vor intra în Schengen. Mă aştept la o decizie dinamică, dar cred că avem o dinamică bună”, a mai spus comisarul pentru afaceri interne.

Întrebată despre temerile Austriei, ea a spus că sunt întemeiate şi este o problemă pentru întregul spaţiu Schengen, dar a arătat că a prezentat un plan în privinţa migraţiei în urmă cu trei zile şi împreună cu echipa ei a mers la Belgrad pentru a discuta şi acolo, plus că sunt planuri pentru a desfăşura mii de agenţi Frontex.

Bode vrea intrarea în Schengen odată cu Bulgaria: „Cu ei am pornit la drum”

Ministrul de Interne Lucian Bode spune că România nu vrea să intre separat în Schengen și că speră ca în Consiliul Jai să nu se discute despre o eventuală decuplare de țara vecină.

Legat de ce șanse sunt să intrăm separat. Noi am pornit pe acest drum cu Bulgaria, am fost evaluați cu ei, suntem într-un parteneriat și o relație cu ei, noi dorim să intrăm împreună, dar trebuie să vedem cum vor evolua lucrurile. Mandatul României este ferm”, a spus Bode.

Siegfried Mureșan joacă Austria în picioare: „La ei au intrat oameni ilegal! Să își securizeze granițele”

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan afirmă, într-o postare pe Facebook înaintea Consiliului JAI care urmează să decidă cu privire la intrarea României în spaţiul Schengen, că Austria, singura ţară care se opune admiterii României, are 100.000 de solicitări de azil, nu România şi că în Austria au intrat oameni ilegal, nu în România.

Austria are 100.000 de solicitări de azil. Nu România. În Austria au intrat oameni ilegal, nu în România. Austria trebuie să îşi securizeze mai bine frontiera. A noastră este bine securizată”, a scris Siegfried Mureşan pe Facebook. Într-o postare anterioară, el a amintit că începe o zi importantă pentru România.

„Reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne în cadrul căreia se va discuta aderarea României la spaţiul Schengen va începe în curând. România îndeplineşte toate condiţiile de aderare. România a demonstrat că poate securiza graniţele externe. Aderarea noastră este în interesul întregii Uniuni Europene, întregului spaţiu Schengen. Aderarea noastră face spaţiul Schengen mai sigur”, a afirmat europarlamentarul.

Mureşan a precizat că România continuă discuţiile cu toţi partenerii folosind toate canalele, toate mijloacele politice şi diplomatice, pentru a ajunge la o soluţie pozitivă pentru România.

Vom sprijini toate soluţiile europene la criza migraţiei, dar vom fi foarte clari, foarte fermi, în a spune că nu acceptăm ca România să devină victimă colaterală a problemelor politice interne din Austria”, a precizat el.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *