Premierul Ilie Bolojan s-a aflat joi la Bruxelles, unde a purtat discuții decisive cu conducerea Comisiei Europene. Vizita a marcat o etapă critică în eforturile României de a recupera miliarde de euro din fondurile europene și de a demonstra angajamentul față de reformele structurale.
Bolojan a avut o întrevedere cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care au discutat implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cei doi oficiali au convenit ca solicitările României să fie analizate la nivel de Comisie Europeană, cu perspectiva unei decizii finale privind cererile de plată 3 și 4, cu răspuns așteptat în prima parte a lunii martie. Von der Leyen a apreciat reformele adoptate de Guvernul României și faptul că țara noastră se menține pe traiectoria asumate privind reducerea deficitului bugetar. Discuțiile au evidențiat progresele României în implementarea programului SAFE și interesul pentru instrumentele financiare dedicate dezvoltării industriilor de apărare.
Premierul a salutat inițiativele Comisiei legate de dezvoltarea și reziliența economică pentru statele membre de pe flancul estic, inclusiv programul EastInvest, o inițiativă de 20 de miliarde de euro destinată facilitării accesului la finanțare pentru țările vecine cu Rusia, Belarus și Ucraina.
România are la dispoziție șase luni pentru a recupera întârzierile acumulate în PNRR. Succesul depinde de îndeplinirea a două jaloane esențiale.
Jalonul 1 – Reforma Pensiilor Magistraților: Bolojan a dat asigurări că legea privind reforma pensiilor magistraților va fi promulgată în zilele următoare. După publicarea în Monitorul Oficial, România va notifica Comisia Europeană, iar premierul speră la un răspuns favorabil până la jumătatea lunii martie. Curtea Constituțională a publicat deja motivarea deciziei prin care a admis constituționalitatea legii Guvernului.
Jalonul 2 – Decarbonizarea: Al doilea jalon se referă la reducerea producției de energie pe cărbune și înlocuirea acesteia cu surse alternative. România are dificultăți în respectarea termenelor asumate. Centrala de la Craiova trebuia trecută pe gaz, dar lucrările nu au fost finalizate și mai sunt necesari cel puțin unu sau doi ani. Situații similare există și la Arad. La Constanța, situația este mai favorabilă, cu două centrale noi care vor deveni operaționale în cursul acestui an, dar acestea nu sunt suficiente pentru a acoperi întregul deficit de capacitate.
Bolojan a subliniat că deciziile trebuie să țină cont de realitățile din teren și de necesitatea de a asigura stabilitatea sistemului energetic național. Guvernul va veni cu propuneri concrete în cursul săptămânii viitoare, care vor încerca să reconcilieze obligațiile asumate cu realitățile sectorului energetic românesc. Discuțiile cu Valdis Dombrovskis, comisarul pe economie, au evidențiat provocările bugetare ale României. Bolojan a confirmat că țara se confruntă cu o mare provocare pe bugetul de investiții, cu presiune de a absorbi 10 miliarde de euro. Cu un buget de investiții care va depăși 7%, din care 3,6% reprezintă proiectele europene, România s-a angajat să atingă o țintă de deficit de 6% și să respecte angajamentele pentru a corecta traiectoria deficitului.
Banii din PNRR sunt esențiali pentru România. Din suma blocată se pot finanța proiecte vitale, cum ar fi construirea unui spital sau derularea de proiecte importante pentru comunități din întreaga țară. Speranța premierului este că România va recupera cea mai mare parte din suma de 2,6 miliarde de euro din cererea de plată curentă. Premierul a exprimat optimism cu privire la decizia Comisiei Europene, afirmând că eforturile mari depuse pentru corectarea situației și implementarea angajamentelor sunt de natură să justifice o soluție favorabilă.
În cadrul vizitei, Bolojan a efectuat o inspecție neanunțată la Consulatul României din Bruxelles, pentru a se asigura că oamenii sunt tratați corect și că serviciile consulare funcționează la parametri optimi. Această acțiune reflectă angajamentul premierului de a îmbunătăți serviciile oferite cetățenilor români în diaspora. Vizita premierului la Bruxelles marchează o etapă critică pentru România în accesarea fondurilor europene. Cu jaloane dificile de îndeplinit și presiuni bugetare semnificative, succesul depinde de implementarea rapidă a reformelor și de capacitatea de a reconcilia obligațiile europene cu realitățile economice interne. Răspunsul Comisiei Europene în martie va fi decisiv pentru viitorul financiar al României.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google