Violeta Alexandru (Forța Dreptei) NU este de acord cu săptămâna de lucru de 4 zile în sistemul public: „Îmi insultă inteligența să îmi spună cineva că nu mai vine la serviciu vineri, atâta timp cât vineri la 13:00 dă ușa de perete!” – INTERVIU

Fostul ministru al Muncii în perioada pandemiei, deputatul Forței Drepte Violeta Alexandru, continuă asediul în Parlament cu privire la sistemul de pensii, fiscalitatea în sectorul muncii și alte sectoare adiacente pieței muncii, precum taxarea, angajările în special în rândul tinerilor sau reversul medaliei – plecarea celor formați deja profesional în străinătate. De asemenea, Violeta Alexandru este îngrozită de cifrele preliminare ale recensământului desfășurat de Institutul Național de Statistică referitoare la natalitate – aspect subliniat și de colegul său de la Constanța, deputatul Bogdan Bola sau, mai degrabă, la îmbătrânirea accelerată a populației, fenomen aproape imposibil de stăpânit dacă vom continua cu aceste politici sau, mai degrabă, cu inexistența lor. Totodată, alte cifre statistică arată un alt aspect îngrozitor: numărul enorm al firmelor care au fost iradiate în ultima perioadă, ceea ce îngroașă rândurile șomerilor sau acutizează refugiul în alte țări.

Violeta Alexandru ne-a lămurit în legătură cu acest trend al muncii remote sau de acasă, unde poate fi aplicată și unde a fost un eșec, dar și despre noul val pe piața muncii: săptămâna de lucru de patru zile. Deputatul Forței Drepte a subliniat în această privință faptul că ar trebui urmărit modelul din privat: eficiența angajatului să primeze în fața indicatorul orar strict. De altfel, Violeta Alexandru refuză să accepte ideea aplicării acestui tip de lucru în multe dintre instituțiile de stat, unde „la ora 13:00 se dă ușa de perete”.

Despre pensii, tineri, firme și un viitor incert al unei țări debusolate pe fondul absenței unei politici naționale concrete, deputatul Violeta Alexandru a fost amabilă să ne vorbească în cadrul unui amplu interviu:

REPORTER: Plecând de la datele statistice ale INS, în special cele privind îmbătrânirea rapidă a populației, care sunt concluziile dumneavoastră?

VIOLETA ALEXANDRU: Este un fenomen îngrijorător, iar politicile gândite de Guvern nu ne dau o stare de confort. În primul rând, Guvernul nu are nici o soluție de sprijinire a angajării, cifrele comunicate de ANOFM – care variază de la 220 la 250.000 pe an, nu sunt deloc conforme cu realitatea. Instituțiile statului nu au nici un fel de aplecare și nici competență să consilieze, să identifice locuri de muncă. Cât nu avem această preocupare, mulți români care și-au terminat studiile își caută pe cont propriu soluții, mulți se gândesc să plece din țară. Nu este sprijinit învățământul profesional, deci nu vom avea cifre autentice privind cei care își caută un loc de muncă. Datele ANOFM sunt insignifiante. Pentru cei care sunt în activitate, Guvernul vine cu tot felul de bâlbâieli privind pensionarea… (…) Când ai un deficit la bugetul de pensii completezi de la bugetul de stat, e adevărat, dar nu e normal. În România, pensionarii își primesc pensiile pe baza contribuțiilor ale celor aflați în activitate, nu se încurajează angajarea, nu sunt sprijiniți oamenii să se angajeze și să plătească contribuțiile, nu există buget suficient pentru pensii. (…) Nu o spun doar așa ca să am o frază lipsită de conținut, acest Guvern este inconștient la ceea ce arată evoluția din piața muncii: depopulare și plecare din România a celor maturi profesional, nu doar tineri, care sunt scârbiți de cum merg lucrurile în România. După o anumită vârstă te adaptezi mai greu unui anumit mediu, dar iau și așa calea străinătății. Nu se poate – legal, juridic – să nu mai existe bani de pensii. Ce se va întâmpla însă este că dacă nu mai ai populație activă – mult mai mulți salariați decât pensionari – suma din bugetul asigurărilor sociale se completează de la bugetul de stat, alte surse sau împrumuturi. Nu trebuie să insistăm pe acest obicei! (…) ANOFM nu este deschis către oameni care vor să-și schimbe locul de muncă! Nu se face nimic pentru scăderea taxării muncii, deci toate acestea la grămadă duc la sentimentul că nu ne îndreptăm spre ceva bun, îi determină pe foarte mulți care sunt capabili să plece în străinătate. În aceste condiții, salariații – mai ales cei competitivi – pleacă din țară, ceea ce înseamnă deficit la bugetul de stat și implicit la cel de pensii.

REPORTER: Munca de acasă sau remote cum i se mai spune. Cum apreciați acest trend?

VIOLETA ALEXANDRU: Pandemia a creat niște obiceiuri și un fel de a lucra diferit față de ceea ce știam. Nu poți lucra remote în bucătărie sau la salonul de coafură, sunt anumite tipuri de activități: cei din IT, management, coordonare, lucrurile s-au modificat radical. Întrebarea relevantă: ce contează până la urmă – eficiența sau clasicul orar de lucru? Sunt angajatori deschiși către a fi înțelegători, flexibili, pentru că se uită la eficiență, nu pun așa mare preț pe îndeplinirarea indicatorului orarului de lucru. Nu mă eschivez ca politicianul care se duce după cireș, sunt activități care nu se pot face în regim de telemuncă. În fiecare firmă există o cultură organizațională. Am văzut firme arată că oamenii erau eficienți lucrând în diverse locuri: cafenele, în altă țară! Asta e cultura lor de lucru și se rostogoleau lucrurile în bine. Sunt însă companii unde nu merge, s-a încercat, s-a relaxat obligația de prezență fizică și s-a constatat că oamenii depindeau unii de alții, un angajat nefiind fizic avea nevoie să facă o parte din proiect și să fie în strânsă legătură cu alți 2-3 colegi. Rezultatul în sine a dovedit că nu a fost solid, nu au lucrat suficient de bine de la distanță. Eu, fiind în privat înainte să intru în politică, aș fi fost extrem de înțelegătoare față de cei care nu simt nevoia să fie prezenți fizic în birou de dimineață până seara, pentru că e important rezultatul muncii lor. Niște schimbări sunt și în sistemul public. Unele ne-au arătat că se poate lucra în afara spațiului de birou, pentru altele nu. La birou ai acces la anumite documente, care nu pot fi luate acasă, documente care trebuie să rămână în circuitul instituției respective. În sistemul public, din păcate, nefolosindu-se indicatorul de performanță – în privat, patronul știe bine obiectivele de urmărit – deși formal el există, evaluarea anuală pentru anul precedent, dar se face așa din pix și în funcție de simpatii și antipatii. Neexistând acești indicatori, plecatul din birou trebuie privit cu rezervă. Cât timp nu ai obiective clar stabilite, după ce că oricum nu erai eficient la locul de muncă, e clar…

REPORTER: Săptămâna de lucru de patru zile. Merge la privat. Merge și la stat?

VIOLETA ALEXANDRU: Este o propunere la nivel european, după pandemie. În privat, nu sunt pentru a impune cuiva să facă acest lucru, nefiind o obligație nu cred că ar avea un efect… și astăzi dacă patronul vede că angajatul este om serios și își îndeplinește obiectivele, va aprecia calitatea. Merg foarte mult cei din privat pe capacitatea patronului, directorului, de a găsi cele mai bune soluții astfel încât firma să meargă. Am văzut firme în care angajații, având copii mici, și-au flexibilizat programul de lucru, respectiv prin prezența la muncă timp de patru zile. Cu toate acestea, în sistemul public nu sunt deloc de acord. Îmi insultă inteligența să îmi spună cineva că nu mai vine la serviciu vineri, atâta timp cât vineri la 13:00 dau ușa de perete, nu mai e nimeni! A primi același salariu pentru patru zile, la cum arată lucrurile, mi se insultă inteligența. În plus, pentru serviciile cu populația, în mod evident nu aș accepta niciodată ca biroul să fie închis de joi. Când apar diferite situații tragice, cum a fost cazul doamnei din București mușcată de câini în Sectorul 6, o chestiune supusă dezbaterii a fost că anumite instituții cu program de permanență închid vineri la 13:00, deși se pot întâmpla situații fix vineri la 19:00 ca să dau un exemplu…

REPORTER: La Constanța, anul trecut, au fost iradiate peste 2.600 de SRL-uri, PFA-uri, întreprinderi individuale ș.a.m.d. Ce perspectivă avem?

VIOLETA ALEXANDRU: Îngrozitoare cifre! O parte dintre persoane probabil că aspiră la un job la stat, ceea ce este profund anormal… Știm cu toții că sistemul public este ținut – cine se face că nu înțelege este doar o persoană care păcălește oamenii – din contribuțiile dumneavoastră! Nu există bani care cad din cer care plătesc funcționărimea, toate plățile din privat înseaamnă resurse pentru sistemul public. Îngreunate de situațiile destul de grele întâmpinate – controale, dividende de nimic, contribuțiile – contemplă cu ideea de angajare la stat! Profund anormal! O altă parte, mai ales cea activă – PFA-uri, care au lucrat pe cont propriu – mobili și ușor adaptabili, cu siguranță au luat în calcul posibilitatea de a pleca din țară, iar restul probabil că au renunțat. Mă sperie ca țară, ca perspectivă… Probabil s-au orientat în mediul privat ca salariat, adică mai puține bătăi de cap. Pot înțelege la nivel uman, în funcție de cum arată viața unei persoane, dar toate acestea, închiderea firmelor, tendințele pe care le-am discutat, arată că nu mergem bine ca țară. O țară se dezvoltă cu o populație activă, cu un venit decent, în care oamenii investesc în ei, se perfecționează continuu, de aceea nu susțin creșterea salariului minim, asta e viziunea PSD, eu cred că oamenii trebuie să învețe constant, o limbă străină, un carnet de conducere, orice curs, dacă sunteți același om după 20 de ani fără aptitudini noi e ceva în neregulă. O țară în care oamenii nu își mai asumă riscuri, nu mai pun pe picioare afaceri, care aud toată ziua la TV că trebuie să crească salariul minim, în care oamenii se uită la angajatul la stat ca fiind visul vieții lor nu e o țară care merge în direcția bună, aici ne-a dus PSD pe mâna PNL! PSD-ului îi convine electoral ca dvs. să nu aveți încredere în dvs., să rămâneți cu salariul mic, să vină cu un voucher și să pupați inelul! Dacă sunteți un om deștept, într-o țară favorabilă unui climat de afaceri, de la taxare la controale cu bun simț, nu este bine pentru PSD pentru că nu va câștiga din punct de vedere electoral.