Membri ai Forței Internaționale de Securitate (KFOR) conduse de NATO ar fi atacat luni sârbii care protestau în fața clădirii administrative din municipalitatea Zvecan, în provincia autonomă Kosovo-Metohija, notează ziarul Vecernje Novosti. Pe de altă parte, autoritățile din Kosovo acuză organizațiile sârbești că au atacat forțele KFOR, poliția și jurnaliștii. Potrivit ziarului, sârbii protestau pașnic în fața clădirii administrative, care a fost ocupată de Poliția Specială din Pristina la 26 mai. KFOR a sosit luni în municipalitate. Publicația subliniază că ofițerii NATO le-au cerut oamenilor să se îndepărteze de clădire, după care vicepreședintele partidului Serbian List, Igor Simic, le-a cerut protestatarilor să se așeze pe jos cu mâinile ridicate pentru a arăta că sunt neînarmați și că protestul este pașnic. KFOR l-a târât apoi pe Simic în interiorul cordonului lor.
Mai mult de 30 de grenade paralizante și gaze lacrimogene au fost apoi aruncate în mulțime, relatează Vecernje Novosti. Doi sârbi au fost răniți în urma incidentului. Medicii îi tratează în prezent pe răniți. Publicația relatează că s-au auzit focuri de armă din partea poliției din Pristina, cel mai probabil gloanțe de cauciuc.
Președinta Kosovo, Vjosa Osmani, a condamnat acțiunile sârbilor din nordul țării, unde aceștia sunt acuzați că au atacat poliția kosovară, soldații KFOR și jurnaliștii. Osmani a declarat că aceste acte de violență inacceptabile trebuie pedepsite, potrivit ei, de toată lumea, relatează Klankosova.tv.
„Structuri ilegale sârbești transformate în bande criminale au atacat poliția din Kosovo, soldații KFOR și jurnaliștii”, a scris Osmani. „Aceste acte de violență inacceptabile trebuie condamnate de toți. Cei care pun în aplicare ordinele lui Vučić pentru destabilizarea nordului Kosovo, trebuie să răspundă în fața justiției”.
În imaginile de pe rețelele de socializare se pot observa militari din forțele KFOR răniți, pe străzi.
Luni, ofițerii KFOR au blocat accesul cetățenilor la clădirile administrațiilor orașelor Zvecan, Leposavic, Zubin Potok și Kosovska Mitrovica. Potrivit declarației Consiliului Național de Securitate al Serbiei de la sesiunea extraordinară din 27 mai, forțele internaționale de securitate sub egida NATO, contrar obligațiilor lor, au ignorat agresiunea sârbilor din Kosovo în municipalitățile sârbe și nu au reușit să împiedice autoritățile autoproclamate de la Pristina să preia controlul asupra clădirilor municipale.
La 26 mai, președintele sârb Aleksandar Vucic a făcut apel la Alianța Nord-Atlantică pentru o acțiune urgentă în vederea opririi violențelor împotriva sârbilor din Kosovo. Ministrul sârb al apărării, Milos Vucevic, a declarat luni că armata sârbă se află în stare de alertă maximă în ceea ce privește situația din Kosovo și Metohija și este pregătită să execute orice sarcină pe care i-o încredințează Vucic.
Situația din cele patru municipalități sârbești din nordul Kosmet s-a înrăutățit vineri, cu încercări ale forțelor de securitate kosovare de a pune mâna pe clădirile administrației orașului, în ciuda opoziției localnicilor. În localități au fost raportate sirene, serviciul de telefonie mobilă a fost întrerupt, iar poliția kosovară a folosit grenade paralizante și gaze lacrimogene. Presa locală a raportat, de asemenea, incendierea unei mașini de poliție în municipiul Zvecan și sosirea unui convoi blindat la fața locului. Ca răspuns la acțiunile autorităților autoproclamate din Kosovo, Belgradul a plasat forțele armate sârbe în stare de alertă și a redistribuit unități ale armatei la granița administrativă cu provincia.
Pristina face presiuni pentru ca șefii municipalităților alese în urma votului boicotat de majoritatea sârbă din nordul Kosovo și Metohija să-și preia funcțiile. Alegerile pentru municipalitățile Zvecan, Zubin Potok, Leposavic și Mitrovica de Nord au avut loc la 23 aprilie. Acestea au fost boicotate de Lista sârbă, care reprezintă interesele sârbilor din provincie, din cauza nerespectării de către Pristina a angajamentelor asumate. Rezultatul a fost o prezență la vot de 3,47%. Din cei 45 095 de alegători, 1 566 de albanezi și 13 sârbi și-au exercitat dreptul de vot.
Forțele NATO intervin de urgență la primăriile din Kosovo
Soldaţi din Forţele NATO de menţinere a păcii au format luni cordoane de securitate în jurul a patru primării din Kosovo pentru a-i ţine la distanţă pe etnicii sârbi care protestau împotriva preluării mandatului de către primari albanezi într-o zonă cu majoritate sârbă după alegerile pe care ei le-au boicotat, potrivit Reuters. La Zvekan, într-unul dintre oraşe, poliţia de stat din Kosovo – formată integral din etnici albanezi după ce toţi sârbii au părăsit forţele anul trecut – a pulverizat spray-uri cu piper pentru a respinge o mulţime de sârbi care au spart o baricadă de securitate şi au încercat să intre cu forţa în clădire, potrivit martorilor. La Leposavic, în apropiere de frontiera cu Serbia, trupele de menţinere a păcii americane în echipament antirevoltă au amplasat sârmă ghimpată în jurul clădirii municipale pentru a o proteja de sutele de sârbi furioşi care se adunaseră în apropiere.
„În această dimineaţă, misiunea KFOR, condusă de NATO, şi-a consolidat prezenţa în patru municipalităţi din nordul Kosovo în urma ultimelor evoluţii în regiune”, indică un comunicat KFOR. „În conformitate cu mandatul său, KFOR este pregătită să ia toate măsurile necesare pentru a asigura un mediu sigur într-o manieră neutră şi imparţială”, se menţionează în text, potrivit căruia comandantul KFOR se află în contact strâns cu organele de securitate din Kosovo şi Serbia.
Trupele KFOR au acţionat, de asemenea, pentru a proteja primăriile din Zubin Potok şi Mitrovica de Nord de posibile ameninţări. KFOR a specificat că şi-a „întărit prezenţa” în nord şi a îndemnat Belgradul şi Pristina să reia dialogul sub auspiciile Uniunii Europene pentru a reduce tensiunile.
Sârbii, care sunt majoritari în nordul Kosovo (unde trăiesc circa 120.000 de etnici sârbi dintr-o populaţie de 1,8 milioane de locuitori majoritari albanezi), nu au acceptat niciodată proclamarea unilaterală a independenţei faţă de Serbia în 2008 şi consideră în continuare Belgradul drept capitala lor, la mai bine de două decenii după ce albanezii din Kosovo s-au revoltat împotriva regimului represiv sârb, potrivit AFP. De asemenea, Serbia a refuzat să recunoască Kosovo independent.
Etnicii albanezi reprezintă peste 90% din populaţia totală a Kosovo, dar sârbii din nordul ţării cer punerea în aplicare a unui acord negociat în urmă cu zece ani de către UE pentru crearea unei asociaţii de municipalităţi autonome în regiunea lor. Sârbii au refuzat să participe la alegerile locale din aprilie, iar candidaţii de etnie albaneză au câştigat primăriile a patru municipalităţi cu majoritate sârbă, cu o prezenţă la vot de 3,5%. Etnicii sârbi au cerut guvernului de la Pristina să-i retragă pe primarii de etnie albaneză din primării şi să le permită administraţiilor locale finanţate de Belgrad să îşi reia funcţiile. Trei din cei patru primari au fost escortaţi vineri la birourile lor de către poliţia kosovară, care a fost atacată cu pietre, iar aceasta a răspuns cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.
SUA, alături de ţări aliate care au sprijinit puternic independenţa Kosovo, au criticat vineri Pristina pentru escaladarea tensiunilor cu Serbia, susţinând că utilizarea forţei pentru instalarea primarilor în zonele cu majoritate sârbă subminează eforturile de normalizare a relaţiilor. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut apel duminică la guvernul kosovar să aplaneze tensiunile cu Serbia. „Pristina trebuie să dezamorseze situaţia şi să nu ia măsuri unilaterale şi destabilizatoare”, a declarat Stoltenberg într-un tweet.
După o convorbire telefonică cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, premierul kosovar Albin Kurti a declarat pe Twitter: „Am subliniat că primarii aleşi vor oferi servicii tuturor cetăţenilor”.
Dar ministrul sârb de externe, Ivica Dacic, a declarat pentru televiziunea de stat RTS că „nu este posibil să avem primari care nu au fost aleşi de sârbi în municipalităţile cu majoritate sârbă”.
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a plasat vineri armata în stare de alertă maximă, dispunând ca aceasta să „se deplaseze” în direcţia frontierei cu Kosovo, notează France Presse.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google