Viețile reale ale oamenilor, complet diferite de „poeziile” emise de Guvern: Aproape 80% dintre români au redus drastic cheltuielile, cumpără mai rar și mai calculat, pentru că se tem de ce urmează – SONDAJ

Românii cheltuie tot mai puțin, iar asta nu mai e doar o impresie de stradă, ci un indicator rece al unei economii care funcționează pe frână. În timp ce de la tribuna Guvernului se repetă mesajul că „lucrurile merg într-o direcție bună”, comportamentul real al populației arată contrariul: oamenii taie cheltuielile neesențiale, amână cumpărăturile mari și își construiesc, pe cât pot, o plasă de siguranță pentru vremuri pe care le anticipează mai grele, nu mai bune.

Un sondaj realizat de tbi bank în luna aprilie arată că peste 77% dintre români au redus drastic cheltuielile neesențiale în prima parte a anului, iar aproape 57% au amânat achiziții importante, pe fondul creșterii costului vieții și al incertitudinilor economice. Cercetarea indică o prudență tot mai accentuată și o stabilitate financiară fragilă, în care majoritatea respondenților simt fie deteriorarea, fie stagnarea situației personale, fără semne clare că următoarele luni ar aduce o relaxare. Dincolo de procente, mesajul este simplu și dur: consumul cade atunci când încrederea dispare. Aproape 40% dintre respondenți spun că situația lor este stabilă, dar mai slabă decât anul trecut, un sfert afirmă că nu s-a schimbat nimic, iar peste 13% declară că se confruntă cu o situație instabilă și mai dificilă decât anul trecut. Este fotografia unei societăți împinse spre defensivă, în care o parte semnificativă a populației nu mai consumă pentru că nu mai crede că își poate permite să greșească.

Presiunea vine din două direcții, una externă și una internă. Pe de o parte, creșterea costului vieții este indicată drept principala provocare de peste 63% dintre respondenți. Pe de altă parte, 46,6% vorbesc despre stagnarea sau instabilitatea veniturilor în paralel cu majorarea cheltuielilor, iar peste 42% menționează cheltuieli neprevăzute care le destabilizează bugetul. Când venitul nu ține pasul cu factura, consumul devine primul sacrificat, iar „planurile” se transformă în amânări. Sondajul mai arată o limită tot mai vizibilă a capacității de acoperire a cheltuielilor curente. Aproape 48% dintre respondenți spun că veniturile le acoperă cheltuielile lunare doar la limită, în timp ce aproape 30% reușesc să le acopere complet și să mai rămână cu bani. În același timp, 41% declară că resimt incertitudini care le influențează planificarea financiară, iar peste 21% spun că îngrijorările financiare le afectează frecvent deciziile. Cu alte cuvinte, nu doar portofelul e strâns, ci și mintea: oamenii cumpără mai rar și mai calculat, pentru că se tem de ce urmează.

Cea mai sensibilă concluzie este legată de reziliența financiară, adică de cât poate rezista o familie dacă apare un șoc. Aproape 29% dintre respondenți spun că ar putea face față pierderii principalei surse de venit doar 1–3 luni, iar peste 23% estimează că ar rezista între 3 și 6 luni. În paralel, aproape 50% afirmă că nu au utilizat instrumente de creditare în ultimele 12 luni, însă peste 26% spun că au apelat la carduri de credit sau descoperit de cont pentru a-și acoperi cheltuielile curente, semn că, pentru un segment important, creditul nu mai e „investiție”, ci pansament pentru supraviețuire. În acest context, ideea de „siguranță financiară” în 2026 se leagă, pentru cei mai mulți, de venituri mai mari și de rezerve accesibile. Peste 42% spun că o creștere a veniturilor sau un job mai bine plătit i-ar ajuta foarte mult, aproape 29% indică nevoia unui fond de rezervă consistent și ușor de accesat, iar peste 21% consideră că o investiție anterioară care să genereze venituri ar contribui la creșterea siguranței financiare. Nu e optimism, e strategie de apărare: oamenii nu mai caută confort, ci stabilitate.