VIDEO Balcanii, din nou butoi cu pulbere. Rusia: „SUSȚINEM Serbia! Vor fi REPRESALII!”

Rusia sprijină pe deplin Serbia în conflictul cu Republica nerecunoscută Kosovo, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Susținem în mod absolut Serbia, suntem alături de sârbii kosovari. Credem că acestea sunt solicitări absolut nerezonabile (n. r.: ale autorităților kosovare cu privire la noua procedură de eliberare a documentelor). Slavă Domnului, am reușit să evităm o agravare noaptea, dar această situație a fost amânată doar pentru o lună”, a declarat Peskov reporterilor luni, comentând situația actuală la cererea lor, citează Interfax.

Prin urmare, este foarte important să dăm dovadă de prudență din toate părțile. Susținem poziția pașnică și constructivă adoptată de Belgrad în acest context, susținem  apelurile la pace și constructivism, care au fost exprimate de președintele Serbiei. Credem că acele țări care au recunoscut Kosovo și care sunt garante ar trebui să-și folosească toată influența pentru a avertiza autoritățile kosovare să nu ia măsuri nepotrivite care ar putea duce la o nouă escaladare a tensiunilor. Și, bineînțeles, cerem ca toate drepturile sârbilor să fie respectate”, a subliniat secretarul de presă al președintelui rus.

Ambasadorul Rusiei la Belgrad amenință Kosovo cu represalii

Liderii de la Priştina îi provoacă pe sârbi la un scenariu militar, iar președintele Aleksandar Vučić a spus clar că nu va permite ca evenimentele din 2004 să se repete, a adăugat Aleksandar Botsan-Kharchenko, Ambasadorul Rusiei în Serbia.

Occidentul raportează în mod deliberat cu superficialitate și nu vrea să dezvăluie esența problemelor care au apărut din vina sa sau, mai ales, din vina Uniunii Europene, care, apropo, pe baza rezoluției Adunării Generale a Națiunilor Unite, ar trebui să îndeplinească rolul de mediator responsabil și onest, dar nu o face„, a declarat Botsan-Kharchenko într-un interviu.

Diplomatul rus a subliniat că statul autoproclamat Kosovo încearcă să-i provoace pe sârbi la un scenariu militar, dar președintele sârb a dat dovadă de reținere și de dorința de a negocia, potrivit b92.net.

„Vučić și-a exprimat punctul de vedere, și-a exprimat dorința de a negocia și de a se întâlni cu reprezentanții din Priștina pentru a rezolva situația. Aceasta este o parte. Cealaltă parte se reflectă în inteligența de care a dat dovadă, subliniind că el, în calitate de lider al Serbiei, nu va permite ca evenimentele din 2004 să se repete. Dacă va fi masacru, Serbia va răspunde în mod adecvat, se va apăra și va câștiga. Dar, în același timp, el s-a arătat a fi un susținător al negocierilor, fără a prefera o soluție militară”, a explicat ambasadorul.

La presiunile SUA și UE, liderii din Kosovo amână măsurile care au scos sârbii în stradă

Guvernul kosovar a decis să amâne cu o lună intrarea în vigoare a noilor reguli la frontiera cu Serbia care au provocat tensiuni duminică în nordul ţării, unde au fost ridicate baricade şi trase focuri de armă asupra poliţiei, notează AFP. Amânarea a fost anunţată într-un comunicat al guvernului la finalul unei întâlniri cu ambasadorul Statelor Unite în Kosovo, Jeffrey Honevier.

Noile reguli, care urmau să intre în vigoare luni, prevăd că orice persoană care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă va trebui să o înlocuiască cu un document temporar pe durata şederii în ţară. Pe de altă parte, sârbii kosovari ale căror vehicule poartă plăcuţe de înmatriculare emise în Serbia vor trebui să le înlocuiască cu plăcuţele Republicii Kosovo în termen de două luni.

Premierul Albin Kurti a precizat la sfârşitul săptămânii că este o măsură de reciprocitate, în măsura în care Serbia – care nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii cu o majoritate albaneză proclamată în 2008 – cere acelaşi lucru de la kosovarii care intră pe teritoriul său.

Aceste măsuri au suscitat puternice tensiuni duminică în nordul Kosovo unde trăieşte o minoritate sârbă.

Sarbii adunati la baricade
Sârbii, adunați la baricade

Poliţia kosovară a declarat că a fost ţinta unor focuri de armă, fără să se înregistreze răniţi, şi au fost ridicate baricade pe drumurile care duc în Serbia. Cele două puncte de trecere a frontierei au fost închise circulaţiei. În comunicatul său, guvernul kosovar a cerut ca „toate baricadele să fie ridicate şi libertatea deplină de mişcare restabilită” luni.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a salutat decizia Pristinei într-un tweet duminică seară, lansând un apel la „ridicarea imediată a tuturor blocajelor rutiere”.

Sârbii kosovari nu recunosc autoritatea Pristinei, nici independenţa Kosovo şi rămân loiali Belgradului de care depind financiar.

Preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, a declarat duminică într-o discurs adresat naţiunii că situaţia din Kosovo „nu a fost niciodată mai complexă” pentru Serbia şi sârbii care trăiesc acolo. „Atmosfera este aproape de fierbere”, a afirmat Aleksandar Vucic, adăugând că „Serbia va câştiga” dacă sârbii sunt atacaţi.

La rândul său, Albin Kurti l-a acuzat pe şeful statului sârb că declanşează „tulburări”.

„Următoarele ore, zile şi săptămâni pot fi dificile şi problematice”, a scris pe Facebook premierul kosovar.

În septembrie, nordul Kosovo a fost scena unor tensiuni puternice, după decizia Pristinei de a interzice plăcuţele de înmatriculare sârbe pe teritoriul său, marcate de manifestaţii zilnice şi blocarea traficului la cele două puncte de frontieră.

Trecerile spre Serbia sunt blocate, iar poliția susține că a fost atacată

Poliţia din Kosovo a afirmat duminică că a fost ţinta unor focuri de armă focului în nordul ţării, unde au fost ridicate baricade pe drumurile care duc în Serbia, în semn de protest faţă de politica frontalieră a guvernului, scriu AFP şi Reuters. Misiunea NATO în Kosovo (KFOR) s-a declarat, într-un comunicat publicat duminică, „pregătită să intervină dacă stabilitatea este ameninţată” în nordul Kosovo, unde au fost observate tensiuni în ultimele ore.

Podul din Kosovska Mitrovica blocat de soldatii italieni de la KFOR
Podul din Kosovska Mitrovica, blocat de soldații italieni de la KFOR

„Misiunea noastră este în întregime axată pe punerea în aplicare zilnic a mandatului său din partea ONU pentru a asigura un mediu sigur şi în siguranţă, precum şi libertatea de mişcare pentru toţi locuitorii din Kosovo”, se adaugă în acest document, făcând cunoscută o „situaţie generală tensionată în ce priveşte securitatea” în municipalităţile din nordul ţării.

Poliţia kosovară a precizat că focurile de armă nu au făcut răniţi. Cele două puncte de trecere a frontierei au fost închise circulaţiei. Duminică seară, sute de sârbi kosovari au blocat cu camioane, cisterne şi alte vehicule grele drumurile care duc la punctele de trecere Jarinje şi Brnjak, potrivit unui corespondent al AFP la faţa locului. Numeroase persoane s-au aşezat ulterior în jurul baricadelor, cu intenţia declarată de a petrece noaptea acolo.

Cu începere de luni, orice persoană care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă va trebui să o înlocuiască cu un document temporar pe durata şederii în ţară, potrivit unei decizii a guvernului de la Pristina. Pe de altă parte, sârbii kosovari ale căror vehicule poartă plăcuţe de înmatriculare emise în Serbia vor trebui să le înlocuiască cu plăcuţele Republicii Kosovo în termen de două luni.

Premierul Albin Kurti a precizat la sfârşitul săptămânii că este o măsură de reciprocitate, în măsura în care Serbia – care nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii cu o majoritate albaneză proclamată în 2008 – cere acelaşi lucru de la kosovarii care intră pe teritoriul său. Sârbii kosovari nu recunosc autoritatea Pristinei şi nici independenţa Kosovo şi rămân loiali Belgradului de care depind financiar.

KFOR, forța internațională desfășurată în Kosovo, este gata să intervină

KFOR, forța de pace pe care NATO o are desfășurată în Kosovo din 1999 cu mandat ONU, anunță duminică seara că este gata să intervină, dacă stabilitatea va fi pusă în pericol în nordul Kosovo, acolo unde se înregistrează tensiuni între sârbi și kosovari. Cele două părți sunt îndemnate să-și rezolve problemele prin dialog.

„KFOR monitorizează situația cu atenție și este gata să intervină, dacă stabilitatea este pusă în pericol, în conformitate cu mandatul său, acordat prin rezoluția 1244/1999 a Consiliului de Securitate al ONU”, precizează un comunicat publicat pe contul de Twitter al KFOR.

Comandantul KFOR este în contact cu toți interlocutorii, inclusiv cu reprezentanții structurilor de securitate din Kosovo și cu șeful Statului Major al armatei Serbiei”, menționează comunicatul.

Forța aflată sub conducerea NATO face apel la cele două părți să-și rezolve problemele prin dialog și negociere, subliniind că acest aspect este esențial pentru pacea și securitatea din regiune.

Nu există perspective reale ale unui viitor mai bun în Balcani fără respectarea deplină a drepturilor omului și a valorilor democratice, fără stat de drept, reforme interne și relații de bună vecinătate. Dialogul constructiv este cheia pentru stabilitatea regională”, punctează forța internațională de menținere a păcii. „KFOR va lua orice măsuri vor fi necesare pentru a menține în permanență un climat de siguranță și securitate în Kosovo, în conformitate cu mandatul său din partea ONU”, arată comunicatul publicat duminică seara târziu.

Poliția din Kosovo a anunțat că a închis, duminică după-amiază, două puncte de trecere a frontierei cu Serbia, în nordul țării, după ce sârbii, majoritari în zonă, au blocat drumurile și au tras focuri de armă în direcția polițiștilor, în semn de protest față de o reglementare ce intră în vigoare de la 1 august. Conform acestui nou regulament, proprietarii mașinilor care au plăcuțe de înmatriculare specifice Serbiei vor trebui să și le înlocuiască, în termen de două luni, cu plăcuțe de înmatriculare specifice statului kosovar.

La 14 ani de la declararea independenței Kosovo față de Serbia, cei aproximativ 50.000 de sârbi care trăiesc în nordul țării încă folosesc plăcuțe de înmatriculare și documente emise de autoritățile sârbe, refuzând să recunoască instituțiile din capitala Priștina. Kosovo este recunoscut ca stat independent de peste 100 de țări, dar nu și de Serbia și Rusia și nici de câteva state ale UE, printre care și România.

Guvernul kosovar condus de premierul Albin Kurti a declarat că le va acorda sârbilor o perioadă de tranziție de 60 de zile, începând cu 1 august, pentru a-și pune la mașini plăcuțe de înmatriculare kosovare. În urmă cu un an, autoritățile kosovare încercaseră să impună această măsură, dar în final au renunțat, în urma unor proteste similare, reamintește Reuters. În plus, guvernul de la Priștina a decis ca începând cu 1 august, toți cetățenii din Serbia care vizitează Kosovo trebuie să obțină un document suplimentar la frontieră pentru a li se acorda permisiunea de a intra în țară. O regulă similară este aplicată și de autoritățile de la Belgrad în cazul kosovarilor care vizitează Serbia.

Etnicii sârbi, majoritari în nordul Kosovo, au blocat duminică drumurile care duc către două puncte de trecere a frontierei cu Serbia, Jarinie și Berniak, folosind camioane încărcate cu pietriș și alte utilaje grele. În consecință, poliția kosovară a declarat că a fost nevoită să închidă punctele de trecere a frontierei. Tot poliția kosovară a mai anunțat că s-au tras focuri de armă „în direcția unităților de poliție, dar din fericire nimeni nu a fost rănit”. În plus, protestatarii furioși ar fi bătut mai mulți albanezi care treceau pe drumurile blocate, iar unele mașini au fost atacate, susține poliția din Kosovo.

Premierul Albaniei: „Serbia să nu dea nici o justificare anumitor grupuri din nordul Kosovo!”

Premierul albanez Edi Rama i-a cerut președintelui sârb Aleksandar Vučić să nu dea „nicio justificare anumitor grupuri din nordul Kosovo”, informează Reporter.

Fac apel la președintele Serbiei să nu dea nicio justificare anumitor grupuri din nordul Kosovo, care din motive proprii se opun punerii în aplicare a acordului care trebuie implementat și care este valabil pentru a da o mai mare credibilitate dialogului dintre Kosovo și Serbia”, a declarat Rama, relatează B92.net.

Premierul albanez a declarat că acordurile convenite cu cealaltă parte trebuie implementate și nu discutate. În cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul spaniol Pedro Sanchez, care se află în vizită în regiune, Rama a declarat că Spania și Albania nu au aceeași poziție cu privire la Kosovo.

Spania are o poziție diferită cu privire la Kosovo, din motive care au legătură cu Spania însăși și care nu au nimic de-a face cu niciun fel de prejudecată împotriva comunității albaneze din Kosovo și a drepturilor acesteia. Cu toate acestea, am discutat, cu atât mai mult în contextul situației care aseară a avut o escaladare nejustificată, deoarece guvernul din Kosovo este obligat să pună în aplicare acordurile prin exercitarea suveranității teritoriale care derivă din independență”, a conchis Rama.

Belgradul nu a recunoscut niciodată independenţa proclamată de Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros care s-a soldat cu 13.000 de morţi, în majoritate kosovari albanezi, potrivit France Presse. De atunci regiunea este teatrul unor fricţiuni episodice. Acest nou puseu de violenţe are loc în urma deciziei luate de Kosovo de a impune noi reguli administrative şi frontaliere sârbilor. În virtutea acestor măsuri, care ar fi trebuit să intre în vigoare luni, autorităţile kosovare urmau să furnizeze permise de şedere temporare persoanelor care intrau în Kosovo cu o carte de identitate sârbă.

Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a invocat principiul „reciprocităţii”, din moment ce Belgradul impune acelaşi regim kosovarilor care intră în Serbia. Kosovo le dăduse, de asemenea, un termen de două luni, sârbilor din Kosovo pentru a-şi înlocui plăcuţele de înmatriculare sârbeşti de pe autovehiculele lor cu plăcuţe ale Republicii Kosovo. Potrivit estimărilor media locale, 10.000 de vehicule care circulă în Kosovo au plăcuţe de înmatriculare emise de Belgrad.

Sub presiunea puterilor occidentale şi în special a SUA, marele aliat al Kosovo, Pristina a anunţat duminică seară amânarea intrării în vigoare a noilor măsuri cu o lună, până la 1 septembrie.

Forţele NATO desfăşurate în Kosovo au avertizat că vor interveni „dacă stabilitatea este compromisă”.

Cei circa 12.000 de sârbi din Kosovo, din care circa o treime trăiesc în nordul teritoriului, nu recunosc autoritatea Pristinei (Kosovo) şi rămân credincioşi Belgradului (Serbiei), de care depind financiar. Ultimul episod de tensiuni data din septembrie anul trecut, după decizia Pristinei de a interzice plăcuţele de înmatriculare sârbeşti. Timp de mai multe zile, două posturi de frontieră au fost blocate.

DISTRIBUIE ARTICOLUL!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *