VIDEO 20 de ani de la înființarea DNA. Procurorul-șef Bologa dă vina pe lipsa „voinței politice” în recuperarea prejudiciilor

Direcția Națională Anticorupție aniversează, marți, 20 de ani de la momentul înființării sale, sub numele de Parchetul Național Anticorupție. La evenimentul organizat de Direcție participă președintele României, Klaus Iohannis, procurorul general al României, Gabriela Scutea, ministrul Justiției Cătălin Predoiu, președintele instanței supreme, Corina Corbu, reprezențanți ai CSM, șefii structurilor teritoriale ale Direcției dar și membrii ai societății civile.

Potrivit Direcției în cei 20 de ani de activitate au fost deferiți justiției 15.000 de inculpați. Clasamențul de funcții, potrivit strucuturii este de 400 de primari, 800 de directori de instituții publice și companii naționale, 60 de prim-miniștri și secretari de stat dintre care doi șefi de Guvern, 40 de președinți de consilii județene, 100 de membri ai Parlamentului dintre care 3 europarlamentari, o mie de polițiști, 160 de procurori și de judecători. Potrivit cifrelor oficiale au fost judecați în dosarele DNA în ultimii 20 de ani 2300 de inculpați care au comis fapte contra intereselor financiare ala Uniunii Europene. Prejudiciul total reținut în 20 de anchete de către procurorii DNA în dosarele lor este de 5,4 miliarde de euro bugetului public și de 300 de milioane de euro în dauna bugetului Uniunii Europene. Măsurile asiguratorii pentru recuperarea de la inculpații cercetați de Direcție în cei 20 de ani au fost de 4 miliarde de euro. În ultimii 10 ani, arată Direcția, valoarea totală a bunurilor date, oferite, cerute, primite ca mită în cauzele trimise în judecată a fost de aproximativ un miliard de euro.

DNA mai arată că cea mai mare mită reținută vreodată într-un dosar a fost de 30 de milioane de euro și a vizat atribuirea unui contract de achiziții publice. 60 de milioane de euro, arată DNA, a fost în cei 20 de ani, cea mai mare valoare a despăgubirilor pronunțate prin hotărâre definitivă de o instanță de judecată într-o cauză de corupție la nivel înalt . Cauza, arată DNA, este dosarul ICA, în care a fost condamnat definitiv patronul Antena, Dan Voiculescu.

Cea mai mare pedeapsă „din buzunarul” DNA după 20 de ani, a fost de 15 ani și opt luni de zile, „încasată” de ex-magistratul Tribunalului București, Mircea Moldovan. Acesta a fost judecat pentru numeroase acte materiale de corupție iar la momentul descinderii la locuința sa a anchetatorilor acesta a încercat să fugă sărind gardul.

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Crin Bologa, transmite că lupta împotriva corupției continuă prin asigurarea unor anchete profesioniste  cu standarde ridicate de probe care să asigure succesul în instanță a dosarelor. Acesta a amintit fugitiv despre numeroasele victorii ale Direcției în dosare complexe, cu prejudicii uriașe sau cu demnitari însemnați ai statului român, condamnați definitiv. Un alt aspect menționat de procurorul șef al DNA înainte de a da cuvântul președintelui României a fost acela că DNA are în prezent în lucru dosare cu prejudicii totale de patru miliarde de euro.

„Avem dosare penale în lucru cu prejudicii estimate la patru miliarde de euro. Lupta aceasta trebuie conjugată cu voință politică dar și cu suportul tinerelor generații pentru muncă asiduă și cu dorință de performanță”, a arătat procurorul-șef al DNA, Crin Bologa.

Autosesizarea Direcției în cazul achiziției de BMW? „Este posibil orice”

Procurorul-șef al DNA a evitat, marți, la aniversarea a 20 de ani de la înființarea structurii să vorbească punctual despre cazuri, dosare sau situații concrete ce ar putea intra în competența instituției pe care o conduce dar a generalizat privind întrebările despre posibila autosesizare în cazul achiziției de mașini BMW de către Poliția română că „este posibil orice”.

Concret, referirea sa a fost nuanțată ulterior magistratul Bologa precizând că referirea generală se referă și mai general la practica curentă a DNA, respectiv de a monitoriza activ presa și de a se autosesiza în cazurile care ridică suspiciuni din partea anchetatorilor DNA și nu la întrebările concrete privind cazul achiziției de la MAI.

„Este una dintre situațiile la care am zis că nu o să mă refer astăzi și nu e vorba doar de aceste mașini sau de altele. Am zis că astăzi este moment aniversar, nu o să vorbim despre cazuri concrete. Este posibil orice. Vreau să vă spun că Direcția Națională Anticorupție (DNA) s-a sesizat, sau din surse proprii, sau din surse deschise, cum ar fi și presa, de absolut orice a apărut în spațiul public despre suspiciuni de corupție sau suspiciuni de săvârșirea unor fapte de competența noastră, asta este foarte important”, a explicat Bologa.

La fel de lapidar a fost acesta și în cazul dosarului Tel Drum, despre care a menționat sumar că magistratul de caz „scrie soluția” cu  precizarea că durata de timp poate fi una excesivă dacă numărul actelor de urmărire penală din dosar este unul excesiv.

„Vă dați seama. Dacă sunt mii de acte poate dura. Trebuie avut în vedere fiecare act, fiecare detaliu la soluție”, a explicat, marți Bologa.

Kovesi: „Multă muncă, vremuri dificile, am fost supuşi unor atacuri constante din cauza investigaţiilor noastre”

Fosta şefă a DNA, în prezent procuror-şef al Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, afirmă că DNA a demonstrat ce înseamnă o instituţie independentă şi le transmite mulţumiri angajaţilor acesteia pentru că au demonstrat curaj şi nu au renunţat.

„În cei 20 de ani, DNA a demonstrat ce înseamnă să fii o instituţie independentă. S-au efectuat investigaţii faţă de persoane care păreau de neatins şi s-a demonstrat că legea este egală pentru toţi. I-aţi făcut mândri pe români, i-aţi făcut să creadă în instituţii, i-aţi făcut să creadă în statul de drept. Prin munca voastră aţi contribui la schimbarea mentalităţilor, la sensibilizarea societăţii cu privire la gravitatea fenomenului corupţie”, a declarat Kovesi, marţi, într-un mesaj transmis cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înfiinţarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Ea le-a mulţumit foştilor colaborator, precizând că „o instituţie este puternică la fel ca persoanele care o fac să funcţioneze”.

„Îmi amintesc de anii în care am lucrat împreună în DNA. Multă muncă, vremuri dificile, am fost supuşi unor atacuri constante din cauza investigaţiilor noastre, dar noi am continuat cu profesionalism şi consecvenţă. Acesta a fost cel mai bun răspuns, ne-au făcut mai puternici. Astăzi, vreau să vă mulţumesc tuturor pentru solidaritate, curaj şi hotărâre, pentru că nu aţi renunţat. O instituţie este puternică la fel ca persoanele care o fac să funcţioneze. Sunteţi inimile generoase, minţile strălucitoare, curajoşi şi puternici. Este un privilegiu al Parchetului European de a colabora cu dumneavoastră. Oh, da, cred că sunt în măsură să facă această comparaţie şi cred că trebuie să fiţi foarte mândri. În activitatea mea de zi cu zi la EPPO am aceeaşi determinare şi aceeaşi hotărâre, acelaşi spirit pe care l-am avut când am lucrat împreună în DNA”, a mai spus Kovesi.

Procurorul general, citate din Biblie și ale societății civile la aniversarea DNA

Procurorul general Gabriela Scutea a lăudat marţi DNA pentru rezultatele în lupta anticorupţie în cei 20 de ani de activitate, în discurs fiind inserate sloganuri ale societăţii civile şi un citat din Biblie.

„Vă adresez mulţumiri pentru readucerea în prim plan a reuşitelor, a provocărilor întâmpinate de DNA, a momentelor în care energia procurorilor a fost împinsă mai departe de un slogan celebru: ‘DNA să vină să vă ia’. Încrederea societăţii este ataşată misiunii DNA şi ideii de bine şi bunăstare pe care această instituţie trebuie să o protejeze. În mod realist şi raţional, vedem sensul mesajelor centrate pe: mai bine, mai mult, mai rapid, nu ca o critică a activităţii unei instituţii de acest nivel, ci în sensul menţinerii ritmului la fel cu dinamica socială”, a spus Scutea, în cadrul unui eveniment aniversar organizat la Cercul Militar.

Predoiu: „DNA este o necesitate a istoriei post-decembriste; Gândiți ce așteaptă un om onest care are nevoie de voi”

Ministrul Justiției a vorbit despre DNA în cei 20 de ani ai săi și s-a concentrat în mesajul său de a indica Direcției ce așteptări au românii de la procurorii anticorupție.

„La înființarea DNA societatea românească era captiva unor rețele și grupuri din sfere. DNA a fost o necesitate a istoriei societății românești post decembriste. DNA e un câștig uriaș cert pentru români, pentru oameni. De aceea trebuie susținută și ajutată să evolueze pentru combaterea corupție din toate sferele. Trebuie ajutată și responsabilizată ca Direcția să nu funcționeze prin abuzuri sau minusuri., Trebuie asigurată logistica, trebuie dezvoltată structural. Știu supărarea dumneavoastră despre nerevenirea competențelor dar era singura cale prin care erau mulțumiți toți actori în ciuda tuturor părerilor din trecut. Nu vă gândiți doar la ce așteaptă un cetățean onest care nu are treabă cu Direcția. Gândiți  ce așteatpă un cetățean onest care are treabă cu dumneavoastră. Așteaptă un procuror profesionist, onest, competent și care poate soluționa fără viciu probleme supuse analizei sale”, a spus ministrul Justiției.

Iohannis: „Prin rezultatele sale, DNA a ajuns un reper în regiune și în Europa”

Direcția Națională Anticorupție, 20 de ani de activitate. Președintele Klaus Iohannis a declarat cu această ocazie că DNA a făcut progrese mari, ajungând un reper în regiune, dar și în Europa.

„În urmă cu două decenii, ferm angajată pe drumul european, țara noastră a decis înființarea unei structuri specializate în combaterea faptelor de corupție, în special a corupției la nivel înalt.Pentru un stat aflat în plină tranziție, acest demers a fost unul de importanță capitală din perspectiva reformelor structurale care au avut loc la nivelul administrației centrale și locale.În Uniunea Europeană, eforturile de control și de combatere a corupției au reprezentat și reprezintă, în realitate, moduri de construcție a statelor moderne și de consolidare a democrațiilor, bazate pe valorile statului de drept, în care legea protejează binele comun, cetățenii și drepturile acestora. În urmă cu două decenii, percepția publică în țara noastră era că societatea românească se confrunta cu fenomenul corupției la toate nivelurile sale și că nu existau mijloace eficiente pentru a lupta cu acest flagel. Dacă obiceiurile bune au nevoie de legi ca să dăinuie, și legile, pentru a fi respectate, au nevoie de asumarea unor principii morale la un nivel profund al societății. Înființarea Parchetului Național Anticorupție, ca o structură puternică în ofensiva împotriva corupției, a reprezentat un prim semnal al asumării luptei împotriva corupției de către România la cel mai înalt nivel și pe termen lung. În toți acești ani, țara noastră s-a schimbat radical, prin dezvoltarea capacității sale instituționale, prin creșterea nivelului de transparență și integritate în sectorul public și prin transformarea economică și democratică pe care a cunoscut-o. S-au schimbat și mentalitățile, iar societatea românească nu mai tolerează lipsa de corectitudine în viața publică. Cu începuturi inerent timide și marcate de clarificări ale statutului, dificultăți organizatorice sau uneori legate chiar de lipsa voinței politice de a asigura funcționarea acestei instituții, Direcția Națională Anticorupție a făcut progrese mari, ajungând un model la nivel european, furnizor de expertiză și bune practici în lupta împotriva corupției. Parcursul DNA nu a fost, însă, lipsit de obstacole, regrese sau chiar eșecuri punctuale. Ele trebuie să fie evaluate onest, obiectiv, pentru că numai așa se poate învăța din lecțiile trecutului, păstrând mereu în minte obiectivul unei constante îmbunătățiri a activității, în slujba societății și a binelui comun. O societate în care corupția este combătută riguros, care are mecanisme de control și echilibru, în care responsabilitatea decidenților față de cetățeni este una reală sau în care sentimentul că nimeni nu e mai presus de lege este unul generalizat reprezintă o societate puternică și stabilă. Lupta împotriva corupției este sinonimă cu lupta pentru societatea mai bună pe care ne-o dorim. Ea nu trebuie să fie apanajul exclusiv al unei instituții, ci un angajament comun al tuturor factorilor decizionali. În acest efort comun, acțiunea instituției dumneavoastră este una crucială pentru modernizarea statului și pentru prevenirea și înlăturarea conduitelor care riscă să îi încetinească sau chiar să îi blocheze dezvoltarea. Prin rezultatele sale, prin efortul susținut al procurorilor și al întregului personal din cadrul DNA, instituția a ajuns un reper în regiune și în Europa. Rapoartele Mecanismului de Cooperare și Verificare au evidențiat de fiecare dată progresul gradual realizat în domeniu, dar și neajunsurile sau obiectivele a căror îndeplinire stagna.Sunt convins că fără contribuția decisivă a Direcției Naționale Anticorupție în combaterea corupției la nivel înalt și a corupției sistemice, societatea românească ar fi arătat cu totul altfel astăzi. România este acum un pol de stabilitate în regiune și un partener strategic pentru partenerii noștri din cadrul NATO și din Uniunea Europeană.”, a spus Klaus Iohannis.

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Crin Bologa, a spus că Direcția a „evoluat instituțional și în prezent avem rezultate deosebite în lupta anti-corupție”. „Noi ne-am făcut datoria privind MCV. Eforturile noastre trebuie conjugate cu voința politică”, a mai spus Bologa.

Președintele Klaus Iohannis a dat ordine parlamentarilor să nu modifice legile justiției altfel decât în modul în care Comisia Europeană a recomandat ca acestea să arate pentru ca România să poată scăpa de MCV.

„Restrângerea competențelor DNA prin preluarea unor atribuții de SIIJ, lipsa unui dialog, sunt numai câteva aspecte care au vizat activitatea instituției. Pentru ca munca dumneavoastră să aibă impactul așteptat de societate e nevoie de o legislație clară care să asigure corecta funcționare. Reforma justiției trebuie să fie finalizată în acord cu recomandările Comisiei Europene. Coincidența face ca acest bilanț să se prezinte în perioada în care Parlamentul dezbate legilor justiției. Rezultatul dezbaterilor parlamentare trebuie să răspundă dezideratelor pe care le-am enumerat. Lupta împotriva corupției a fost și rămâne un obiectiv al mandatelor mele ca președinte al României. Avem nevoie de politicieni și funcționari publici onești, de o cultură solidă a integrității chiar și în mediul privat”, a spus Iohannis la bilanțul DNA.

Critici din mediul politic. Pavelescu: „DNA – Poliție politică, cu rolul de a-i pedepsi pe cei nealiniați politic și pe incomozi, dar și pentru a introduce FRICA în societate”

Un politician din România rupe rândurile și critică DNA. La 20 de ani de la înființarea instituției care cercetează cazurile mari de corpuție, șeful PNȚCD, Aurelian Pavelescu, susține că înființarea DNA e o tragedie istorică și că niciunde în UE nu există o asemenea instituție.

„AZI S-AU ”SĂRBĂTORIT” 20 DE ANI DE LA ÎNFIINȚAREA DNA: O TRAGEDIE ISTORICĂ! DNA nu se regăsește în legislațiile niciunui alt stat european. S-a invocat Spania, dar acolo lucrurile sunt total diferite. A fost de la bun început o imensă eroare și fraudă la democrație și constituție: personal am avut întâlniri cu echipa de juriști spanioli în urmă cu 20 de ani, care-au implementat proiectul: AU RECUNOSCUT că instituția este anti-democratică și anti-constituțională, după ce am-avut discuții juridice tehnice și le-am explicat sistemul de drept și constituțional românesc, pe care nu-l cunoșteau – au fost păcăliți. O instituție de represiune concepută de la bun început ca poliție politică, cu rolul de a-i pedepsi pe cei nealiniați politic și pe incomozi, dar și pentru a introduce FRICA în societate, în scopul SUPUNERII pe scară largă. AU REUȘIT, DAR CU PREȚUL DISTRUGERII DEMOCRAȚIEI, ÎNAINTE CA EA SĂ SE NASCĂ! Folosirea dreptului sau, mai bine zis, a dreptului pervertit ca armă împotriva libertății, este o crimă împotriva popoarelor!”, scrie Pavelescu pe Facebook.

20 de ani de DNA: Politicieni condamnați, dosare importante clasate și legăturile cu infractorii

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a fost înființată în urmă cu 20 de ani și a reușit să provoace mai multe cutremure pe scena politică din România, cu dosare împotriva unor politicieni importanți, în timp ce alte dosare au fost clasate fără motiv. În anul 2003, DNA avea 146 de rechizitorii și trimitea în judecată 548 de inculpați, dar adevărata ascensiune a Parchetului a început în anul 2013, când Laura Codruța Kovesi a fost numită procuror-șef, la propunerea fostului președinte Traian Băsescu. Din acel moment DNA a început o vânătoare de politicieni în România. 

În cei 20 de ani de existență, DNA a încheiat multe cariere politice. Baronii care controlau anumite județe din România au fost arestați și condamnați definitiv la închisoare. Radu Mazăre este, probabil, cel mai bun exemplu în acest sens. Fostul primar al Constanței a fost inculpat în numeroase dosare DNA. În 2019, fostul primar a fost condamnat la 9 ani și 10 luni de închisoare în dosarul retrocedărilor. În 2022, a mai primit 5 ani de închisoare cu executare în dosarul Polaris. Ambele dosare au fost pregătite de DNA. Alături de Mazăre, a mai intrat la închisoare și baronul Nicușor Constantinescu, care în dosarul retrocedărilor a primit 5 ani de închisoare. De asemenea, Constantinescu mai are condamnări și din alte dosare, ajungând în total la 32 de ani de închisoare. 

Elena Udrea, unul dintre politicienii cu cea mai mare notorietate în urmă cu 10 ani, a fost condamnată definitiv, în 2018, la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. De asemenea, Udrea mai era implicată și în dosarul Microsoft, unde a fost clasată, și în dosarul Hidroelectrica, unde audierile continuă și în prezent. 

Liviu Dragnea, fostul președinte PSD și ministru al dezvoltării, a avut un întreg război cu DNA, încercând să introducă mai multe legi prin care să reducă puterile procurorilor, însă a sfârșit prin a fi condamnat definitiv într-un dosar anchetat de DNA. În 2015 a primit un an cu suspendare în dosarul referendumului, iar în 2019 a fost condamnat definitiv la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru niște angajări făcute la Protecția Copilului Teleorman. 

Ioan Avram Mureșan, Decebal Traian Remeș, Dan Șova, Relu Fenechiu, Miron Mitrea, Monica Iacob-Ridzi sunt alți miniștri români condamnați definitiv în urma unor dosare de corupție pregătite de DNA. 

Epoca Kovesi și scandalurile din DNA

Laura Codruța Kovesi a schimbat pentru totdeauna imaginea DNA, deoarece a transformat parchetul într-un spectacol al cătușelor. Kovesi a investit într-o campanie de PR care a promovat-o imediat în atenția opiniei publice din România. Totuși, acest mit a rezistat doar câțiva ani, până când Liviu Dragnea și Sebastian Ghiță au început să vorbească despre legăturile cu DNA. Înainte să devină procuror-șef DNA, Kovesi participa la petreceri și întâlniri cu Liviu Dragnea. La acele petreceri mai erau și Gabriel Oprea, fost ministru, și George Maior, fostul director al SRI. 

De asemenea, Sebastian Ghiță, un alt inculpat din dosarele DNA, a vorbit și el despre alte petreceri la care participa Kovesi. Din relatări reiese că cei doi se cunoșteau foarte bine și se învârteau în același cerc de influență. „Sunt martori care au auzit-o pe Kovesi când mă amenința că dacă nu dau pe cineva afară, mă arestează. Kovesi avea două feluri de a te ruga. Era atât o rugăminte cât şi un fel de ameninţare. Sunt martori care au auzit cum îmi spunea Kovesi „dacă nu dai afară pe cine vreau eu, te arestez”!”, declara Ghiță în 2019. 

Problemele interne din DNA s-au văzut mai ales la Ploiești, acolo unde procurorii Lucian Onea și Mircea Negulescu, zis „Portocală”, ar fi falsificat probe în dosarul lui Sebastian Ghiță. Scandalul „Portocală” a adus un mare deficit de imagine pentru DNA, care de la eroi au devenit imediat infractori. Negulescu a fost arestat în 2020, trimis în judecată și dosarul său se plimbă între parchet și instanță. 

Protocoalele secrete dintre DNA și SRI, prin care procurorii strângeau probe împotriva inculpaților, au fost declarate neconstituționale de CCR. S-a demonstrat că procurorii DNA făceau dosarele prin încălcarea Constituției, ceea ce a generat o mare problemă pentru sistemul de justiție, deoarece procurorii au fost obligați să renunțe la interceptările făcute cu SRI. Laura Codruța Kovesi nu a recunoscut greșeala sau încălcarea Constituției, ci a continuat să apere protocoalele secrete: „Dacă mă întrebați de protocol, acela nu a fost o greșeală. A fost un instrument care era absolut necesar la acel moment”. 

Dosarele clasate și epoca post-pandemie

DNA a eșuat în mai multe dosare importante pentru România, precum dosarele Microsoft și EADS, care nu au fost finalizate de aproape 10 de ani. DNA a început ancheta Microsoft în 2014, după ce s-a procurorii au acuzat că anumiți politicieni români ar fi luat mită pentru a-i oferi companiei Microsoft contracte cu statul. În ultimii 10 ani, niciun reprezentant Microsoft nu a fost anchetat în acest dosar, deși legea din România prevede că e faptă penală și darea de mită. Au fost trimiși în judecată cei care ar fi primit mita, după cum spunea DNA, dar niciodată cei care au dat mita. Niciodată nu s-a ajuns la condamnări definitive.  În dosarul EADS, al grupului franco-german, au fost anchetați mai mulți politicieni români, dar niciodată angajații companiei respective. În 2018, DNA-ul condus de Kovesi a decis să claseze dosarul EADS, după ce ani de zile a spus că ar fi fost vorba de un caz de corupție, după ce mulți politicieni români au fost audiați și acuzați. 

Scandalul Hexi Pharma ar fi trebuit să fie unul dintre cele mai importante dosare ale DNA, după ce s-a descoperit că această companie dilua dezinfectanții pe care îi furniza spitalelor, iar în urma acestei fapte s-au răspândit mai multe bacterii în unitățile medicale. După mai mulți ani, compania a fost condamnată penal definitiv, însă nu și persoanele care ar fi pus la cale această înșelăciune sau persoanele care ar fi trebuit să verifice calitatea produselor. Doi angajați ai companiei au fost condamnați pe fond în dosarul Hexi Pharma, dar nu există o decizie definitivă. Niciun reprezentant al statului nu a fost implicat în dosar, deși înșelăciunea a reprezentat o amenințare la securitatea națională. 

După pandemia din 2020, DNA s-a mobilizat pentru a ancheta mai multe dosare privind achiziția de măști sau alte echipamente de protecție. Inclusiv contractele încheiate de Unifarm, companie de stat, sunt vizate de ancheta DNA. În 2022, Adrian Ionel, fostul director Unifarm, a fost condamnat în primă instanță la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru achizițiile făcute în timpul pandemiei. 

În cei 20 de ani, DNA a pus capăt mai multor cariere politice, însă a arătat ca un parchet slab împotriva companiilor. De multe ori, DNA a exagerat cu acuzațiile și a intervenit în campania electorală fără să aibă probe concrete. Victor Ponta, fostul premier, este probabil cel mai important politician anchetat de DNA, care și-a dovedit nevinovăția în instanță. Însă mulți ani, Ponta a avut eticheta de politician corupt, doar pentru că procurorii DNA îl acuzau.